7,586 matches
-
000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 28.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 18.000 lei • Europa monetară, Andrew Brociner, 80 pag., 19.500 lei • Fascismul și nazismul, Jean Claude Lescure, 80 pag., 35.000 lei • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, J.L. Bodinier, J. Breteau, 80 pag., 20.500 lei • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin, 128 pag., 27.000 lei • Istoria politicilor sociale, Francis Demier, 112 pag., 24.000 lei • Lexic de filosofie, Alain Graf, 116 pag., 21
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Passarge, 2001). 2. Hemoglobina Constant Spring: alungirea lanțului prin mutație în codonul stop Mutațiile punctiforme pot determina unele substituții de aminoacizi în catenele α- și β-globinice care să nu se asocieze cu efecte clinice patologice manifeste, dar care pot constitui fundamentul genetic al remarcabilului polimorfism al hemoglobinelor umane. În regiunea clusterului genic al β-globinelor umane s-au pus în evidență deleții foarte mari (fig. 16.18), în special în sectorul 3’(Passarge, 2001). Aceste deleții au distribuții variate în diferite populații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin analogie cu cel animal este inoperantă și fără valoare științifică. Și chiar dacă fundamentele societății umane prezintă o serie de asemănări cu lumea animală, paleta de posibilități și calitatea alegerilor nu sunt deloc aceleași. Omul poate în orice moment să schimbe regulile și să redefinească situația în funcție de propriile sale percepții și interpretări ale evenimentelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de acord asupra modalităților de explicare a fenomenului. Una dintre explicațiile avansate se bazează pe natura fiziologică a fenomenului, pe când celelalte subliniază importanța diferitelor forme de socializare. Chiar și pentru cei care susțin ipoteza fiziologică, aceste diferențe nu reprezintă decât fundamentul operațional (background) al factorilor situaționali. Cercetările recente apreciază ipoteza efectului diferențiat datorat factorului de sex influențat la rândul lui atât de procesele fiziologice (Moyer, 1968), cât și de procesele socio-culturale (Archer, Birring, Surinder, și Wu, 1998; Dalz și Wilson, 1989
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu este spontană ci mai degrabă reactivă, iar principalele cauze ale manifestării acestui tip de comportament sunt factorii situaționali. Factorii biologici sau hormonali ce întăresc o anumită predispoziție agresivă fac parte din grupul de factori numiți de bază, constituind astfel fundamentul operațional al factorilor situaționali (background; Geen, 1998). Agresivitate rezultă din interacțiunea dintre factorii individuali și factorii situaționali. Pentru a o înțelege, trebuie să ținem cont de consecințele acestor factori pe termen scurt și/sau lung. Cercetările efectuate începând cu anii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Nici unul dintre studii nu a reușit totuși să ofere rezultate concludente și concluzii convingătoare. Se poate doar spune că în cazul agresivității factorii genetici și de mediu sunt greu de disociat. * Polemica în jurul cromozomului crimei Printre tentativele de identificare a fundamentului genetic al agresivității se numără și sindromul XYY la indivizii de sex masculin al căror cariotip este definit de un cromozom Y suplimentar. Ființa umană are 46 de cromozomi dintre care doi (X și Y) sunt responsabili pentru sexul individului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de inspirație darwiniană ocupă un loc important în ceea ce privește explicarea comportamentelor agresive din ultimii ani. Propusă de către Wilson (1975 citat de Pahlavan, 1987), această abordare sociobiologică a ridicat multiple controverse atât la nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la originea efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv. În opinia lui Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a problemelor interpersonale. După părerea lui Huesmann și a colegilor săi (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron), copilul este în căutarea informațiilor și, în funcție de informațiile disponibile, el își dezvoltă structuri de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
non imitative. Metoda experimentală evocată este criticabilă dintr-un singur punct de vedere: ea poate produce agresiuni reale asupra ființei umane. Figura 5 Un model adult și un copil agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere). Atacul la adresa unui obiect neînsuflețit reprezintă fundamentul unei metode populare de studiere a comportamentelor agresive la oameni. Notă: Adaptat după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetările care au abordat mai direct viața individuală a fiecăruia în raport cu comportamentele agresive. Războiul: violența instituționalizată sau instituționalizarea violenței Războiul este probabil activitatea cea mai agresivă practicată de oameni și în mod sigur cea mai devastatoare. Există puține studii despre fundamentele psihologice ale războiului. Foarte mult timp războiul a fost considerat, explicit sau implicit, o manifestare a instinctului agresiv al omului și foarte asemănător cu celelalte manifestări ale violenței umane. Această concepție a fost pe deplin acreditată de teoria psihanalitică. În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
război explică toate manifestările acestuia în termeni de pulsiuni agresive individuale specifice ființei umane. Analiștii contemporani examinează rolul altor variabile în analiza bazelor psihologice ale războiului (Tetlock, Husbands, Jervis, Stern și Tilly, 1989 citat de Hinde, 2001). Încercând să explice fundamentele psihologice ale războiului, Feshbach (1994) a urmărit să înțeleagă diferențele individuale în ceea ce privește atitudinea indivizilor față de arma nucleară. În opinia autorului, cei care se pronunță pentru înarmarea nucleară se referă la două argumente majore: individul crede că forța nucleară este necesară
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
