6,354 matches
-
organizației PDL București, Adriean Videanu, a precizat că imnul reprezintă un mesaj emoțional, sentimental, pe care Alianța România Dreaptă îl transmite celor care o susțin. ”Apa trece, pietrele rămân” e un cântec care ține de istoria PDL, a spus Videanu, imnul lui Helciug e un mesaj proaspăt, adresat simpatizanților ARD. Versurile, pe care Videanu n-a apucat să le învețe, sunt însă rime facile, iar melodia nu reușește să convingă, spun specialiștii în comunicare politică. Imnul PDL făcea trimitere la o
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
istoria PDL, a spus Videanu, imnul lui Helciug e un mesaj proaspăt, adresat simpatizanților ARD. Versurile, pe care Videanu n-a apucat să le învețe, sunt însă rime facile, iar melodia nu reușește să convingă, spun specialiștii în comunicare politică. Imnul PDL făcea trimitere la o melodie populară, la un fond cultural comun, ” Câștigăm cu inima” este un cântec pentru ședințele de partid, crede Antonie Momoc, expert în marketing politic. ” Tonul triumfalist poate să mobilizeze susținătorii fanatici și activiștii de partid
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
de partid, dar nu există un mesaj pentru oamenii obișnuiți, pentru alegători. Prin acest cântec ARD îi anunță că va triumfa/va câștiga. Bine, și care este promisiunea, care este beneficiul publicului? De ce aș vreau eu, alegător, să câștige ARD? Imnul nu dă un răspuns. E un mesaj auto-centrat, de tipul noi vom face, vom drege. Astfel, se accentuează distanțarea față de alegător, care i se reproșa și PDL, când erau la guvernare. Conceptul ”votează cu inima” face trimitere la sentimente, încearcă
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
bătaie Psihologul Hanibal Dumitrașcu consideră că versurile sunt adresate unui public infantil, pus pe bătaie. E un cântec adresat mai degrabă puștanilor, puși pe hârjoană bătăioasă, decât adulților, crede Dumitrașcu. Un îndemn la confruntare, care conține multă ostilitate...parcă e imnul Sculați voi oropsiți ai sorții, dar nu în cheie profundă, ca originalul, ci într-o notă infantilă, de ceartă în curtea școlii. Cine le-a conceput este animat de ostilitate. Sau, poate și-a bătut joc de ei, i-a
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
oricum, i-a făcut de râs. Pe de altă parte, acceptând așa ceva, ARD dă dovadă de egocentrism, nu acceptă criticile, așa cum făcea și la guvernare. Se comportă ca un copil care nu înțelege de ce e pedepsit”. Într-una dintre strofele imnului se atacă adversarii politici: Nu putem să-i lăsăm / Trebuie să-i înfruntăm / Inima este cea care/Pune totul în mișcare". Tonul este unul belicos : Intrăm în bătălie/Nu ne dăm înapoi/ Luptăm până la capăt/ Căci așa suntem noi”, iar
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr ne-nceput, oi fi sete? Nu aprinde chibritul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și am citit toate biografiile care s-au scris despre Bedricht Smetana. Exceptând un singur studiu, nicăieri nu se pomenește despre povestea de mai sus. Oricum, ceva tot am descoperit: pretextul muzical din “Vltava” din care s-a inspirat Hatikva, imnul nostru național, este de origine suedeză, nu cehă, cum se crede. Smetana l a plantat în melosul boemian și de acolo a ajuns în România, la primii sioniști... Mărturisesc că imediat ce am ajuns acasă, am deschis Enciclopedia. Din portretul lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
românii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Române (Și nu limba moldovenească, așa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/ Un Șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...”. Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! AȘa este limba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Eminul nostru drag, cu gândul spre țară, spre Platoul munților Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, îndrumător național Și internațional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu toții -„ La mulți ani, dulce Limbă Română!” Și vom cânta: D Lestine iterare IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
diplomatice și de institutele culturale ale României, care vor organiza programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate limbii române. De asemenea, legea prevede ca Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor arbora drapelul României, se va intona imnul național și se vor folosi sigiliile cu stema României. Culegere de înțelepciune (urmare din numărul trecut) ABSOLUT 2406. Există oare un absolut al absolutului? Acela e cu siguranță nimicul sau necunoașterea. 2407. Absolutul prostiei e un adevăr. 2408. Absolutul adevărului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vindeau la liber bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane imnuri și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce-n fața lumii - mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie ce îngeri ne-au târât în azăvada acestor cruci de vagă veșnicie vânează corbul literele mele îi dau și lui grăunțe d-aia-i corb să soarbă imnuri dintre menestrele și nu se cade: să rămână orb numai poeții pot umbla-n proteze cu bube mari pe trup - pe cât cuprinde și astfel se înalță-n ipoteze crezul parșiv al celui ce ne vinde... prelungește misiunea pe Planeta Albastră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
speranțele și dați foc la toate pușcăriile Pământul a-ncremenit în rotire și mai rodesc pe dealuri doar viile v-am lăsat în sertar un cântec de dor lângă un bob de trinitrotoluen voi să nu profanați spusele mele și intonați imnul vechi - fără refren am aflat că v-ați mutat în cimitir și că-l părăsiți uneori - cu permis și am citit în presa de pe-aici că terrienilor - așa v-a fost scris mă iertați că-s cu-n mileniu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu strângeți corturi de-ncărturiați de sub pantagruelii de dimie vin la paradă cei mai bravi soldați pe-acolo mai rânjea nomenclatura cu regizori ce-au regizat rutina și holoclausturi - ca uvertura ce s-a cântat mai ieri la Hiroșima acum sunt imnuri totul e un cântec tradiția ne este compromisă ne-au ruginit pumnalele în pântec și noi trădăm istoria nescrisă s-au congelat și vulturii-n cuibare iar Dumnezeul nostru - presupusul se duce pe la casa cui nu-L are și dă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare, 200 de Sonete literare, 333 de Povestiri, Parabole, Hiperbole, Paradoxuri și Dialoguri, fantezii teatrale în versuri ș.a.). Dimensiunea acestui catalog, oprit la anul 1946, schimbă radical percepția moștenirii creatoare
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
carul meu se îndreaptă, în inima lacrimei mari voi ara, și plugușorul azurului mă voi numi. Cei fără teamă, ei nu se vor pierde: nicicând Rosa triremis nu va-nceta să conducă pe călători: în tine trăiesc ca-ntr-un Imn al amintirii fără hotar, tot ce a fost, tot ce va fi, lumile, viețile... sufletul meu se îmbracă în tine, prevestitoareo de bucurie.
