7,197 matches
-
oricât de rațional ar fi, nu refuză o viziune, prin care cunoaște celălalt plan al existenței. Sportul ne apără de rău, sportul cere rituri, purificări, abluțiuni, înseamnă o viziune, care niciodată nu este întâmplătoare. Sportivii devin în întreceri interpreți ai imaginarului, ce utilizează clasificări stricte și în același timp furnizează distincții psihologice, viziunea sportivă indicând viitorul. Prima contribuție a sportului la crearea culturii se referă la apariția noțiunii de suflet (numit de către greci Psyché). Jocurile Olimpice trebuie raportate la finanțe, la reclame
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
întâlnesc și că este primul lucru ce trebuie respectat. Plural în devenire, istoria sportului rămâne una a provinciilor. Rolul banilor și a mediei în diverse discipline, hipertehnicizarea competițiilor, dezvoltarea sportului-loisir, întoarcerea spatelui diversificărilor practice, jocuri, reguli de joc și de imaginar sportiv nu duc spre o implozie a sportului care încearcă să caute, dincolo de diferențe, o unitate mitică? Preferința mea merge spre alt mod de a privi lucrurile. Vagul modernizării care s-a întins în sport, a accentuat și distanțarea între
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
postfața la ediția din 1994 a Cadrelor, am apropiat-o de ideile de asimilare și adaptare ale lui Piaget), s-a deplasat acum spre ideea conflictelor între cadre și amintiri, ca ecou al titlului lui Bergson (Gîndirea și mișcarea). Acest imaginar este important în textele contemporane din Memoria, unde memoria copilăriei va fi explicată ca intersectare a unei structuri de memorie colectivă familială cu un curent de memorie adultă. Aceasta va fi o primă variantă a textului, bifată de autor și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
repulsive. Reperul obiectiv al acestei Europe Centrale, ce tinde a deveni occidentală însă fără să posede cu adevărat atributele occidentalității, ar trebui să fie cu totul altul. Pentru Jacques Rupnik spre exemplu, Mitteleuropa se definește tocmai prin distanța dintre subiectivitatea imaginarului centro-euro-pean și substanța reală care îl contrazice: "Paradoxul Europei Centrale, scrie el, este decalajul dintre adeziunea sa față de civilizația, ideile politice și instituțiile occidentale, pe de-o parte, și realitățile dezvoltării sale social-economice, precum și fragmentarea etnică, pe de altă parte
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și occidentaliste, ca în Ungaria sau Polonia, sau pe poziția particularismului național ca în Bulgaria, România și Rusia. Se înțelege că acestă configurație dualistă n-a fost uniformă. Pînă în perioada comunistă, în societățile Europei Orientale ponderea orașelor și a imaginarului occident-tal era mult mai mică decît cea a identităților tradiționale ortodoxe rurale. În schimb, aceasta a crescut din ce în ce în Europa centrală, generînd astfel o mentalitate populistă conform căreia țărănimea era privită ca un obstacol în calea "europenizării
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cît, mai ales, neacceptarea unei suveranități străine, ce le rănea sentimentul național, a fost ceea ce a întreținut la cei mai mulți dintre spanioli voința de rezistență și speranța vie a eliberării. Același fapt a înscris această voință și această speranță într-un imaginar național avant la lettre. Rezistența spaniolă a fost promptă. În 711, Tariq debarcă pe coasta andaluză pentru ca în următorii douăzeci de ani să extindă stăpînirea musulmană aproape peste toată Peninsula Iberică. În 718 însă, Pelayo, conducătorul unei bande, ridică stindardul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este marcat prin "moartea regilor", cîteodată fizică și violentă, cel mai adesea simbolică, dar nu mai puțin semnificativă pentru o ruptură radicală a relației dintre guvernați și guvernanți. Tot acum se întrevede o reformulare absolută a raporturilor sociale și a imaginarului cultural pe măsura refulării valorilor și modurilor de organizare a vechilor societăți agrare și țărănești, înlocuite prin societăți industriale, urbane și alfabetizate. Cele două revoluții au acționat împreună. Dar, deși au fost apropiate, ele nu au fost chiar simultane; problema
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vor fi totuși frînate după 1871 de către diverși factori deunificatori. Cel mai important dintre aceștia provine din ostilitatea catolicilor și a Bisericii față de politica de Kulturkampf (lupta pentru cultură) promovată de cancelarul Bismarck. În esență, această politică viza inculcarea unui imaginar omogen inspirat de valorile protestante dominante în Prusia și Germania de Nord, bazîndu-se pe sistemul învățămîntului public a cărui extindere va provoca reacții comparabile cu cele din Franța, antrenate de separarea Bisericii și a Statului de dogma laicității republicane. Dar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în ceea ce le privește, de a se fi fondat pe baza unui pact politic sau civic. Însă, în cazul lor, acesta nu este de același ordin. Lipsind contractanții efectivi, așa-numitul pact al francezilor sau al britanicilor aparține de domeniul imaginarului și al sub-terfugiului. El a fost decretat de către mandatarii care și-au însușit suveranitatea, dar nu a fost acceptat de către mandatați. Oricît ar fi de înzestrat cu valori universale, pactul statu-lui-națiune liberal nu este altceva decît produsul plebiscitului neavenit al
