5,756 matches
-
2000, pp.18,19]. Ceea ce duce la rezolvarea situației este căutarea 63. Anticipând unele poziții care vor fi demonstrate ulterior, putem spune că Pariziana se caracterizează chiar prin căutări de ordin diferit: căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), căutarea sentimentală (mânia să de a repeta, de a lua de la capăt aventură, de a seduce) și căutarea creativă (teatralitatea și capacitatea de a inventa scenarii) etc. Gilbert Durând propune o definiție operațională a mitului și plasează noțiunea de mit în miezul oricărei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o ocupație extrem de atractivă pentru femeia modernă 270. Zola descrie diferite temperamente de cumpărătoare 271. Este interesant că femeile aduse la starea de percepere a consumului că lux necesar devin și hoate de marfă, există "voleuses de profession", "voleuses par mânie", nu rezistă tentației nici chiar clientele cele mai respectabile 272. Jocul devine o pasiune la modă și pentru unele femei: "Leș femmes, tout entières au jeu par passion et par mode" [Zola, L'Argent, p.308]; "le jeu qui, du
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions, même avec leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor contradictorii corespunde firii sale: "Un flot de sang
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cel al femeilor secolului al XX-lea și poate fi apreciat, cu siguranta, ca unul deosebit, în sensul afirmării de sine (senzual și/sau intelectual), căutării și realizării personale. Ceea ce caracterizează Pariziana este căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), sentimentală (mânia să de a seduce și de a lua de la capăt aventură) și creativitatea să (teatralitatea capacitatea de a inventa și interpreta scenarii) etc. Analizând specificitatea personajului, ajungem la concluzia că nu orice femeie care se naște sau locuiește la Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dans le progrès est une foi dans le nouveau en tânt que țel, comme forme et non comme contenu" [p.178]. 11 A. Compagnon formulează și cele cinci paradoxuri ale modernității: "la superstition du nouveau, la religion du futur, la mânie théoricienne, l'appel à la culture de masse et la passion du reniement" [p.11]. 12 Modernitatea se alimentează din noutăți, se constituie prin singularitatea privirii și acuitatea unei percepții. Pentru J.-F.Lyotard "modernitatea nu este o epocă, ci
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
teroriștii care comit acte atât împotriva semenilor cât și a lor înșiși din dorința de a împlini "voința și învățătura" liderului. motivele endogene-intrinseci ale delincvenței își au sursa în,,interioritatea ființei umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și afectivă generează comportamentul delincvent. Prin imaturitate intelectivă (intelectuală) se înțelege o capacitate redusă pentru stabilirea unui
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pământul călare pe boul de fier al viitorului. Tractorul „a spintecat brazdele milenare cu oțelul bolșevic”, revoluția comunistă are ca aliată revoluția tehnologică. Și chiaburimea are un aliat foarte puternic : biserica rusă. Tatăl eroului asasinat, Opanas, copleșit de durere și mânie, caută mai întâi să afle care dintre culaci e ucigașul, apoi își dă seama că n-are rost, e vorba de o întreagă clasă care îl urăște pe Vassili și ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de a explica aceste fenomene nu sunt decât simple exerciții tehnice pe principii mecaniciste sau ale teoriei informației, care nu duc decât la presupuneri, în final neargumentate și deci imposibil de susținut. Doctrina socialistă și îndeosebi ideologia comunistă înfierează (cu mânie proletară) existența lui Dumnezeu ca religie, indiferent de formă. Ori, spune Paulescu, „a-l nega pe Dumnezeu înseamnă a nega finalitatea, înseamnă a nega instinctele naturale și patimile, înseamnă a te prăbuși cu bună știință în prăpastia erori i”. Sfârșitul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
