6,119 matches
-
cadre (sp. entornos) pe care le distinge în vorbire, alături de situație, sfera și univers de discurs (vezi Coșeriu, 2004c, p. 316). Contextul vorbirii înseamnă, așadar, "toată realitatea care înconjoară un semn, un act verbal sau un discurs, ca "știință" a interlocutorilor, că prezența fizică și că activitate" (ibid., pp. 319-320). Pot fi deosebite trei tipuri de contexte: idiomatic, verbal și extraverbal. Contextul idiomatic este constituit din "limba însăși, ca "fond" al vorbirii", căci, deși în vorbire se manifestă în mod concret
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a văzut și auzit, ceea ce a trait, a făcut și a gândit. Astfel se constituie limbajul contextual, care este mai închegat și mai coerent. Este evidentă la varsta preșcolară și funcția de orientare socială a limbajului: copilul se adresează unui interlocutor cu care poate susține o conversație. El își reglează comportamentul în funcție de ceea ce interlocutorul îi comunică, dar și în funcție de atenția ce i se acordă. Preșcolarul este guraliv, dornic să comunice cu adulții, iar lipsa constantă a atenției din partea acestora, de cele mai multe
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
se constituie limbajul contextual, care este mai închegat și mai coerent. Este evidentă la varsta preșcolară și funcția de orientare socială a limbajului: copilul se adresează unui interlocutor cu care poate susține o conversație. El își reglează comportamentul în funcție de ceea ce interlocutorul îi comunică, dar și în funcție de atenția ce i se acordă. Preșcolarul este guraliv, dornic să comunice cu adulții, iar lipsa constantă a atenției din partea acestora, de cele mai multe ori are efecte negative aspra personalității copilului (devine negativ, timid, se închide în
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
morală a lui Constantin Brâncoveanu, el este doar ,,Ghiaur vechi, ghiaur hain". La rândul lor, formulele de adresare existente În replicile domnitorului reliefează măiestria cu care autorul anonim a știut să evidențieze atitudinea acestuia În funcție de momentele acțiunii și de interlocutor. Astfel, În discuția cu sultanul, el nu folosește nicio formulă de adresare, cu atat mai puțin vreuna care să vizeze slugărnicia să, căci rămâne demn În fața tuturor amenințărilor și pericolelor, Însă, atunci când cruzimea Întrece orice măsură, Brâncoveanu se adresează
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
ar fi fost un june serios și dedicat. Mavrodi a cerut poliției belgine să-l informeze asupra modului de viață al tânărului Becescu; aceasta îi transmitea pe 18 iulie 1904 un raport sintetic din care află că mai vechiul său interlocutor nu frecvență cursurile, că-și petrecea mai toată ziua dormind, incepand să fie "dinamic" mai spre seară, când își primea amicii (tot atunci îl vizită și amantă), ca pleca din localurile ce le frecvență fără să achite consumația, că îi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în tradițiile monoteiste, extraordinarul relief pe care îl capătă voința în definirea libertății umane se datorează poate și faptului că această libertate este gîndită ca reflex al libertății divine așa cum se manifestă ea în actul creator. Omul e creat ca interlocutor demn de partenerul său divin și oglindește, ca atare, ceva din tipul de libertate pe care Dumnezeu și-a exercitat-o creîndu-l. Or, în doctrina creației ex nihilo necuprinsă în textele sacre, dar sistematizată de teologi libertatea actului creator este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ, de pluralismul inerent unei societăți viabile. Dar în primul rînd ele contrazic violent modelul religios al omului, care face din el o ființă liberă, un interlocutor liber al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A. An Na'im3 arată, de pildă, ce nepertinentă e teza continuității directe între Coranul increat, sharia (legea religioasă a societății) și comunitatea islamică perfectă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor religioase dau acum religiei alt interlocutor privilegiat. în Occidentul