6,255 matches
-
Cronicarii sporesc de obicei numărul morților din tabăra adversă. De aceea, când e vorba de pierderile suferite de unguri e mai potrivit să-i dăm crezare lui Ștefan, când scria regelui polon, că a poruncit să fie strânse într-o grămadă leșurile celor căzuți în luptă în număr de 7.000. „Și mai sunt și mulți alții ale căror leșuri nu au fost strânse.” Pierderile au fost mari și pentru că mulți unguri au fost surprinși prin case, chefuind sau doborâți de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce-ați căutat în țara mea? N-am nevoie de banii voștri, ci de viețile voastre.” Dlugosz scria că pe prinșii turci „afară de cei mai de frunte, îi înțeapă. Leșurile celor uciși le arse; se mai văd și acum câteva grămezi de oase, mărturia de veci a unei biruințe așa de însemnate.” Peste o sută de ani, solul Maciej Strykowski, care trecea prin Moldova, scria că Ștefan „A poruncit ca să se ardă leșurile celor căzuți, de pe urma cărora încă și azi se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de veci a unei biruințe așa de însemnate.” Peste o sută de ani, solul Maciej Strykowski, care trecea prin Moldova, scria că Ștefan „A poruncit ca să se ardă leșurile celor căzuți, de pe urma cărora încă și azi se văd oase și grămezi mari și înalte, pe care le-am văzut cu ochii mei, când am trecut în Turcia”. Nu știm care au fost pierderile moldovenilor. În pomelnicul de la Mănăstirea Bistrița sunt menționate 13 nume ale boierilor: „Acești pani au murit în război
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lat și atât de vijelios, încât furia dușmănoasă pătrunse până la Canciuga și, până la râul Visloc și, trecând și peste Leopole, o cetate foarte bine întărită, dărâmă și arse Premislia, Radimno, Iaroslavia, Prevorsko, Prochinik și alte foarte multe orașe, așa încât mari grămezi de pradă trebuie să fi adunat, ca într-o țară care a avut parte de pace îndelungată. Și aceste largi ținuturi erau luminate în lung și în lat de vâlvătaia flăcărilor și în toate părțile era numai groază, fugă nevolnică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sursă de lumină dau universului energia năvalnică de la întâia sa întemeiere. În balada Șarpele I(7), gestul recuperatoriu este sugerat de fiara învinsă însăși, sacrificiul ei fiind secondat de jertfa animalului donator: „Pân’ la cap că mi-l tăia/ Nouă grămezi că făcea,/ Sparge-m’ țasta capului/ Să iai piatră nestemată/ Dă luminează lumea toată”. Piatra din capul șarpelui indică faptul că reptila era exemplarul suveran al speciei sale, procesul de formare a nestematei implicând, după cum știm din povești, efortul concertat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate; 19 tehnician care răspunde de buna funcționare a unui drum sau unei porțiuni de cale ferată; 20 grămadă mare de fân, căpiță; 21 corect, Philadelphia; 22 corect, George Topârceanu; 23 putinică cu capac, pentru păstrarea brânzei; 24 trăsură ușoară cu două sau patru roți; 25 a ghivosî, a presa cu picioarele un obiect, ființă etc cu picioarele; 26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la marginea străzii, bocancii cu care am venit din România. Să-i poarte sănătos cine îi va găsi! Drumul devine mai drept, întins, prin lanuri nesfârșite de grâu deja treierat și adunat în hambare sau depozitat în aer liber, în grămezi mari pe care le observi ușor de pe margine. Cred că a fost o recoltă bogată și mă întreb ce fac spaniolii cu atâta grâu căci de unde am pornit, de la Pamplona și până aici, lanurile de grâu și plantațiile cu viță
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de cremă antisolară. Drumul mi se pare interminabil dar încerc să fac abstracție de acest aspect. Reflectez doar la momentul prezent ascultându-mi zgomotul bocancilor pe drumul plin de praf. Văd un pelerin ce s-a adăpostit la umbra unei grămezi de baloți din paie și mă bate gândul să procedez la fel. Rezist însă ispitei și-mi continui drumul sub soarele arzător. Știu că voi avea putere să ajung la destinație dar rucsacul îl simt mai greu și picioarele devin
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
