5,442 matches
-
Procesul prin care conținutul inconștientului ajunge "la lumină", în conștiință, este numit personanță: "O însușire grație căreia inconștientul răzbate, cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței". Spre deosebire de procesul sublimării, "clasic" în psihanaliză, prin care conținuturile inconștientului ajung în conștiință deghizate, distorsionate (vise, acte ratate ș.a.), prin personanță "anume conținuturi inconștiente apar în conștiință scăzute ca ecou, dar nedeghizate" (Blaga, 1969:32). Orizonturile inconștientului și conținuturile sale se "materializează" astfel în creația spirituală și conținuturile ei. Asumpția
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
însușire grație căreia inconștientul răzbate, cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței". Spre deosebire de procesul sublimării, "clasic" în psihanaliză, prin care conținuturile inconștientului ajung în conștiință deghizate, distorsionate (vise, acte ratate ș.a.), prin personanță "anume conținuturi inconștiente apar în conștiință scăzute ca ecou, dar nedeghizate" (Blaga, 1969:32). Orizonturile inconștientului și conținuturile sale se "materializează" astfel în creația spirituală și conținuturile ei. Asumpția unui inconștient cosmotic ca entitate cu viață proprie permite nu doar analiza asemănărilor și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
până sub bolțile conștiinței". Spre deosebire de procesul sublimării, "clasic" în psihanaliză, prin care conținuturile inconștientului ajung în conștiință deghizate, distorsionate (vise, acte ratate ș.a.), prin personanță "anume conținuturi inconștiente apar în conștiință scăzute ca ecou, dar nedeghizate" (Blaga, 1969:32). Orizonturile inconștientului și conținuturile sale se "materializează" astfel în creația spirituală și conținuturile ei. Asumpția unui inconștient cosmotic ca entitate cu viață proprie permite nu doar analiza asemănărilor și deosebirilor dintre culturi, dar și a schimbării și durabilității lor. Dacă la nivelul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
entitate cu viață proprie permite nu doar analiza asemănărilor și deosebirilor dintre culturi, dar și a schimbării și durabilității lor. Dacă la nivelul conștiinței posedăm o viziune spațială și una temporală, acestea trebuie să existe, prin analogie, și la nivel inconștient, spune Blaga, prin ipoteza dubletelor: "Orizontul spațial și orizontul temporal există în spiritul nostru în chip de dublet [...] fiecare din cei doi termeni ai fiecăruia dintre dublete [...] aparțin doi câte doi conștiinței, și inconștientului" (Blaga, 1965:62). Orizonturile existente la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
existe, prin analogie, și la nivel inconștient, spune Blaga, prin ipoteza dubletelor: "Orizontul spațial și orizontul temporal există în spiritul nostru în chip de dublet [...] fiecare din cei doi termeni ai fiecăruia dintre dublete [...] aparțin doi câte doi conștiinței, și inconștientului" (Blaga, 1965:62). Orizonturile existente la nivelul inconștientului sunt analoage deci cu cele existente la nivelul conștiinței, dar sunt eterogene. Orizonturile inconștiente pot fi colective, ele "pot fi aceleași la o mulțime, la un popor sau la un grup de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Blaga, prin ipoteza dubletelor: "Orizontul spațial și orizontul temporal există în spiritul nostru în chip de dublet [...] fiecare din cei doi termeni ai fiecăruia dintre dublete [...] aparțin doi câte doi conștiinței, și inconștientului" (Blaga, 1965:62). Orizonturile existente la nivelul inconștientului sunt analoage deci cu cele existente la nivelul conștiinței, dar sunt eterogene. Orizonturile inconștiente pot fi colective, ele "pot fi aceleași la o mulțime, la un popor sau la un grup de popoare" (Blaga, 1965:65). Dubletul orizontului spațial e
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
chip de dublet [...] fiecare din cei doi termeni ai fiecăruia dintre dublete [...] aparțin doi câte doi conștiinței, și inconștientului" (Blaga, 1965:62). Orizonturile existente la nivelul inconștientului sunt analoage deci cu cele existente la nivelul conștiinței, dar sunt eterogene. Orizonturile inconștiente pot fi colective, ele "pot fi aceleași la o mulțime, la un popor sau la un grup de popoare" (Blaga, 1965:65). Dubletul orizontului spațial e compus dintr-un orizont spațial al conștiinței, ca și cadru intuitiv, indeterminat, al diferitelor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la o mulțime, la un popor sau la un grup de popoare" (Blaga, 1965:65). Dubletul orizontului spațial e compus dintr-un orizont spațial al conștiinței, ca și cadru intuitiv, indeterminat, al diferitelor peisaje caleidoscopice, și un orizont spațial al inconștientului constitutiv, ca și cadru determinat sau structurat, permanent al inconștientului (vezi Blaga, 1965:64). Dubletul orizontului temporal include la nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel inconștient timpul-havuz, timpul-cascadă și timpul-fluviu. Timpul-havuz e orizontul deschis unor trăiri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de