liberal, individul a devenit după un model al pieței, care se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare așadar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare așadar numai ca o descoperire a modernității laice, ca principiu specific societăților liberale contemporane. Ea poate fi așezată foarte bine într-un cadru spiritual, poate primi solide argumente religioase. și mai important e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce simbolizează, în existența cotidiană, distanța/retragerea/transcendența divinului față de treburile civile ale poporului. în sfîrșit, experiența exilului și a suferinței, atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vreme de bucurie, ori la necaz, omul dă semne de credință. Dacă n-ar crede în Dumnezeu, rugăciunea omului ar fi o absurditate. Ar fi vorbire de unul singur, monolog fără sens sau dialog absurd. Despre cei care vorbesc fără interlocutor, zicem de obicei, că nu sunt întregi la minte. Pe cel ce se roagă, îl salvează de la această acuzație credința lui neîndoielnică în existența personală, nevăzută dar prezentă, a interlocutorului său, a lui Dumnezeu. Rugăciunea este ieșirea din singurătate. Din
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fără sens sau dialog absurd. Despre cei care vorbesc fără interlocutor, zicem de obicei, că nu sunt întregi la minte. Pe cel ce se roagă, îl salvează de la această acuzație credința lui neîndoielnică în existența personală, nevăzută dar prezentă, a interlocutorului său, a lui Dumnezeu. Rugăciunea este ieșirea din singurătate. Din acea singurătate existențială, în care ne aflăm atunci când ne trezim față în față cu cosmosul lipsit de viață din jurul nostru, mai durabil decât noi, care ne amenință cu înghițirea în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acea spaimă de nimic, care ne deconcertează și ne aruncă în cea mai dezolantă dintre tristețile fără leac pământesc. Rugăciunea este smerenie, pentru că recunoscând pe altul, mai mare ca noi, ieșim din egoism. Rugăciunea e intrare în comuniune cu un interlocutor spiritual care există veșnic, care e însăși existența, izvorul și creatorul ei: „Eu sunt Cel ce sunt”. El ne garantează și nouă veșnicia prin existența Sa. El dă sens vieții noastre pe pământ și faptului că trupul nostru, prin elementele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rezultat, mă descurajaseră. Hainele mele erau atât de uzate încât nu mă mai puteam prezenta nicăieri ca un om onorabil, spre a solicita un post.” (p.7) Se întâmplă să evadeze și spre ceilalți în confidențe arzânde, iar efectul asupra interlocutorului este profund, greu ar putea cineva suporta miile de grade ale unei trăiri incendiare. „Apoi am vorbit timp îndelungat despre aceste arsuri din sufletul meu. Dar cu cât vorbeam mai mult, cu atât ea devenea mai nerăbdătoare; în cele din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cere inspirație, limpezime, perspective largi ale existenței. El se simte sechestrat într-o îngustime de care-l face vinovat pe Dumnezeu. Discursurile sale cele mai elaborate sunt ori în fața sinelui, ori în fața lui Dumnezeu. Nu-și alege alt public, nici un interlocutor pământean nu e de încredere să merite substanța sa creatoare. Poate câte vreun polițist care-l trimite acasă când îl găsește noaptea în oraș, poate acesta să se mai învrednicească de vreo secvență discursivă auctorială. În rest, el discută marile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
declarație, dacă în țară ar fi mai multă libertate. Ca și cum un sistem totalitar se poate... liberaliza. Și încă după o astfel de... declarație ! Credea că eram intermediarul unor astfel de negocieri? Jurnalul său este de altfel plin de invitați, mesageri, interlocutori din țară etc. Exprima în primul rând o convingere și inițiativă personală, cum cred și acum cu tărie? Mai ales că nu o dată mi-a repetat că reținerea sa de a vizita 5 țara, chiar și în scopuri strict profesional-culturale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