fiind gata. În a doua zi i-am dat Însă o emoție mai mare, făcând un șoc, cu câteva minute Înainte de vizita ei, În urma unei injecții de gluconat de calciu. Tremura și patul cu mine, deși eram Înconjurat de o grămadă de doctori și asistente, care nu știau ce să-mi mai administreze pentru a mă scoate din starea de șoc. După vreo două săptămâni mi-am reluat activitatea la disciplină, rămânând doar cu jenă abdominală (bride postoperatorii), pe care am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
drumul pe care ți l-ai ales, fie el cât de îngust, fie chiar o nișă, să fie doar al tău, totul e să ai puterea să ți-l particularizezi printr-un ceva distinct. Știi bine, cei care merg la grămadă se calcă pe bombeuri confundându-se apoi între ei, la sfârșitul balului își pot amesteca până și umbrele. Când alergi pe culoarul tău nu există riscul să te sufoci, n-are cine să-ți consume porția de oxigen pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
toată inima că tinerii români nu se vor lăsa păcăliți de ispitele unui Vest amăgitor și mai ales sper să nu abandoneze folosirea limbii române ca formă de inspirație și expresie. Probabil că se vor ivi și în România o grămadă de filfizoni și plagiatori ai Vestului acum în această perioadă mai tulbure, dar cred că va fi un fenomen trecător, de moft. Sunt convins că vor continua să apară suflete pure, originale și pline de talent prin coclaurile moldovene și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Rilke, Blaga, Bacovia și Arghezi. Ai avut în viață și niște... antimodele? Te-au influențat în vreun fel? Ce nu-ți place/ detești din mediul literar românesc? Ce îți place/ detești din mediul literar german? Am avut și am o grămadă de antimodele. Generația Beat de exemplu sau dadaismul. Mai spre noi proletcultismul german și român și peste trei sferturi din ceea ce se numește generația '80, deci generația noastră. Încerc pe cât se poate să mă îndepărtez de aceste antimodele și cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Noi părem o turmă cu păstorul beat, atunci când păstorul nu este și idiot. Uită-te numai la ce specimene am trimis în Parlamentul European...! Ce-ți pasă? Te ascunzi în turnul de fildeș... Turnul de fildeș a fost privatizat, la grămadă, laolaltă cu solul, subsolul și aerosolul nației. În turnul de fildeș un întreprinzător al vremurilor noastre și-a tras o firmă de înregistrat și comercializat manele. Sau altul i-a mai adăugat trei turnulețe și și-a făcut reședință. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mari minuni s-au Întâmplat Cerul s-a Întunecat Pământul a tremurat Zidu-n templu s-a crăpat! Iar la natura s-ontristat. Astăzi lumea e grăbită Nu le pasă ce se-ntâmplă Dacă mergi pe stadion Acolo e mult popor. Cu grămada se duc toți Că-i Duminică sau post, Socoteală nu țin rost Mic cu mare sau bătrân Acolo-și găsesc hatâr Unde vă duce-ți măi frați Ce sunteți Întunecați? Încotro alergăm Unde ne Îndreptăm? Liturghia am lăsat, De porunci
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
da de știre Lumii despre a Ta venire? Despre al veacului sfârșit Iar Iisus a glăsuit: - Dragii mei vor fii războaie Om pe om o să dispoaie Neam cu neam o să se bată Nu va fi sfârșitu-n dată Lipsuri, boală o grămadă Peste oameni au să cadă Mulți se vor sminti atunci Și călca-vor Legi, Porunci! S-o răci de tot iubirea Și-o spori nelegiuirea Frați ucide-vor pe frați Fii vor omorî pe tați Foc se-ntinse peste lume
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
S. P.: - Corectați-mă, dacă am înțeles greșit cumva, era utilaj greu pentru... A.M.: - Foarte greu... S. P.: - ...șosele, pentru... A.M.: - Da, da, în general, utilaje terasiere erau profilu’ Nicolinei pe timpu' cela. S. P.: - Am înțeles..., dar circula o grămadă de mituri, de povești, legate de securitatea strictă care exista în fabrică, la un moment dat, că se producea și armament militar ? A.M.: - Da, da, da. La Utilaj-Construcții se făcea frâne, anumite componente pentru tunuri, dar, acelea, nu prea intra
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