popoare" (Blaga, 1965:65). Dubletul orizontului spațial e compus dintr-un orizont spațial al conștiinței, ca și cadru intuitiv, indeterminat, al diferitelor peisaje caleidoscopice, și un orizont spațial al inconștientului constitutiv, ca și cadru determinat sau structurat, permanent al inconștientului (vezi Blaga, 1965:64). Dubletul orizontului temporal include la nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel inconștient timpul-havuz, timpul-cascadă și timpul-fluviu. Timpul-havuz e orizontul deschis unor trăiri îndreptate spre viitor percepția istoriei se face în sensul unei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indeterminat, al diferitelor peisaje caleidoscopice, și un orizont spațial al inconștientului constitutiv, ca și cadru determinat sau structurat, permanent al inconștientului (vezi Blaga, 1965:64). Dubletul orizontului temporal include la nivel conștient timpurile trecut, prezent și viitor, iar la nivel inconștient timpul-havuz, timpul-cascadă și timpul-fluviu. Timpul-havuz e orizontul deschis unor trăiri îndreptate spre viitor percepția istoriei se face în sensul unei evoluții viitoare spre ceva pozitiv -, timpul-cascadă e orizontul deschis trăirilor orientate spre dimensiunea trecutului percepția istoriei se face în sensul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
istoriei se face în sensul degradării unui ideal sau a perfecțiunii plasate în trecut -, iar timpul-fluviu își are accentul pe prezentul permanent modul de percepere a istoriei e etapizat în epoci independente una de alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori determinanți ai stilului intră în acțiune. Dintre aceștia, cei mai importanți 31 sunt: accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă. Accentul axiologic trebuie înțeles ca o atitudine sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori determinanți ai stilului intră în acțiune. Dintre aceștia, cei mai importanți 31 sunt: accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă. Accentul axiologic trebuie înțeles ca o atitudine sau inițiativă "prețuitoare" a inconștientului în raport cu orizonturile asupra cărora s-a "fixat" în sensul investirii acestora cu valoare pozitivă sau negativă (vezi Blaga, 1965:71-81). Cele trei tipuri de atitudini reprezintă modul în care inconștientul interpretează sensul oricărei mișcări posibile în cadrul unui orizont. Sensul [...] este
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
axiologic trebuie înțeles ca o atitudine sau inițiativă "prețuitoare" a inconștientului în raport cu orizonturile asupra cărora s-a "fixat" în sensul investirii acestora cu valoare pozitivă sau negativă (vezi Blaga, 1965:71-81). Cele trei tipuri de atitudini reprezintă modul în care inconștientul interpretează sensul oricărei mișcări posibile în cadrul unui orizont. Sensul [...] este sămânța inconștientă din care crește sentimentul ce-l are un individ sau o colectivitate despre destin" (Blaga, 1965:82). Atitudinea anabasică poate fi interpretată ca o mișcare de înaintare, de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orizonturile asupra cărora s-a "fixat" în sensul investirii acestora cu valoare pozitivă sau negativă (vezi Blaga, 1965:71-81). Cele trei tipuri de atitudini reprezintă modul în care inconștientul interpretează sensul oricărei mișcări posibile în cadrul unui orizont. Sensul [...] este sămânța inconștientă din care crește sentimentul ce-l are un individ sau o colectivitate despre destin" (Blaga, 1965:82). Atitudinea anabasică poate fi interpretată ca o mișcare de înaintare, de expansiune în orizont, sentimentul catabasic 32 echivalează cu o retragere din orizont
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
forme articulate în duhul unei stăruitoare consecvențe" (Blaga, 1965:87). "Lucrurile" pot fi închipuite sau imaginate, dar pot fi și materiale o statuie, o compoziție muzicală, o organizație socială. Fenomenul stil e determinat așadar de constelația tuturor acestor factori orizontul inconștient spațial și cel temporal, accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă fundamentali, care împreună capătă denumirea de matrice stilistică. Aceste potențe ipostatice care îmbinate alcătuiesc matca stilistică au un caracter aprioric și atemporal; "e o substanță în mare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă se fixează în aceste cadre în cursul momentelor de trăire intersubiectivă profundă, spirituală, precum sărbătorile, opera eponimă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
precum sărbătorile, opera eponimă, rugăciunea ș.a. Odată fi-xată pe nivelul latențelor, se descarcă apoi în planul realului imediat, doar prin și în trăire autentică. Deși aproape imposibil de empirizat, vom reține, pentru construcția modelului teoretic al identității socioculturale, ideea orizonturilor inconștiente a lui Blaga sau a nivelului latențelor a lui Bădescu. CAPITOLUL 5 IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ Pe parcursul ultimelor două capitole am descoperit, prin prisma diferitelor paradigme concurente, ce este sau cum este înțeleasă identitatea la nivel colectiv și care sunt elementele sale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
