5,849 matches
-
știm precis de ce la popoarele semite este interzisă carnea de porc. Pentru că este impură sau sfântă? realmente interesant este faptul că ceea ce este impur poate de asemenea deveni pur. Iată exemplele lui Durkheim: sufletul mortului, inițial sursă de frică și groază, devine, după încheierea doliului, geniu protector; cadavrul care inițial inspira teamă, nevoie de distanțare devine apoi relicvă venerată; animalul totemic este în mod cert o ființă sfântă, dar atunci când i se consumă carnea neritualic, totemul devine sursă sigură aducătoare de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca anticomunism reprezintă o altă ipostază a fundamentalismului propus de Tehranian ca reacție adversă în raport cu un regim politic totalitar. Specifică este, în acest caz, reacția protestantismul American față de capcanele unui regim demonic ce a răspândit oriunde în lume teroare și groază. e) următoarea categorie este cea a fundamentalismului ca atitudine anti modernistă. În fond, este vorba de reacția unor grupuri politico-religioase protestatare, uneori violente, reacție ce se vrea o alternativă la statul liberal, secular, de tip occidental. Exemplu: reacția violentă a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu ieși niciodată din vorba mea, că poți să pățești și mai rău. Și așa trăiau acolo liniștiți și fericiți. Din seceratul grâului și din ridicarea snopilor se scuturaseră pe miriște o groază de boabe cu care se hrăneau și, măcar că nu era vreo apă prin apropiere, nu sufereau de sete, că beau dimineața picături de rouă de pe firele de iarbă.” (Al. Brătescu Voinești, Puiul) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
a murire!" Elegy on the death of Mr. Phillips / Elegie la moartea dlui Phillips (din ediția lui Skeat, 1883) - "șuvoi de suferință"; "Melancolia cea Neagră"; Nebunia mînioasă, frenetică, răsunătoare, groaznică"; "încruntarea sorții"; "lampa bolnavă a zilei în retragere"; "cenușiul crepuscular"; "groazele nopții care vine"; "valul cel întunecat"; "sumbra-întunecime îndesîndu-se"; "vrăji necromantice"; "mormîntul de moarte"*; "văiugă întunecată"; "aburii ca de smoală ascunz[înd] pajiștea"; "un clopot îndoliat al morții"; "nocturna pasăre afurisită"; [*the deathy tomb: crearea de adjective prin sufixarea unui substantiv
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fiind ca un fel de ochi ce privește spre înăuntru, astfel deschizînd portalul spre lumea onirică, experiată în vis, legată de lumile/ dimensiunile/nivelurile spirituale (vezi detalii în Wilcock 2012).] Elegy, written at Stanton-Drew / Elegie, scrisă la Stanton-Drew - "Sumbra-întunecime solemnă"; "groaze solemne"; "Verdele crepuscular"; "Imnuri funerare solemne"; Cînd voi fi liber din această temniță a mea, / Sufletul prinde-mi-l, la tine va zbura [draga mea Maria]"; Moartea de două ori săgeata și-a-înarmat-o, / Pe tine străpungîndu-te, inima mea străpuns-o-a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cu o putere neobișnuită de a aduce la lumină adîncimile întunecate insondabile ale realității omenești. După toate probabilitățile, Chatterton a pornit la drum într-o călătorie magico-mistică spre "noaptea" ale cărei adîncimi le-a sondat cu inocența vîrstei lui și groaza unei înțelegeri tot mai vaste care prindea contur pe măsură ce înainta: a înțeles poetic cît de eterică este viața, cît de iute este orice sfîrșit, cît de definitive sînt alegerile făcute de oameni, cît de serios este jocul vieții, cît de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mari, a doborât neclintiri și avânturi mari. Pitești-ul a fost cea mai zguduitoare prăbușire a omului năucit de chinuri diavolești. Studenții, dând întotdeauna tonul marilor prefaceri și al marilor înnoiri, au fost ținta fiarei roșii. Cei înstrăinați, metamorfozați, diavolii groazei, au reușit temporar să sfâșie orice rezistență și să întrerupă prin torturi nesfârșite orice licărire de lumină, să înmoaie avânturi și să îngroape, temporar, frumuseți sufletești. Au văduvit pentru mult timp neamul de valori plămădite în Duhul Adevărului, demnității, înțelepciunii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acest sacru zăcământ! GROAPA COMUNĂ Fortul 13 Jilava Aprig călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De groaza pusă lespede zadar Căci nu putu acoperi mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
