5,423 matches
-
gradului de provocare cauzat de frustrarea anterioară. Cercetătorii cred că intensitatea provocării agresivității poate fi determinată de trei factori: (a) interesul cu care persoana urmărește atingerea scopului, (b) nivelul interferențelor ce se suprapun peste acțiunile sale și (c) numărul de frustrări prealabil resimțite. Prin urmare, cu cât blocajul exercitat asupra unei persoane care urmărește un scop mult dorit și care a suferit mai multe frustrări este mai sever, cu atât gradul de provocare a agresivității este mai ridicat. Efectele frustrărilor succesive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
urmărește atingerea scopului, (b) nivelul interferențelor ce se suprapun peste acțiunile sale și (c) numărul de frustrări prealabil resimțite. Prin urmare, cu cât blocajul exercitat asupra unei persoane care urmărește un scop mult dorit și care a suferit mai multe frustrări este mai sever, cu atât gradul de provocare a agresivității este mai ridicat. Efectele frustrărilor succesive se pot cumula, ducând la reacții agresive mult mai intense, ceea ce înseamnă că efectul frustrării este unul de durată. Este clar că indivizii nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de frustrări prealabil resimțite. Prin urmare, cu cât blocajul exercitat asupra unei persoane care urmărește un scop mult dorit și care a suferit mai multe frustrări este mai sever, cu atât gradul de provocare a agresivității este mai ridicat. Efectele frustrărilor succesive se pot cumula, ducând la reacții agresive mult mai intense, ceea ce înseamnă că efectul frustrării este unul de durată. Este clar că indivizii nu agresează decât dacă sunt supuși unor frustrări. Dollard și colegii săi cred în existența factorilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scop mult dorit și care a suferit mai multe frustrări este mai sever, cu atât gradul de provocare a agresivității este mai ridicat. Efectele frustrărilor succesive se pot cumula, ducând la reacții agresive mult mai intense, ceea ce înseamnă că efectul frustrării este unul de durată. Este clar că indivizii nu agresează decât dacă sunt supuși unor frustrări. Dollard și colegii săi cred în existența factorilor inhibitori ai agresivității. Agresivitatea ar putea fi mai întâi de toate inhibată de ideea de pedeapsă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de provocare a agresivității este mai ridicat. Efectele frustrărilor succesive se pot cumula, ducând la reacții agresive mult mai intense, ceea ce înseamnă că efectul frustrării este unul de durată. Este clar că indivizii nu agresează decât dacă sunt supuși unor frustrări. Dollard și colegii săi cred în existența factorilor inhibitori ai agresivității. Agresivitatea ar putea fi mai întâi de toate inhibată de ideea de pedeapsă pe care o presupune. Efectul inhibării nu se referă decât la manifestarea agresivității și nicidecum la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității. Agresivitatea ar putea fi mai întâi de toate inhibată de ideea de pedeapsă pe care o presupune. Efectul inhibării nu se referă decât la manifestarea agresivității și nicidecum la provocarea acesteia. Dacă individul nu are cum să atace agentul frustrării, el va căuta o altă țintă care prezintă mai puține riscuri (fenomen denumit deplasare). Dollard și colegii săi vorbesc despre un alt proces pe care-l denumesc catharsis și care intervine atunci când frica de pedeapsă blochează manifestările agresive, chiar dacă instigarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-și imagineze că o face sau să lovească cu pumnul în masă. Miller (1948) a propus o teorie pentru a defini momentele de manifestare a fenomenului de deplasare. În opinia autorului, trei factori influențează alegerea victimei pentru înlocuirea agentului de frustrare: (a) intensitatea instigării la agresivitate, (b) forța inhibiției exercitate asupra comportamentului și (c) asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă. Miller consideră că asemănarea victimei cu agentul de frustrare reduce mult mai rapid inhibarea agresivității, dar nu influențează intensitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru a defini momentele de manifestare a fenomenului de deplasare. În opinia autorului, trei factori influențează alegerea victimei pentru înlocuirea agentului de frustrare: (a) intensitatea instigării la agresivitate, (b) forța inhibiției exercitate asupra comportamentului și (c) asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă. Miller consideră că asemănarea victimei cu agentul de frustrare reduce mult mai rapid inhibarea agresivității, dar nu influențează intensitatea instigării la agresivitate. Astfel, deplasarea agresivității se produce în direcția victimei în cazul în care forța de inhibare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