inginer, domnul inginer Aniculăiesei, îl cunoște pe domnul director și m-o adus aici. Că nu știam de unitatea asta, ș-aicea o fost foarte bine, dar acuma, se vede, că îi cam slab și la noi. Da, câștigam o grămadă de-a bani, când am făcut banca, câștigam și douăzeci de milioane, da’, acuma nici zece nu mai câștig... S. P.: - Ați spus că ați păstrat legătura cu foștii colegi, vă întâlniți periodic ? A.M.: - Cu mulți colegi mă întâlnesc mereu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
22, nu, noi am văzut numai fuga, deci a fost o secvență la televizor. Totuși, am venit după 22 la serviciu, îmi amintesc. Oricum pe 22, la prânz, practic, toată lumea din Nicolina a ieșit - nu știu dacă toată -, dar o grămadă a început să iasă și atunci am ieșit și noi, pe la prânz și ne-am dus și s-a făcut așa un val destul de consistent de oameni care, din zona industrială venind, au urcat spre Prefectura de acum, care era
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Nu cumva îmi arătați toată valea asta de-aici, că îți trebuie o săptămână de cules. Mie îmi spuneți de unde s-o încep ! Și e treaba mea cum mă organizez !” Eu, știind cum se taie la țară și se fac grămezile, m-am dus cu un maistru ș-am verificat grămezile, să văd câți oameni pun la grămadă, doi, trei, patru. Că nu erau grămezile toate la fel. Erau, le-am răsfoit eu, așa, cu mâna și le-am spus la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
îți trebuie o săptămână de cules. Mie îmi spuneți de unde s-o încep ! Și e treaba mea cum mă organizez !” Eu, știind cum se taie la țară și se fac grămezile, m-am dus cu un maistru ș-am verificat grămezile, să văd câți oameni pun la grămadă, doi, trei, patru. Că nu erau grămezile toate la fel. Erau, le-am răsfoit eu, așa, cu mâna și le-am spus la maiștri: „- Punem câte trei, că grămezile sunt ușoare. Termină una
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
îmi spuneți de unde s-o încep ! Și e treaba mea cum mă organizez !” Eu, știind cum se taie la țară și se fac grămezile, m-am dus cu un maistru ș-am verificat grămezile, să văd câți oameni pun la grămadă, doi, trei, patru. Că nu erau grămezile toate la fel. Erau, le-am răsfoit eu, așa, cu mâna și le-am spus la maiștri: „- Punem câte trei, că grămezile sunt ușoare. Termină una, se mută la a doua. Și, după
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
e treaba mea cum mă organizez !” Eu, știind cum se taie la țară și se fac grămezile, m-am dus cu un maistru ș-am verificat grămezile, să văd câți oameni pun la grămadă, doi, trei, patru. Că nu erau grămezile toate la fel. Erau, le-am răsfoit eu, așa, cu mâna și le-am spus la maiștri: „- Punem câte trei, că grămezile sunt ușoare. Termină una, se mută la a doua. Și, după ce-o terminat a doua, nu mă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
maistru ș-am verificat grămezile, să văd câți oameni pun la grămadă, doi, trei, patru. Că nu erau grămezile toate la fel. Erau, le-am răsfoit eu, așa, cu mâna și le-am spus la maiștri: „- Punem câte trei, că grămezile sunt ușoare. Termină una, se mută la a doua. Și, după ce-o terminat a doua, nu mă interesează ora, au plecat acasă, pe răspunderea mea. Eu nu mă uit la ăștia !” Le spuneam direct: „- Eu nu mă uit la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la a doua. Și, după ce-o terminat a doua, nu mă interesează ora, au plecat acasă, pe răspunderea mea. Eu nu mă uit la ăștia !” Le spuneam direct: „- Eu nu mă uit la instructorii ăștia ! Când o terminat două grămezi, măi, noi suntem aproape 200, putem, împărțit la trei, când văd ăia că-i înșirăm la atâtea grămezi, or să se sperie ! Și mai ales, că mai luăm și câte una în plus.” Zis și făcut. Da’ le spun: „- Măi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
răspunderea mea. Eu nu mă uit la ăștia !” Le spuneam direct: „- Eu nu mă uit la instructorii ăștia ! Când o terminat două grămezi, măi, noi suntem aproape 200, putem, împărțit la trei, când văd ăia că-i înșirăm la atâtea grămezi, or să se sperie ! Și mai ales, că mai luăm și câte una în plus.” Zis și făcut. Da’ le spun: „- Măi, fiți atenți aici ! Nu cumva un strujan îl culegeți și unu’ îl aruncați cu..., cu ... Că eu vin
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]