soția este un lucru acceptabil". Chiar dacă stresul și credințele stereotipe cauzează violența conjugală, pentru ca aceasta să se producă, trebuie ca puterea să fie inegal repartizată la nivelul familiei, femeia ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult mai grave asupra dezvoltării comportamentelor antisociale. Patterson subliniază pericolul adeziunii precoce la agresivitate. În opinia autorului, adeziunea precoce constituie o primă etapă dintr-un ansamblu de procese care duc la învățarea unui număr considerabil de acte de delicvență, reprezentând fundamentul pentru o personalitate antisocială. Copilul este atras în capcana delicvenței precoce din cauza ineficacității măsurilor disciplinare părintești precum confruntarea directă provocată de pedepsele foarte severe sau tendința părinților de a reacționa negativ la comportamentele negative ale copilului. Conflictele severe dintre părinți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înțeles să contribuie la desăvîrșirea acestui criteriu căruia, în mod implicit, îi acordă o importanță deosebită. Cu aceasta, nu este însă lezata în vreun fel această viziune, orientată principial spre permisivitate că latura a "integralității", printr-o armonizare asigurată de fundamentul filozofic și de coerență întemeiata prin interrelații și funcționalitate. De altfel, este evident că Dorel Fînaru a inteles ca vechii greci cumulau sub forma lingvistică lógos o sumă de semnificații, nu dintr-o lene a spiritului - care ar prefera conceperea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbite de aceste populații și se ajunge, în unele situații, la noi clasificări genealogice ale limbilor lumii, cu tendința argumentării existenței unor macro-familii lingvistice. Noile ipoteze lingvistice de tip macro-, care propun perspective la nivel planetar, se sprijină așadar pe fundamente interdisciplinare. Acest volum nu-și propune decît arareori să reia sau să rezume marile teorii sau contribuțiile fundamentale din acest domeniu. Preferam, în acest scop, să facem trimiterile bibliografice necesare. Încercarea noastră dorește, în primul rînd, să realizeze o deplasare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tot ceea ce a fost eliminat sau pus între paranteze îndeosebi de către structuralism. Această orientare, care în mod normal ar trebui să domine lingvistică secolului al XXI-lea, ar putea fi definită, în esență, ca un poststructuralism polifonic cu un puternic fundament și cu frecvente inserții de teorie și filozofie a limbajului că, de pildă, concilierea viziunii saussuriene a limbii că sistem de opoziții funcționale cu viziunea humboldtiană, de sorginte aristotelica, a limbajului că enérgeia, ca sistem dinamic, ca activitate creatoare. Se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
realizează în lume prin forme materiale". Semanticitatea este "diferența specifică" a limbajului față de celelalte forme ale culturii. Alteritatea este trăsătură distinctiva a actului de a semnifică lingvistic față de alte tipuri de "conținut" al formelor expresive și, prin urmare, ea constituie fundamentul istoricității limbii, care este manifestarea constantă a solidarității cu o comunitate de subiecți vorbitori și cu tradițiile sale și, deci, a esenței sociale a istoricității intrinseci omului. 3. Că activitate umană universală ce se realizează individual, dar întotdeauna în acord
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
systems, vol. ÎI. Typology and process în concept structuring, MIT Press, Cambridge MĂ, 2000. Tămâianu-Morita, Emma, Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista, în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001. Tămâianu, Emma, Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Tămâianu-Morita, Emma; Ulrich, Miorița (coordonatori), Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
editor), From Bonbon to Cha-Cha. Oxford Dictionary of Foreign Words and Phrases, Oxford University Press, Oxford, 1997, 20082. *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol. 3: Further Grammatical Topics, Oxford University Press, Oxford, 2009, 2012. Dominte, Constantin; Mihail, Zamfira; Osiac, Maria, Lingvistică generală, curs, sub
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Studii Integraliste de la Cluj, întemeiat și coordonat de Mircea Borcilă, centru care îi mai cuprinde, printre alții, pe Dumitru-Cornel Vîlcu, Lucian Lazăr, Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dina Vîlcu, Lolita Zagaevschi și alții. Dintre volumele mai importante ale Emmei Tămâianu amintim: Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001; Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002; Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008 (coordonator, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001, pp. 49-59. Volumul Fundamentele tipologiei textuale, a cărui prima versiune a constituit teza de doctorat a autoarei, reprezintă una dintre primele realizări importante ale școlii integraliste românești. Lucrarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
4-6, 2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001, pp. 49-59. Volumul Fundamentele tipologiei textuale, a cărui prima versiune a constituit teza de doctorat a autoarei, reprezintă una dintre primele realizări importante ale școlii integraliste românești. Lucrarea se remarcă prin cîteva calități dintre care amintim forță de sinteză, rigoarea demonstrației, introducerea unor evaluări
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
primele realizări importante ale școlii integraliste românești. Lucrarea se remarcă prin cîteva calități dintre care amintim forță de sinteză, rigoarea demonstrației, introducerea unor evaluări proprii, preluarea și dezvoltarea creatoare a unor idei coșeriene, subtile analize pe text etc. 132 V. Fundamentele..., pp. 49-55. 133 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., pp. 50-51. 134 Menționam astfel, cu titlu ilustrativ, investigațiile lui Geckeler, care stabilește următoarele ierarhii, conform grilei tipologice propuse de Skalička: (A) pentru franceză: 1) tipul dominant - izolant; 2) flexional; 3) aglutinant
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
românești. Lucrarea se remarcă prin cîteva calități dintre care amintim forță de sinteză, rigoarea demonstrației, introducerea unor evaluări proprii, preluarea și dezvoltarea creatoare a unor idei coșeriene, subtile analize pe text etc. 132 V. Fundamentele..., pp. 49-55. 133 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., pp. 50-51. 134 Menționam astfel, cu titlu ilustrativ, investigațiile lui Geckeler, care stabilește următoarele ierarhii, conform grilei tipologice propuse de Skalička: (A) pentru franceză: 1) tipul dominant - izolant; 2) flexional; 3) aglutinant; 4) polisintetic; 5) introflexional. (B) pentru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]