autorului, trei factori influențează alegerea victimei pentru înlocuirea agentului de frustrare: (a) intensitatea instigării la agresivitate, (b) forța inhibiției exercitate asupra comportamentului și (c) asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă. Miller consideră că asemănarea victimei cu agentul de frustrare reduce mult mai rapid inhibarea agresivității, dar nu influențează intensitatea instigării la agresivitate. Astfel, deplasarea agresivității se produce în direcția victimei în cazul în care forța de inhibare rămâne neglijabilă, dar asemănarea destul de puternică. Dacă un elev este, de exemplu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lui de a se apropia crește, de aceea la un moment dat se oprește. Rezultatele experimentale au fost interpretate de Muller ca dovadă a faptului că inhibarea agresivității descrește mult mai repede decât provocarea agresivității, pe măsură ce asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă crește. O altă ambiguitate semnalată de Zillmann se referă la semnificația noțiunii de asemănare între stimuli în cazul deplasării. Nu se precizează aspectele stimulilor care fac asemănarea. Se poate crede că această asemănare se referă la evaluarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de asemănare între stimuli în cazul deplasării. Nu se precizează aspectele stimulilor care fac asemănarea. Se poate crede că această asemănare se referă la evaluarea potențialelor ținte ale agresivității sau la evaluarea țintelor și la compararea acestora cu agentul de frustrare. Oricare n-ar fi situația, mai rămâne nerezolvată problema dimensiunii evaluării. Este vorba despre dimensiunea fizică, semantică sau alta? Criticii ipotezei frustrare-agresivitate au început prin a analiza lucrarea publicată de către unul dintre autori. Miller (1948) credea că frustrarea provoacă un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agentul de frustrare. Oricare n-ar fi situația, mai rămâne nerezolvată problema dimensiunii evaluării. Este vorba despre dimensiunea fizică, semantică sau alta? Criticii ipotezei frustrare-agresivitate au început prin a analiza lucrarea publicată de către unul dintre autori. Miller (1948) credea că frustrarea provoacă un set de comportamente, incluzând și comportamentul agresiv. Astfel ideea conform căreia frustrarea provoacă întotdeauna agresivitate a fost treptat abandonată chiar de unul din cei care formulaseră inițial ipoteza. Bandura (1973 citat de Bandura, 1986) consideră că, în ciuda atracției
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Este vorba despre dimensiunea fizică, semantică sau alta? Criticii ipotezei frustrare-agresivitate au început prin a analiza lucrarea publicată de către unul dintre autori. Miller (1948) credea că frustrarea provoacă un set de comportamente, incluzând și comportamentul agresiv. Astfel ideea conform căreia frustrarea provoacă întotdeauna agresivitate a fost treptat abandonată chiar de unul din cei care formulaseră inițial ipoteza. Bandura (1973 citat de Bandura, 1986) consideră că, în ciuda atracției evidente a acestor afirmații, în parte din cauza simplității lor, ele nu sunt suficiente pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult mai complex. Nu toți indivizii frustrați reacționează agresând verbal sau fizic. Ei reacționează printr-o paletă largă de comportamente, plecând de la resemnare sau disperare până la tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fizic. Ei reacționează printr-o paletă largă de comportamente, plecând de la resemnare sau disperare până la tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bandura (1973) în teoria învățării sociale. Teoria asociaționistă a comportamentelor agresive Teoria asociaționistă a fost dezvoltată de Berkowitz care a adăugat la factorii teoriei din 1939 o condiție suplimentară: reacția agresivă nu se poate declanșa fără prezența indicatorilor asociați cauzelor frustrării sau actelor agresive. În opinia autorului, prezența acestor semnale îl determină pe individ să manifeste comportamente agresive, anulând instigarea la agresivitate cauzată de frustrare care s-ar dovedi a fi periculoasă pentru organism. Berkowitz consideră că un stimul se transformă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din 1939 o condiție suplimentară: reacția agresivă nu se poate declanșa fără prezența indicatorilor asociați cauzelor frustrării sau actelor agresive. În opinia autorului, prezența acestor semnale îl determină pe individ să manifeste comportamente agresive, anulând instigarea la agresivitate cauzată de frustrare care s-ar dovedi a fi periculoasă pentru organism. Berkowitz consideră că un stimul se transformă în semnal agresiv și obține semnificații agresive atunci când este asociat unor agresiuni pozitive, suferinței sau unor evenimente neplăcute la care individul a fost supus