contrast puternic față de revărsarea bruscă a libertăților și toleranțelor de după 1989. Este deci explicabil că, în mod spontan, bucureștenii "cumsecade", pătrunși de virtuțile și morala comunistă, fascinați de imaginea cuplului perfect al soților Ceaușescu, au fost cuprinși de dezgust și mânie față de tinerii și studenții care au manifestat săptămâni întregi în ianuarie și apoi în primăvara anului 1990 împotriva regimului Iliescu și a ex-frontului devenit partid politic al acestuia. Aceiași oameni cumsecade însă, care îi insultau pe "huligani" golani, oameni de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
familie nu a fost recunoscută ca o problemă socială în literatura academică până în anii '70, totuși violența între membrii familiei a fost totdeauna o trăsătură a vieții de familie. Apropierea și dependența creată în familie poate duce la apariția ostilității, mâniei și abuzului fizic. Violența din familie se întinde de la pedepsirea fizică a copilului până la atacul fizic împotriva unui membru al acesteia și care uneori poate cauza răniri serioase. Faptul că violența are loc în contextul familiei face ca aceasta să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Povestirea corăbierului, consoarta lui Phoebus se implică într-o aventură extraconjugală, dar, spre deosebire de acestea, ea nu are posibilitatea de a se dezvinovăți, de a deveni un subiect activ în cadrul narațiunii, de a-și apăra cauza. Moare rapid, simplu obiect al mâniei necontrolate a soțului gelos, și sfârșitul ei nu are nimic dramatic.89 Phoebus, asemenea lui John tâmplarul, primul soț gelos întâlnit în Povestirile din Canterbury, încearcă să-și țină nevasta într-o stare de prizonierat. Această eroină constituie oarecum o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un tânăr naiv, este malefică și de o șiretenie nativă, și Catella, geloasă, dar înșelată în încercarea ei de a-și păzi soțul, ajungând în patul pretendentului. Limbajul Catellei este unul truculent, uneori chiar trivial, încărcat de invective colorate, în mânia ei femeia dezlănțuindu-se într-o adevărată tiradă de ponegrire a presupusului vinovat și anticipând-o pe târgoveața din Bath a lui Geoffrey Chaucer. Suntem la antipodul eleganței de până acum, dacă cuvântul de spirit salva o lume și îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reușesc să-și impună voința, oficializându-și relația, în ciuda statutului social, care părea a fi principala opreliște în acceptarea legăturii lor amoroase. Tinerele au de 927 Ibidem, vol. al II-lea, p. 60. 928 Ibidem, p. 39. 250 înfruntat frecvent mânia părinților intransigenți, cum este cazul în povestirea a șasea a zilei a doua, când, descoperiți în intimitatea dragostei lor într-o pădure, Spina și Giannotto vor sta un an în închisoare, privați de hrană îndestulătoare și de orice bucurie, considerându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bulgarul s-a înfuriat și el... Dar așa furie n-am văzut de când sunt eu. Noi ne am speriat. Au intervenit oamenii de serviciu și i-au despărțit...Pe urmă, crezi că s-au calmat?... De fel... Fierbeau amândoi de mânie. A trebuit să-i puie în cămașa de forță. (...)Nu putea să ierte cum un bulgar să-și permită atâta familiaritate cu el, încât să-i sune în ureche o cutie de chibrituri! „ «Astra e de neiertat! E nemaipomenit! »...” Desigur
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
părți ale pământului, căci singure vor face vânt între ele și va fi mai bine. Diavolul a făcut cum l-a învățat și astfel s-a făcut vântul"; Și când tună și fulgeră tot el e pricina. Atunci scapără de mânie asupra soarelui, că-l frige și pune nouri împotriva lui să-l apere, mai ales a amiazăzi, când îl frige tare. Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-un ciur apă din mare și toarnă peste dânsul ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scos cuiele din fier și a bătut niște cuie din lemn, în formă de cruce. De atunci, se spune că bradul are "cepurile în cruce", pentru a-l alunga pe Diavol. Totuși, se crede că a rămas în brad puțină "mânie de-a Satanei" și de aceea pocnește când se pune pe foc 349. "Pomul" care-l însoțește pe mort la groapă este făcut dintr-un "pom roditor de grădină" și împodobit cu fructe sau cu păsări făcute din aluat, colăcei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pască părul peste an, ci să fie frumos și fin, pentru că numai în acea zi "Cresc cozile fetelor / Ca cozile iepelor", iar "Pletele flăcăilor / Ca coamele cailor".370 În legendele bucovinene 371, baba Dochia, împreună cu fiul său, Iovan Dragobete, din cauza mâniei lui Mărțișor, care a dat zile geroase, s-au transformat în piatră din care a luat naștere un izvor, origine a unor toponime, în unele regiuni: "Și cum a înghețat Baba Dochia, s-a prefăcut într-un stâlp de piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale / de mâl, de piatră și rugină, / Spală-mă și pe mine de uri, / de guri, / de urgie, / de mânie, / să rămân curat / și luminat, / cum domnul m-a dat. / Toate gurile / și urile / Să se ducă pe drum, pe drum, / pe capul celui ce mi-a vrut, / pe vad, pe vad, / pe capul celui ce mi-a dat, / de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la fereastră / În casă la dumneavoastră. Acum floricica să ne dați / Ori de nu, nici unul de noi nu scăpați, / Vedeți câți suntem adunați, / Toți cu puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la fereastră / În casă la dumneavoastră. Acum floricica să ne dați / Ori de nu, nici unul din noi nu scăpați, / Vedeți câți suntem adunați, / Toți cu puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină, / Acolo de înflorit va înflori / Și de rodit va rodi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru norocul și sănătatea casei, sau pentru primejdii, pentru șerpi, pentru recoltă: de exemplu, Sânt Toader este serbat de fete pentru a le crește părul și să fie frumos; în ziua de 1 martie nu se lucrează pentru a domoli mânia babei Dochia, iar frigul de primăvară să nu facă pagubă pe câmpuri; Alexiile se serbează pentru șerpi, șoareci și alte gujulii care ies din pământ; joile de după Paști și până la Duminica Mare sunt ținute de femei pentru ca grindina să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plan deictic ("ș-apoi"): "Cucule, cu pană sură, / Du-i mândruței voie bună / Și mai dă-i și o arvună, / Să mai aștepte-o lună.../ Cuculeț, cu pană mândră, / Ș-apoi mergi în crâng și cântă, / Pe cine am eu mânie, / Ca mine străin să fie. / Să nu-și aibă casa casă, / Nici mâncare pe-a lui masă, / Să-i fie cărarea neagră / Și viața lui pribeagă. Și te du, cucule, iară, / Să-l alungi din țară-afară, / Să-i fie pâinea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu cunosc pe nime, / Numai frunza și iarba, / Care-i pe toată lumea."309 Complementaritatea vorbire directă vorbire indirectă, din cadrul discursului poetic, învestește cucul cu puteri justițiare care restabilesc ordinea existențială în cursul vieții: "Cucule, pană surie, / Pe cine-oi avea mânie / Blestemă-l străin să fie; / Că nu-i șfară / Ca străinătatea-n țară. / Și tot mă întreabă cucul, / De ce nu am glas ca dânsul. Cum să am glas de cuc, / Dacă plâng până mă culc? / Cum să am glas de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
public), singurul care s-a păstrat până în zilele noastre. Autorul menționa delimitarea gesturilor oratorului atât de cele ale conversației uzuale, cât și de mișcările actorilor. Fiecare parte a corpului oratorului era supusă atenției lui Quintilianus: de la mișcările sprâncenelor (contractate exprimă mânie; lăsate în jos, tristețe; destinse, veselie) până la poziția picioarelor (a îndepărta picioarele prea mult unul de altul când stăm este urât). Astfel, totul era strict codificat în spiritul principiului formulat de Cicero, conform căruia orice mișcare a sufletului trebuia însoțită
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a comis o sută de acte obscene cu acesta“. Baradas însă a pus la încercare răbdarea regelui. Nerespectând decretul care interzicea duelurile, s-a confruntat public cu un adversar și astfel, datorită acestui gest nesăbuit, și-a atras asupra sa mânia lui Ludovic, pierzându și poziția de favorit. Au mai urmat aventuri de scurtă durată cu o serie de cavaleri de la curte, dar lipsite de importanță. Cea mai semnificativă dintre acesta a fost chiar ultima, cu marchizul de Cinq Mars. Introdus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]