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
al unei temeinice culturii, îndemnurile adresate tineretului de a contribui la propășirea patriei sunt principalele idei ale cuvântărilor școlare. "Un reazim al naționalității române", așa concepe Timotei Cipariu scopul "Astrei", iar în discursul inaugural rostește unul dintre cele mai frumoase imnuri închinate limbii române, pagină antologică a oratoriei românești: "Tezaur născut cu noi de la țâțele maicii noastre, dulce ca sărutările măicuțelor când ne aplecau la sânul lor, tezaur mai scump decât viața, tezaur care, de l-am fi pierdut, de l-
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
titlul de Psalmoi. Majoritatea psalmilor au fost scriși, în secolul al X-lea î.Hr., în decursul epocii de aur a poeziei israelite. Psalmii reprezintă una din cele mai vechi prezentări de cântări lirice. În totalitatea ei, muzica evreiască, alcătuită din imnuri și psalmi, este destinată marilor solemnități ce se desfășurau la Templu. Imnurile au pătruns în muzica de cult, așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
-lea î.Hr., în decursul epocii de aur a poeziei israelite. Psalmii reprezintă una din cele mai vechi prezentări de cântări lirice. În totalitatea ei, muzica evreiască, alcătuită din imnuri și psalmi, este destinată marilor solemnități ce se desfășurau la Templu. Imnurile au pătruns în muzica de cult, așa cum mai târziu melodiile populare au pătruns în muzica creștină. Modelul de psalmodie ebraică veche anticipă prin caracterul său coralul gregorian. Tot Biblia ne furnizează informații cu privire la muzica instrumentală și instrumentele folosite. Existau instrumente
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu) și a muzicii (trop melogen), primul gen autonom din istoria muzicii ce evadează din cadrul tradiției rigide. În timp ce în liturghia romană pivotul principal era psalmodia, în liturghia orientală era imnul. Psalmodia bizantină se distinge de cea apuseană printro melismatică mai ornamentală, mai bogată. În muzica religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
evadează din cadrul tradiției rigide. În timp ce în liturghia romană pivotul principal era psalmodia, în liturghia orientală era imnul. Psalmodia bizantină se distinge de cea apuseană printro melismatică mai ornamentală, mai bogată. În muzica religioasă bizantină au pătruns elementele creației siriene de imnuri, care aveau în introduceri și între cântările oficiale texte populare noi. Mai târziu, au fost aplicate melodii care se potriveau metricii textului, fapt ce a condus la apariția unei noi forme imnice și anume Irmos (legătură). În secolul al VI
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
sirianul Roman Glasdulce va scrie așa numitele Condacuri, care erau poeme ale căror strofe (18-24) erau legate între ele prin acrostihuri (o combinație între inițialele versurilor). Condacul ca structură este format dintr-un cuplet și un refren. Dezvoltarea creației de imnuri a dus în secolul al VIIlea și al VIII-lea la apariția canoanelor. Canonul era format din nouă ode, alcătuite fiecare din mai multe strofe ce concordau ritmic între ele. Printre compozitori de canonuri se numără Andrei Cretanul (Andrei Criteanul
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
german va deschide calea epocii glorioase a oratoriului<footnote The Oxford Companion to Music, ed. Alison Latham, 48-50. footnote>. Genuri muzicale religioase 1. Coralul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Coralul”, (București, Editura UNMB, Glissando, 2011), 60-92. footnote> este imnul congregațional din liturghia luterană. Caracteristicile formale și stilistice ale coralului luteran sunt limba națională germană, rima metrică a versului, forma strofică muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
strofică muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de la forma monodică până la o varietate componistică ce include coralul preludiu, coralul-motet, coralul-cantată și coralul-suită. La începutul Reformei coralul reprezenta imnul congregațional protestant, cunoscut sub numele de Geistliche Lieder (cântece religioase), Psalmen (Psalmi), Christliche Lieder (cântece creștine) și Gesange sau Kirchengesange (cântece pentru biserică). Spre sfârșitul secolului al XVII-lea denumirea de coral care în mod tradițional era atribuit cântecului simplu
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Geistliche Lieder (cântece religioase), Psalmen (Psalmi), Christliche Lieder (cântece creștine) și Gesange sau Kirchengesange (cântece pentru biserică). Spre sfârșitul secolului al XVII-lea denumirea de coral care în mod tradițional era atribuit cântecului simplu latin (cantus planus) va fi aplicat imnului german protestant. Coralul luteran era cântat omofonic de către cor (chorul choralis) și congregație, spre deosebire de stilul de execuție polifonic din Biserica romano catolică (chorus musicus sau figuralis). După moartea lui Luther a urmat o perioadă de organizare și consolidare a repertoriului
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]