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
capacitatea de a declanșa acțiuni agresive, mai ales la indivizii prealabil provocați sau frustrați. Astfel stimulii, indivizii (polițiști), caracteristicile lor (uniforme), obiectele (arme) pot toate dobândi valoare de semnal care să declanșeze agresivitatea în anumite condiții. În opinia lui Berkowitz, frustrarea nu este nici o condiție necesară, nici una suficientă pentru a provoca un act agresiv. În anumite condiții de provocare (inclusiv în caz de frustrare) individul devine furios încât la cea mai mică ocazie posibilă va agresa pe cineva, autor sau nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot toate dobândi valoare de semnal care să declanșeze agresivitatea în anumite condiții. În opinia lui Berkowitz, frustrarea nu este nici o condiție necesară, nici una suficientă pentru a provoca un act agresiv. În anumite condiții de provocare (inclusiv în caz de frustrare) individul devine furios încât la cea mai mică ocazie posibilă va agresa pe cineva, autor sau nu al provocării suportate. Imposibilitatea de a ataca pe cineva poate să reprezinte în sine o cauză a frustrării, crescând probabilitatea agresivității. Furia astfel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provocare (inclusiv în caz de frustrare) individul devine furios încât la cea mai mică ocazie posibilă va agresa pe cineva, autor sau nu al provocării suportate. Imposibilitatea de a ataca pe cineva poate să reprezinte în sine o cauză a frustrării, crescând probabilitatea agresivității. Furia astfel declanșată va provoca individului o stare de pregătire a agresivității (instigarea) care nu se va materializa în act agresiv decât în măsura în care stimulii contextuali asociați violenței vor fi prezenți. Odată angajat într-un comportament agresiv, individul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Berkowitz se opune principiilor enunțate de teoria frustrare-agresivitate vizând condițiile de reducere a tensiunii agresive interne. În opinia lui Dollard și colegii săi, instigarea la agresiune poate fi redusă prin procesele de deplasare (atacul împotriva altor ținte decât agentul de frustrare) și de catharsis (exprimarea tuturor formelor virtuale ale agresivității). Opunându-se acestor idei, Berkowitz (1982 citat de Berkowitz, 1993) afirmă că indivizii puternic frustrați nu-și pot reduce tendințele agresive decât agresând agentul de frustrare. Catharsisul nu poate avea loc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
altor ținte decât agentul de frustrare) și de catharsis (exprimarea tuturor formelor virtuale ale agresivității). Opunându-se acestor idei, Berkowitz (1982 citat de Berkowitz, 1993) afirmă că indivizii puternic frustrați nu-și pot reduce tendințele agresive decât agresând agentul de frustrare. Catharsisul nu poate avea loc decât atunci când individul provocat își atinge scopul, săvârșind secvența de acte agresive. Nu este vorba doar despre o descărcare energetică agresivă. În opinia lui Berkowitz, tentativele nereușite ale individului în ceea ce privește atacul cauzelor frustrării reprezintă ele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agentul de frustrare. Catharsisul nu poate avea loc decât atunci când individul provocat își atinge scopul, săvârșind secvența de acte agresive. Nu este vorba doar despre o descărcare energetică agresivă. În opinia lui Berkowitz, tentativele nereușite ale individului în ceea ce privește atacul cauzelor frustrării reprezintă ele însele o frustrare, conducând la creșterea tendințelor agresive și nicidecum la diminuarea acestora. Teoria învățării sociale Teoria învățării sociale este o teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate avea loc decât atunci când individul provocat își atinge scopul, săvârșind secvența de acte agresive. Nu este vorba doar despre o descărcare energetică agresivă. În opinia lui Berkowitz, tentativele nereușite ale individului în ceea ce privește atacul cauzelor frustrării reprezintă ele însele o frustrare, conducând la creșterea tendințelor agresive și nicidecum la diminuarea acestora. Teoria învățării sociale Teoria învățării sociale este o teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe sau indirecte (procese vicariante), prin întăriri pozitive sau negative. Conform modelului, simpla asociere permite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]