corupția, degradarea morală, nedreptatea. Apelul la dimensiunea etică (p. 189) a vieții sociale și politice este reluat mereu și cu o rară vigoare. în contextul nostru politico-social, nu de puține ori balcanic, mesajul său sună cel puțin neobișnuit... Este ceea ce interlocutorul său, Michel Combes, se pare că nu înțelege totdeauna, sau înțelege doar pe jumătate. Cu atât mai mult cu cât acest mesaj etic este împins până la ultimele consecințe: non-violență în planul acțiunii practice și iertare totală în spiritul iubirii creștine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu însăși subversiunea și destabilizarea sistemului. Activistul cultural este expresia directă, promotorul și gardianul inflexibil al acestei ierarhii oficiale. Este unul din fenomenele cele mai greu perceptibile de către intelectualii occidentali. Venind, uneori, la noi și în trecut, ei credeau că interlocutorii lor, aproape exclusiv din sfera oficială, erau omologi reali, de aceeași orientare și calitate, produși de un sistem identic de selecție. Deci, cu același limbaj și scară de valori. Când, în realitate, se confruntau doar două tipuri culturale radical deosebite
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
curent 159. Calitatea sa de termen contextual este întărită și de faptul că receptarea corectă a sensului numelui și depistarea referentului presupun o trimitere înapoi, la o situație cunoscută atât de emițător, cât și de receptor, la cunoștințele comune ale interlocutorilor 160. Pornind de la afirmațiile lui Carmen Vlad și ale Emmei Tămâian referitoare la relațiile numelui propriu cu elementele textului literar, autoarea evidențiază calitatea de "semn relevant al unui întreg, care este textul"161. Afirmația este susținută prin apelul la Roland
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în planul disfuncției, a oferi alegerii un teren defrișat în prealabil de întrebare până la noroaiele lui cele mai impudice și mai fertile. Pentru a le feri de nedorita contaminare cu o floră conceptuală venetică, felul oaspeților de a-și invita interlocutorii la cuvânt își propusese să fie cât mai puțin sugestiv, însă în același timp și cât mai orientat către esențial, spre a descuraja sterile divagații: un fel de "spune-mi cine ești ca și cum ai ști ce aștept să aud" - ca și cum
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întâlnirii; de fapt, pretinsa lor ignorare le revendica pe deplin energiile creatoare. Fiecare din cele două grupuri se străduia să afișeze un deficit de vigilență și putere de înțelegere, spre a spori confortul iluzoriu al celeilalte tabere. A-și instala interlocutorul pe terenul dezavantajos al lipsei de adevăr e primul reflex al puterii, dar, în același timp, convingerea că adevărul s-ar lăsa administrat ca un fond funciar pasiv - parcelat, cartat, cadastrat, dominat de principiul partes extra partes - e începutul pierzaniei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
refuzul deliberat de a lăsa privirea să sfâșie excesiv vălul în direcția aproapelui; posibilitatea de întâlnire cu omul mai bun din el se găsea astfel salvată prin amânare și acceptare pe credit a aparenței sale ca veridică. O parte dintre interlocutori mizau pe iscusința în manipularea aparențelor de sine, în vreme ce partenerii lor contau pe manipularea aparențelor lumii prin investirea ei cu așteptări insistente și răbdătoare, exprimate indirect prin formulele de adresare respectuoase. Totul depindea de câștigarea încrederii celuilalt, fără de care locuirea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor, nu un semn de sărăcie cu duhul, sau de noroc. Arta dispariției de pe radare constituie secretul fericirii netulburate: a-ți crea o insulă paradisiacă de nimfă în mijlocul devenirii turbulente nu-i chiar o ispravă de lepădat. După care, cum interlocutorii săi ascultau atenți, găsi de cuviință să completeze: − Istețul Ulise nu și-a refuzat nici el delectarea unei retrageri temporare din zavera istoriei; iar dacă fericirea deplină e un factor de retardare evoluționară, atunci evoluția n-are decât s-aștepte
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]