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
suficient material de reflecție asupra evoluției fenomenului na-țional. Din punctul de vedere al relației dintre o identitate europeană și conținutul politic al acesteia, Spania se situează în registrul diviziunii unui imaginar comun deja constituit și nu în acela al unui imaginar ce urmează să se nască. Și, dacă ne referim la coexistența populațiilor ce aspiră la recunoașterea di-versității lor în cadrul aceluiași stat, dispozitivul spaniol nu se aplică decît regiunilor ai căror locuitori se simt apropiați și care au conștiința acestei coexistențe
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
au resimțit-o ca pe o "necesitate vitală"422: mai întîi negrii americani, apoi femeile și homosexualii, în cele din urmă comunitățile de origine extraeuropeană instalate în Europa. Taylor vede în aceasta semnul evoluției spre o a doua fază a imaginarului politic modern, marcat prin afirmarea universală a diferenței, fază opusă celei precedente, atașată într-un mod nu mai puțin universal proclamării egalității primordiale a indivizilor dincolo de caracterele lor particulare. Înțeleasă astfel, ideea de universalitate se înrudește, orice-am zice, cu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
instrument grație căruia intelectualul comunist ambiționează să corecteze tarele unei lumi care se abate de la idealul fixat de partid. Nimic subversiv, nimic deviant în aceste mostre de comedie comunistă. Similitudinea cu comediile cinematografice este o cale de acces în interiorul acestui imaginar ideologic. Schimbând ce-i de schimbat, textele sale, ce beneficiază de o longevitate de individiat a montărilor, îndeplinesc, până către 1970, funcția socială ce revine peliculelor lui Geo Saizescu, în anii 1980. Ziaristul Mirea din Secretul lui Bacchus, este, asemeni
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
devotamentului lui Spiridon Biserică, măștile fățărniciei din uzină sunt înlăturate. Distanța de pesimismul gogolian al "revizorului" este evidentă: vocea PMR este ascultată și învinge. Artificiile comice sunt reciclate în numele ortodoxiei comuniste. Proiectul de cheie imaginat de Biserică este atribuit unui imaginar Ionescu-Perjoiu, inginer-savant cu studii în Germania. Trucul lui Mitică Ionescu expune un alt păcat major ce poate submina armonia lumii noi: servilismul lui Cristescu și Cavafu indică supraviețuirea mentalității burgheze de ploconire în fața tehnicii occidentale. Neîncrederea față de Spiridon Biserică este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
utilității", "lovit într-un fel de micime ontologică", burghezul "trebuie să răspundă în fața tuturor pentru cel puțin trei acuzații: mediocritatea, vulgaritatea, rapacitatea, cele trei constelații ale cosmosului burghez"5. Pascal Bruckner recapitulează moștenirea negativă a burgheziei, diseminată substanțial în aria imaginarului politic. Acest capital negativ este încă odată reinvestit ideologic de către teoreticienii marxiști și cei care-și întemeiează viziunea pornind de la aceste teze. Însă, dincolo de critica societății burgheze din perspectivă marxist-leninistă, există un bagaj suplimentar la care fac apel atât teoreticienii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
83 4.2. Poezia / 88 4.3. Insectar - pamfletul și parodia / 90 4.4. Albatros nr. 8 - cenzurat / 92 5. Prelungirile unui fenomen publicistic - Gândul nostru / 95 6. Puncte de convergență. Reveniri / 98 POEZIA ALBATROSISTĂ / 103 1. Preliminarii / 103 2. Imaginarul poetic. Tematizarea unor obsesii / 119 2.1. Acvatic, erotic și mortuar. Călătorie spre inimă / 119 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului / 143 3. Modalități de structurare a discursului liric / 151 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism / 152 3
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Albatrosismul - contururi / 195 2. Ecouri în poezia contemporană / 197 3. Sub zodia incertitudinii / 201 3.1. Autoreferențialitatea / 202 3.2. Poezia ca exercițiu de sinceritate. Luciditatea / 205 4. Realismul. O poetică a faptului divers, a banalului / 207 4.1. Restructurarea imaginarului poetic: "poetizarea" universului cotidian / 209 4.2. Autenticitatea exprimării / 213 5. Intertextul. Ironie și demitizare / 216 6. Demetaforizarea / 220 7. Între suprarealism și onirism / 225 CONCLUZII / 229 247259269BIBLIOGRAFIE / 278239 Index / 247 Abstract / 259 Résumé / 269 Generația recuperată Din ceea ce s-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
