14,805 matches
-
acum cu ce să-l prostească la nesfârșit. Pe anul acesta, pomana porcului s-a dus, sarmalele au fost terminate, vinul băut, Salvarea, sunată. La ce vă mai așteptați? La mulți ani și cât mai multe pomeni ale porcului... Poiana luminoasă Într-un luminiș mirific, din pădurea magică Iasnaia Poliana (Poiana Luminoasă), sub o moviliță de pământ verdeinerbat, își doarme somnul de veci titanul literaturii mondiale, Lev Nikolaevici Tolstoi. De ce aici și nu într-un cimitir? Istoria nu ne dă prea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pomana porcului s-a dus, sarmalele au fost terminate, vinul băut, Salvarea, sunată. La ce vă mai așteptați? La mulți ani și cât mai multe pomeni ale porcului... Poiana luminoasă Într-un luminiș mirific, din pădurea magică Iasnaia Poliana (Poiana Luminoasă), sub o moviliță de pământ verdeinerbat, își doarme somnul de veci titanul literaturii mondiale, Lev Nikolaevici Tolstoi. De ce aici și nu într-un cimitir? Istoria nu ne dă prea multe răspunsuri, dar aflăm că Tolstoi a fost excomunicat din toate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
întâmplat cu jumătate de secol în urmă. Chiar și acel fatidic an 1989, când viețile românilor parcă au ieșit pentru totdeauna de pe un făgaș, ce părea croit pentru o veșnicie, acum mi se pare extrem de îndepărtat în timp, însă destul de luminos, parcă mult mai plin de viață și de speranțe, decât timpurile acestea pe care le trăim noi în ziua de azi. Chiar dacă vreun oarecare nenorocit, ce face de obicei parte din generația pampers, m-ar învinui la un moment dat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
aceste cuvinte, bătrânul, punându-mi mâna pe umăr, a adăugat: Nu fi trist, fiule. Să ne bucurăm totuși că am reușit să aflăm câte ceva despre daniile primite de mănăstirea lui Barnovschi vodă. Priveam la bătrân, a cărui imagine devenea din ce în ce mai luminoasă, până când, în cele din urmă, a ajuns un glob de lumină. M-am frecat la ochi pentru a-mi limpezi vederea... Când i-am deschis, o rază de lumină arzătoare mi-a fulgerat privirea... „Ce poate fi asta?” - m-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca un prunc până gâlceava unui stol de vrăbii m-a trezit. Bătrânul tocmai atunci a lăsat din mâini sapa folosită la treburile din grădină... După ce s-a răcorit cu apă rece de la pârâu, a venit la mine cu chip luminos. Dacă ai scăpat din mrejele somnului, atunci n-avem alta de făcut decât s-o luăm cătinel către casă. De când îl știu pe călugăr, nu s-a întâmplat niciodată să spună că are de gând să facă vreo treabă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mi-am adunat gândurile zburătăcite în toate zările și am pornit spre chilie... M-am aciuat cuminte în crivat și nu am mai apucat să citesc nimic, fiindcă somnul m-a cuprins îndată cu fâlfâiri de vis... În fața mea, zâmbind luminos, șade bătrânul călugăr parcă... Îmi întinde mâna și mă îmbie: Hai să tragem o fuguță până la mănăstirea Cetățuia, pentru că e o dimineață limpede, cu cer înalt și din preajma mănăstirii se deschid priveliști minunate în cele patru zări. Care de care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și... o iau la vale de-a berbeleacul pe povârnișul abrupt... Toate încercările mele de a mă agăța de vreo rădăcină sau lăstar sunt zadarnice. Lunec mereu... La un timp mă opresc la rădăcina unui copac... O mulțime de puncte luminoase îmi joacă în față... „M-oi fi lovit la cap” - îmi trece prin minte...Încerc să deschid ochii, dar o lumină puternică mă orbește. Îi închid repede. O nouă încercare - mai precaută de această dată - îmi aduce în fața ochilor figura
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la cap” - îmi trece prin minte...Încerc să deschid ochii, dar o lumină puternică mă orbește. Îi închid repede. O nouă încercare - mai precaută de această dată - îmi aduce în fața ochilor figura de sfânt a bătrânului, aureolată de un nimb luminos... Dar unde-i pădurea? Unde-i povârnișul pe care am lunecat ca pe tobogan? Nimic din tote acestea. Doar o măsuță pe care tronează o oală și o ulcică pentru apă, prichiciul sobei pe care se află o candelă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă bucur că aceste ființe m-au îndrăgit la fel ca pe sfinția ta. Bătrânul a chicotit ca un copil și și-a continuat calea spre iaz. Prin frunzișul arinilor de pe malul iazului se vede soarele în mii de boabe luminoase purtate de unde. Ajunși la locul nostru, călugărulcu un oftat de bătrânețe s-a culcușit pe locul lui, acoperit acum de câteva frunze ruginite... Eu mă așez pe cioata ce ține loc de scaun și îmi las picioarele să simtă nestatornica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Am deschis ochii împins și de lumina moale a răsăritului, furișată prin perdea... Am rămas așa o bucată de vreme... Pașii de pe cărăruie m-au pus în gardă că se apropie bătrânul. Nu m-am înșelat.