purtător de coroană, Carol al IIlea, hain și nesățios băutor de sânge. Am vizitat acest subpământen „mausoleu”, în vara anului 2002, criptă tăinuită. Parametrii uriași de beton stau mărturie dramaticei însângerări din noaptea Sfântului Andrei, 30 noiembrie 1938, adâncuri nemuritoare, groaza zilelor de atunci și trezire sfântă pentru vremi viitoare, când sub povara altor vitregii se vor ridica noi mucenici și se vor deschide noi gropnițe tăinuite de ucigași care vor însângera iarăși pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
conținut creator care servește neamul și eternitatea lui în slujba lui Hristos. Genocidul în România a fost practicat înainte de instaurarea comunismului, „năluca” înspăimântătoare. El a fost adus de întunecate forțe oculte și impus pe furiș, pe căi dosite. Au instaurat groază și jaf, au deschis mii și mii de morminte și au umplut pușcăriile cu sute de mii de osândiți. Temnițele gemeau cu crâncene nopți de tortură și scrâșniri de moarte. Inimi curate, valori solitare, floarea și viitorul neamului nostru, trupurile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prima pagină un text al lui Vintilă Horia, Românii de sub Crucea Sudului (localizat și datat Buenos Aires, noiembrie 1949), emoționantă mărturie a înstrăinării trăite de unii scriitori români: „Noi nu suntem un popor de emigranți, iar stelele străine ne umplu de groază. Tot ce e dincolo de spațiul mioritic ar trebui deci să ne împrăștie și să ne dizolve ca pe niște călăreți descălecați... Și totuși, un lucru ciudat ne salvează... Un imens simț al întoarcerii”. M. P.-C.
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
tăcea. (Zoe și Tipătescu mișcare.) Acest onorabil cetățean, (arată pe Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache... Trahanache: (cu pofidă) Ei? Eu... Cațavencu: Este atât de naiv, încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază.) Zoe: Fănică!... (șovăie.) Tipătescu: (susținând-o și răcnind cu o supremă putere) Ghiță! (se repede la portița grilajului... Zoe se agață de el și-l oprește. Rumoare mare.) Pristanda: (punând mâinile amândouă lângă gură ca o portvoce și strigând asemenea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ai auzit? Onestul tău d. Agamiță, care reușește, care triumfează, păstrează scrisoarea... Ce trebuie să facă onestul Cațavencu, care n-a reușit, care-și mușcă acuma mâinile, își mestecă turbarea și mă ochește din cine știe ce ascunzătoare? (agitată.) A! Mi-e groază să mă gândesc. Ce face Cațavencu? Unde e ascuns șarpele? De unde o să-și arunce veninul asupra mea? Tipătescu: Zoe! Zoe! Fii bărbată... Zoe: (înecată) Nu mai pot, nu mai pot. Vorbele lui Dandanache mi-au luat toată puterea, mi-au
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
urmărirea de către Securitate a lu’ episcopul Suciu, și de-acolo am vorbit la telefon cu el și spunea: „Îs cam bolnav, mă dor picioarele, da’ nu mă las”. P-ormă, după ce-am mers la lucru, acolo au fost o groază Întreagă de oameni, de profesori... A fost unu’ Sârbu, care-a fost asistentul lui Lucian Blaga... Ion D. Sârbu? Da, Ion Sârbu. Îl știți cumva? Bineînțeles că ținea niște conferințe de rămâneai așa, cu gura căscată. Eram cu el În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ca să nu le fie frig, iar noi am stat de seara până dimineața, astfel Încât marea majoritate ne-am Îmbolnăvit... A doua zi, ne-a lăsat o juma’ de zi și după-masa ne-au scos iar la muncă... Dar zi de groază pot să spun c-a fost asta, de fapt, noaptea de 9 spre 10 februarie... Vă mai amintiți cum a fost cu eliberarea? În șase ani de zile lucrurile se Învechiseră deja..., adică intraseră pe un făgaș al lor. După