analiză aprofundată a operei celor patru poeți selectați, se aduce în mod implicit în atenția actualității și generația din care fac parte. Cu atât mai mult cu cât conexiunile stabilite între operele acestor poeți din careul de ași (cu reinventarea imaginarului poetic, cu temele și motivele obsedante, cu dialogul permanent cu restul literaturii) și poezia din anii '80 ai secolului trecut se bazează pe un număr relativ redus de texte (colecția revistei "Albatros" numără doar șapte numere), dar relevante ca structură
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
În prima dintre ele sunt discutate teme, motive obsedante (obsesia morții și a iubirii considerate ca o anticameră a morții, devenită dominantă și inevitabilă sub impactul atrocităților războiului și chiar al amenințărilor de ordin politic). Astfel, ceea ce se impune pentru imaginarul poetic este un anumit gust al evadării/evaziunii și, drept consecință, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul viziunilor coșmarești. O altă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este văzută în predilecția - însoțită de o depoetizare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al amenințărilor de ordin politic). Astfel, ceea ce se impune pentru imaginarul poetic este un anumit gust al evadării/evaziunii și, drept consecință, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul viziunilor coșmarești. O altă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este văzută în predilecția - însoțită de o depoetizare a limbajului artistic - pentru citadin, cotidian și banal, datele realului rămânând pretext pentru activarea respectivelor viziuni de coșmar care par a bântui existența unora dintre acești poeți. În a doua
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ar putea fi ignorate, uitate sau devalorizate. Acest fapt am încercat să-l realizăm și prin studiul de față. Conexiunile stabilite între operele acestor scriitori (cu temele și motivele lor obsedante, cu dialogul lor permanent cu restul literaturii, cu reinventarea imaginarului poetic) și literatura română contemporană se bazează pe un număr relativ redus de texte, dar relevante ca structură pentru noua viziune asupra lumii și pentru noile modalități de creație. Am avut în vedere și faptul că istoria criticii literare este
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
caracterul ei apăsător, se resimte într-o formă sau alta în întreaga poezie a acestei generații și, de cele mai multe, reacția e aceeași, de factură albatrosistă cum intuiau redactorii revistei, un refugiu într-un univers virtual, oniric uneori, un spațiu al imaginarului care reflectă temerile și ideile ce bântuie eul liric, sau o aspirare a realului în lumea imaginară, o banalizare a imaginarului ori o ficționalizare a banalului. Percepția despre sine și despre artă e demitizantă, există permanent un ochi care privește
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceeași, de factură albatrosistă cum intuiau redactorii revistei, un refugiu într-un univers virtual, oniric uneori, un spațiu al imaginarului care reflectă temerile și ideile ce bântuie eul liric, sau o aspirare a realului în lumea imaginară, o banalizare a imaginarului ori o ficționalizare a banalului. Percepția despre sine și despre artă e demitizantă, există permanent un ochi care privește din exterior și care înregistrează excesele literaturizării, chiar și atunci când ele fac parte din propria creație. Recunoaștem aici un mod de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ca o anticameră a morții. Poeții aceștia care promovaseră o poezie ancorată în realitate, manifestă un anumit gust al evadării și, prin urmare, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul coșmarurilor proprii. Cealaltă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este dată de înclinația spre citadin, spre cotidian și banal, înclinație însoțită de o depoetizare a limbajului artistic. Realul însă rămâne pretext pentru redarea viziunilor de coșmar care par a bântui sufletul unora dintre acești poeți. Cealaltă secțiune
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
incapabil să-i descifreze mesajul). Resurecția baladescă în viziunea membrilor Cercului Literar de la Sibiu înseamnă o apropiere a acestora de parabolă. Textele lor capătă aspect alegoric. Este un univers fantasmatic cel pe care-l creează la limita dintre real și imaginar. Tonalitatea este incantatorie, balada fiind adesea pretextul pentru o călătorie în timp, în mitologie, în imaginar. Se creează, de fapt, o mitologie proprie și, prin intermediul personajelor-simbol care apar în poemele acestea, se încearcă o schimbare a lumii, o luare a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]