27, pp. 283-305. Jenkins, Richard (1996), Social Identity, Londra, Routledge. Jick, Todd D. (1979), "Mixing Qualitative and Quantitative Methods: Triangulation, in Action", în Administrative Science Quarterly, Qualitative Methodology, 24:4, pp. 602-11. Jung, Carl Gustav (2003), Opere complete. Arhetipurile și inconștientul colectiv, București, Editura Trei. Kardiner, Abram (1939), The individual and his society, New York, Columbia University Press. Kellner, Douglas (1992), "Constructing postmodern identities", în Modernity and Identiy, Lash, Scott & Friedman, Jonathan (ed.), Oxford, Blackwell Publishers. Kellner, Douglas (2002), "Theorizing Globalization", în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sale, din convingere și inimă liberă" (Motru, 1996:68). 21 Paideuma este, în spiritul teoriei lui Frobenius, o reflectare a mediului: "Corespunzător formelor sale, cultura este legată de anumite regiuni, zonele de cultură" (Frobenius, 1985:39). 22 Jung avansase ideea inconștientului colectiv în cartea sa Metamorfoze și simboluri ale libidoului, apărută în două volume în 1911-1912. 23 Arhetipurile sunt, conform lui Jung, structuri psihice cu caracter universal, care circumscriu experiența filogenetică a umanității; cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite prin repetiții ale unor experiențe de viață cruciale în istoria omenirii ce s-au întipărit în psihicul uman. Ele reprezintă zestrea culturală înnăscută a omenirii. Întreaga moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește inconștientul colectiv. Pentru a înțelege mai ușor semnificația conceptului, putem să îl asimilăm la nivel teoretic (speculativ) cu noțiunea de reprezentări colective. 24 Deși unele teorii psihanalitice ale vremii fac distincție între inconștient și subconștient, Blaga le folosește în mod interșanjabil
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-l folosește e cel de inconștient, în Spațiul mioritic conceptul e de subconștient. 25 Aceste orizonturi sunt până la urmă determinantele stilului, culturii, identității. 26 Contribuția noastră la explicația fenomenului "stil" constă în faptul fundamental că introducem în problematica aceasta factorul inconștientului în toată amploarea cuvenită" (Blaga, 1965:40). 27 Conceptul fiind o dezvoltare a denumirii de "psihologie abisală" sau a inconștientului și în prelungirea celei date de Jung studiului inconștientului, și anume de psihologie analitică. 28 Pecetea stilistică este un factor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
stilului, culturii, identității. 26 Contribuția noastră la explicația fenomenului "stil" constă în faptul fundamental că introducem în problematica aceasta factorul inconștientului în toată amploarea cuvenită" (Blaga, 1965:40). 27 Conceptul fiind o dezvoltare a denumirii de "psihologie abisală" sau a inconștientului și în prelungirea celei date de Jung studiului inconștientului, și anume de psihologie analitică. 28 Pecetea stilistică este un factor de natură inconștientă: Prin latura stilistică mai profundă, opera de artă se integrează astfel într-o ordine demiurgică, neintenționată, iar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
stil" constă în faptul fundamental că introducem în problematica aceasta factorul inconștientului în toată amploarea cuvenită" (Blaga, 1965:40). 27 Conceptul fiind o dezvoltare a denumirii de "psihologie abisală" sau a inconștientului și în prelungirea celei date de Jung studiului inconștientului, și anume de psihologie analitică. 28 Pecetea stilistică este un factor de natură inconștientă: Prin latura stilistică mai profundă, opera de artă se integrează astfel într-o ordine demiurgică, neintenționată, iar nu în cea a conștiinței" (Blaga, 1965:11). 29
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
amploarea cuvenită" (Blaga, 1965:40). 27 Conceptul fiind o dezvoltare a denumirii de "psihologie abisală" sau a inconștientului și în prelungirea celei date de Jung studiului inconștientului, și anume de psihologie analitică. 28 Pecetea stilistică este un factor de natură inconștientă: Prin latura stilistică mai profundă, opera de artă se integrează astfel într-o ordine demiurgică, neintenționată, iar nu în cea a conștiinței" (Blaga, 1965:11). 29 Are caracter cosmotic (Blaga, 1965:18). 30 "În afară de structurile și aspectele psihice (stări afective
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
opera de artă se integrează astfel într-o ordine demiurgică, neintenționată, iar nu în cea a conștiinței" (Blaga, 1965:11). 29 Are caracter cosmotic (Blaga, 1965:18). 30 "În afară de structurile și aspectele psihice (stări afective, trăiri, imagini) cari se atribuie inconștientului, noi mai admitem și structuri spirituale ale inconștientului (de exemplu funcții categoriale cu totul specifice)" (Blaga, 1965:21). 31 Pe lângă acești factori de prim ordin, Blaga vorbește și de o serie de factori secundari: "dragostea de liniște", "dragostea de mișcare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]