În clipa următoare, fața luminoasă a călugărului s-a ivit în prag. Bună dimineața! Te-ai trezit cu noaptea-n cap bag seamă. Vinovate sunt vrăbiile. Dacă nu se zbenguiau ele prin frunzișul nucului, mă găseai dormind buștean. Ai avut dreptate, părinte, că în noaptea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acest gând, portița grădinii s-a deschis și am auzit glasul bătrânului: Iată-te! Hai, intră, că se răcesc bucatele. Am privit cu mare atenție la bătrân, doar-doar oi reuși să citesc ceva pe chipul lui. Dar numai un zâmbet luminos îmi aținea calea și atât... „Înseamnă că a avut musafiri care l-au binedispus” - gândeam eu în timp ce bătrânul m-a îmbiat: Hai! Intră! Ce ai rămas așa, dragule? Pregătește-te pentru masă!... În scurtă vreme eram gata. Călugărul tocmai turna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care am făcut-o la Paris când aveam cincisprezece ani. Cum autocarul a rămas blocat în trafic undeva prin Pigalle, iar măicuțele în grija cărora eram aproape că au făcut apoplexie când au văzut la o aruncătură de băț firmele luminoase care făceau reclamă la barurile cu striptease total. — Știi la ce mă refer, i-am spus lui Luke. Fete, fete și iar fete, toate în pielea goală! Am auzit că există și locuri din astea, mi-a răspuns el cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și a murmurat „Cum te simți acum?“, am fost în stare să zâmbesc și să spun: —Mult mai bine. Normal că încă nu dormeam bine fiindcă stăteam să clocesc planuri de răzbunare contra lui Luke, dar viitorul arăta mult mai luminos și era încă intact. Nu mai aveam senzația că era o zonă calamitată, așa cum fusese pe cale să devină până nu demult. Am început să savurez din nou lucrurile care mă încântaseră de la venirea mea la Cloisters. Mai exact, certurile. Luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
asta. Poți să te oprești chiar acum și n-ai să pățești nimic. Am șovăit. învățasem atâtea cât stătusem la Cloisters, progresasem așa de mult, acceptasem că eram dependentă de droguri și așteptasem cu nerăbdare un viitor mai bun, mai luminos, mai sănătos și mai fericit. Oare voiam să arunc toate astea la coș? Ei, asta voiam să fac? Ei, asta voiam să fac? M-am uitat la pudra de un alb inocent care fusese aranjată într-o liniuță tremurată în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în așteptare de acum patru săptămâni, când a plecat ultimul editor, așa că mă tem că ai de dat niște explicații autorilor. Apropo, eu... eu sunt Claire, am intervenit jenată, întinzând mâna. Femeia avea o tunsoare bob precisă și niște ochii luminoși, care nu clipeau, dar care sugerau o dependență serioasă de cafeină. De asemenea, femeia asta era cea mai albă ființă pe care o văzusem vreodată. În ciuda faptului că eram deja în luna iulie, ea avea pielea ca neaua. Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
dintotdeauna: o casă plină de copii. Și toți deodată. Henry ar fi încântat. Așa că soarele strălucea mai tare, cerul era mai albastru, florile din grădini erau mai înflorite și chiar Parkview Avenue părea să fi devenit mai proaspăt și mai luminos. Era una din zilele bune ale Evei Wilt. . Council for National Academic Awards sau, abreviat, CNAA. . Babycham - gen de cidru de pere, alcool ușor, dulce, spumos, comercializat în sticle mici, de forma celor de șampanie. Inventată de Francis Showering din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