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mort, stătea așa și mă privea Înnebunit când o văzut că plec... De la ușă m-am mai Întors o dată și i-am privit și n-am să uit toată viața tabloul pe care l-am văzut: soțul meu Înnebunit de groază, cu fetițele În brațe zbierând... Și v-au dus la post, așa cum au spus? Da, m-au dus la post, dar nici vorbă să dau declarație... M-au ținut acolo până dimineață, până i-au arestat pe toți ceialalți, deci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dus Întâi la Ministerul de Interne... Acolo, În subsolurile alea, e groaznic. Acolo am cunoscut pentru prima dată ploșnițele, că până atunci nu văzusem... Chiar când mâncam, lângă farfurie mi-o căzut una. Nici n-am putut să dorm de groaza lor... Dar nu ne-o ținut numai o zi și-o noapte acolo și ne-o dus pe Uranus... La Închisoare la Uranus era mai bine ca la Interne? Nu pot să spun... Acolo era pe vremuri o Închisoare a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
c-am văzut-o cum o murit”. Erau niște fete așa frumoase... Și de-aia Îmi spusese șefa de cameră să am grijă, să nu-i mai dau și eu de lucru. Cum era mâncarea la Jilava? Jilava o fost groaza groazelor... Mâncarea, nu vă spun..., oribilă. Câteodată mai primeam și fasole, dar, În rest, tot timpu’ ne ținea numa’ cu arpacaș, da’ În care se găsea tot felu’ de intestine de vită. Acolo se aduceau de la abator intestinele și fălcile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am văzut-o cum o murit”. Erau niște fete așa frumoase... Și de-aia Îmi spusese șefa de cameră să am grijă, să nu-i mai dau și eu de lucru. Cum era mâncarea la Jilava? Jilava o fost groaza groazelor... Mâncarea, nu vă spun..., oribilă. Câteodată mai primeam și fasole, dar, În rest, tot timpu’ ne ținea numa’ cu arpacaș, da’ În care se găsea tot felu’ de intestine de vită. Acolo se aduceau de la abator intestinele și fălcile, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așa fix la mine. Nici eu nu l-am recunoscut, Închipuiți-vă zece ani cum ne-o schimbat... Și io m-am gândit: „Ioi, cine o fi omul ăsta care mă privește așa?”. Ieșisem de-acolo cu un fel de groază, de frică, și mi se părea că tot am În spatele meu pe cineva care mă urmărește. Știți ce senzație e? Un an de zile n-am putut să scap de senzația asta... Și când o fost chiar lângă mine zice
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
timp stătuse În loc, să vadă dacă merg cum mi-o explicat el. Mi-o fost frică să-mi sărut cumnatul, că ăla se uita... Apoi, când am ajuns după colț, ne-am sărutat și-apoi mi-o tot spus: „Ce groază o trebuit să bage În voi, că ți-o fost frică și să mă saluți”... Sora mea și cumnată-mea stăteau pe bancă și-o văzut că cumnatu’ nu se-ntoarce și l-o văzut pe sergent c-o vrut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căzut ești în pruncie, Nevoie ai de-o cârje ruina-ți s-o supoarte Căci ai ajuns, sărmane, acum la prag de moarte. Ai fost odinioară gigant prin înălțime, Amar prin fanatizmu-ți, puternic prin cruzime. Ai revărsat pe lume și groază și rușine Și te-ai scăldat în sânge, pân’ ce ai dat [pept] cu mine: De-atunci au trecut secoli!... Plăpânda omenire S-a deșteptat, și numai tu stai în adormire. Ademenit de visuri nebune și trufașe Făr-a pătrunde norii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
una din ele sare pe genunchii lui Dimitrie Sturdza, pe care îl prinde de gât și-l sărută. Sturdza, care era pudicitatea pe picioare, s-a roșit, s-a zăpăcit, a pus ochii în pământ și a rămas mut de groază. Iar toți ceilalți se prăpădeau de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că nu le pot alunga imediat mă irită, îmi produce o teribilă (citez iarăși din Bacovia) „enervare pe gînd”. Cum a apărut „rîia” asta? Mi-i imposibil s o ignor, însă orice încercare de a o combate îmi ia o groază de energie intelectuală. Ceea ce este nefiresc e că senzația, „fiorul” sînt mai tari decît judecata, o sfidează. Mi-e teamă ca, prin reiterare, mecanismul să nu devină psihotic. *E scandalos cîtă aroganță zace în fundul unor parvenite! învîrtind cheile mașinii pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bagaje etc. În timpuri de criză, toți aceștia s-ar călca unii pe alții, s-ar (și ne-ar) strivi, ca să-și facă loc. Chiar și acum, cînd notez aceste impresii dezagreabile, mi-e greu să-mi reprim sila și groaza de „mulțime” (la canaille), cît și concluzia că a călători în „zilele de sărbătoare oficială” (1-4 mai) cu trenul, în țara noastră multilateral-dezvoltată, e o scîrboasă aventură. *Mai mare cu cinci ani decît mine, Vasile al mătușii Marința știe o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]