adevăr. Pitorescul bucureștean, feminin și sprinten, petit Paris cândva, nu alta. De n-ar fi mizeria și gâfâiala asta în jur și veselia asta nefirească, stângace. Veselă primăvară, oameni veseli, uituci. Vesele și ziarele. Optimiste, pedagogice, promisiuni de viitor, viitorul luminos, cine l-o mai apuca. Masa din bucătărie. Pâinea, laptele. Se sculase în zori, să apuce pâine și lapte. Fața de masă albă, apretată. Două cești aburinde. Surogat de cafea cu lapte. Surogat, cafeaua e departe, în Brazilia... Surogat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu mai e în ușă. Dominic doarme, gol, pe canapeaua îngustă. Se zvârcolește, visează că șoferul îl pândește și se zvârcolește transpirat, să scape. Două subțiri dâre fosforescente, asta e tot. Șoferul nu se mai vede, doar cele două trasee luminoase ale ochilor lui fosforescenți îl urmăresc de departe, din cabina mașinii. Veghea îndârjit și cu ură, de departe, mângâindu-și, nervos, sprânceana, semnul bizar de la coada sprâncenei. Orașul anihilat. Noaptea, mâluri putrede. Rareori, cadența păzitorilor... Spasmul câte unei bufnițe, lovind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
când. Așadar, un biet pescuitor de pradă mică, așadar el, Tolea, nu merita decât această iscoadă oarecare? Se simțea jignit, zău așa! Un gust de vomă îi umplu gura și nările. De la balcon, vedea piața pustie și întunecată. Rareori, jetul luminos al vreunui vehicul. Trecut de miezul nopții, liniște deplină. Barul Levcenco, de la parterul blocului, murise în urmă cu 40 de ani, pierdut în noaptea care tot înghite orașul, deceniu cu deceniu, felie cu felie. Noaptea în care familia Vancea reînvie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
grupurile de melomani așteptând să intre la concert. Răspundea saluturilor printr-o tinerească fluturare a brațului, se grăbea spre intrare. S-a oprit, câteva clipe, în fața unui bărbat. O strigase, se pare. O conversație veselă, se auzea râsul ei vital, luminos, de neuitat. Bărbatul nu se vedea, stătea cu spatele, mult mai scund decât femeia, se ridicase pe vârfuri să-i sărute, la despărțire, mâna. Mărunțelul s-a rotit în urma ei, arătându-și fața: leit Pușkin! Favoriți prelungi, barbă rară. — Oho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
semănau cu nimic din ce mai văzuse Harry vreodată, iar efectul asupra lui a fost atât de puternic, încât au început să-i tremure mâinile. S-a așezat, a examinat toate cele patruzeci și șapte de imagini pe o masă luminoasă portabilă, după care a pus imediat mâna pe telefon și l-a sunat pe Smith, oferindu-i o expoziție. Spre deosebire de alți artiști pe care îi sprijinise, Smith nu voia să aibă de-a face cu New Yorkul. Petrecuse deja șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
spre localul unde lua micul dejun, o vedea stând pe treptele clădirii cu cei doi copii, așteptând sosirea autobuzului galben care îi ducea la școală. Era remarcabil de atrăgătoare, după spusele lui Tom, cu păr lung și negru și ochi luminoși, verzi, dar ceea ce îl stârnea cel mai tare era felul în care își ținea în brațe și își mângâia copiii. Nu văzuse în viața lui dragostea maternă exprimată atât de elocvent sau de simplu, cu atâta tandrețe sau bucurie directă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
clipa în care s-a întins să îl ia, întregul cer s-a prăbușit peste ea. Rareori mi-a fost dat să văd un chip schimbându-și expresia mai rapid decât al ei în momentul acela. Într-o străfulgerare, zâmbetul luminos s-a transformat într-o privire de groază devastatoare, tăioasă. Și-a trântit palma peste gură și, în câteva secunde, ochii i s-au umplut de lacrimi. Nu te speria, scumpo, i-am spus. N-ai făcut nimic rău. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
într-adevăr, părea obosită, deloc în formă. Palidă și slabă, cu cearcăne întunecate sub ochi, trebuia să se țină de balustradă ca să coboare, îndreptându-se încet spre mine, dar, în ciuda efectelor febrei și gripei, zâmbea, zâmbea cu zâmbetul acela larg, luminos al Zâmbăreței care fusese cu atâția ani în urmă. — Unchiule Nat, a spus ea, desfăcându-și brațele în direcția mea. Cavalerul meu în armură strălucitoare, a continuat, aruncându-se cu toată forța spre mine și îmbrățișându-mă cu putere. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și moarte. Deocamdată însă, era încă ora opt și, mergând pe bulevard sub cerul acela strălucitor de albastru, eram fericit, prieteni, mai fericit decât fusese cineva vreodată. (20032004) . Wood - lemn sau pădure (engl.) . Brightman se traduce literal prin „om luminat/luminos“. . Glass - sticlă (engl.) . Steel - oțel (engl.) . În limba engleză, expresia any Tom, Dick and Harry înseamnă „orice om de pe stradă“, „orice terchea-berchea“. . Dick este un termen colocvial pentru „penis“ (engl.) . Brooklyn-Queens Expressway . Chowder - supă de scoici (engl.) . Spot - loc; pată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]