8,611 matches
-
în care el trăiește un raport diferit și original cu cuvântul lui Dumnezeu. Spovada a fost numită „culmen et fons” al oricărui proces de convertire, angajându-l pe penitent, pentru toată viața, sa într-un drum de sfințire și de mântuire. Mărturisirea se finalizează cu primirea dezlegării, a iertării păcatelor și cu propunerea unei îndestulări, fapt care îl ajută pe penitent să înceapă o nouă viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune reluată, procesul dialogic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
putea împlini voința divină doar bazându-se pe forțele proprii, ci numai în colaborare cu puterea lui Dumnezeu. El apelează la aceleași comori ale credinței față de care simte o prețuire constantă, pentru că acestea îi hrănesc viața lăuntrică și drumul spre mântuire, chiar în afara operei penitențiale pe care o împlinește. Va continua relația sa cu Dumnezeu prin rugăciune, prin lectura și meditarea Sfintei Scripturi, prin Euharistie și chiar prin direcțiune spirituală sau spovada devoțională. Acestea sunt și momente constante, ordinare, de promovare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Cu toate că „dimensiunea umană a preotului, cu calitățile și cu defectele sale (...), are o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”, prezența Duhului Sfânt face ca întreg procesul dialogic să fie condus conform planului divin de sfințire și de mântuire a omului. Cuvintele pe care confesorul le va rosti, vor fi inspirate de Dumnezeu și astfel vor deveni un instrument de purificare și de sfințire în viața penitentului. Nu doar atitudinea confesorului oferă eficacitate dialogului sacramental, ci și implicarea penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în care se trăiește raportul cu Dumnezeu, (...) dreptul unui colocviu personal, unic, cu Dumnezeu, prin intermediul slujitorului consacrat”. Prin urmare, confesorul „nu poate să tacă”, pentru că nu are voie să țină doar pentru sine vestea cea bună a iertării și a mântuirii pe care Cristos o oferă omului. Atâta timp cât celebrarea reconcilierii sacramentale are menirea de a împăca penitentul cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și învățător. El trebuie să fie pregătit și să aibă anumite capacități: de a face judecăți cu caracter de evaluare și nu de condamnare, de a nu se teme să atragă atenția și, mai ales, de a se implica în mântuirea penitentului. Va trebui să evalueze și să garanteze că penitentul are atitudinile unei adevărate logici creștine. Acest rol se asimilează în timp printr-o pregătire la nivelul mai multor dimensiuni spiritual-umane. Pentru ca un confesor să celebreze cum se cuvine sacramentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la graba de a da un răspuns celuilalt. Penitentul va trebui să aibă posibilitatea să perceapă și să devină conștient că este ascultat; h) confesorul, indiferent de tematica și de ariile dialogului, nu va uita să îi anunțe penitentului darul mântuirii și posibilitatea de a-și relua viața în harul sfințitor; i) pentru a găsi o pocăință potrivită, confesorul poate dialoga cu penitentul în privința alegerii acesteia. Dialogul are un caracter discret, pentru ca să se poată verifica disponibilitatea penitentului de a împlini acțiunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nou drum”, etc., b) vocabular juridic: „mărturisire”, „pedeapsă”, „iertare”, „a acuza”, „a apăra”, „a lega”, „a șterge”, „satisfacere”, „dezlegare”, „ispășire”, „recunoaștere”, „eliberare”, „dezrobire”, etc., c) vocabular politic: „alianță”, „legământ”, „a reînnoi alianța”, „angajament”, „datorie”, „fidelitate”, etc., d) vocabular pascal: „eliberare”, „mântuire”, „luptă”, „victorie”, „a muri”, „a învia”, „înfrângerea celui rău”, „noua viață”, „lumină”, „bucurie”, „pace”, „reînnoire”, etc., e) vocabular familial: „tată”, „frați”, „casă”, „renaștere”, „comuniune”, „unitate”, „adopție”, „înfiere”, „a îmbrățișa”, „a înveșmânta”, „a lua parte la masă”, „banchet”, „a fi prezent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale vieții sociale (juridică, politică, medicală, etc.). Folosirea acestui tip de vocabular nu este mereu ușor de realizat. Dacă, pe de o parte, lumea contemporană înțelege foarte greu un anumit vocabular biblic și creștin (indicat de cuvintele: „păcat”, „iertare”, „justificare”, „mântuire”, etc.), pe de altă parte, simte o mai mare sensibilitate față de terminologia medicală (reprezentată în special prin cuvintele: „boală”, „vindecare”, „sănătate”, etc.). Cu toate acestea, iertarea păcatelor rămâne în primul rând o realitate teologică, prin care se realizează cu adevărat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi pregătit. Aceasta se întâmplă tocmai pentru că Dumnezeu îl iubește pe penitent și vrea ca preotul-confesor să nu îl înșele oferindu-i o dezlegare care să nu fie valabilă, ci mai degrabă să îl ajute să ajungă cu adevărat la mântuire. Este posibil ca acest lucru să îl facă pe penitent să se simtă mai umilit decât atunci când a intrat în confesional, fapt pentru care este mult mai benefic pentru penitent să audă că nu i s-a luat speranța de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rostită spontan sau nu, ci trebuie pronunțată în mod clar, așa cum o indică Ritualul Penitenței. Această formulă are două părți și, respectiv, un dublu caracter. 1) În prima parte, ea este „declarativ-optativă”, prezentând penitentului lucrarea și darurile lui Dumnezeu în favoarea mântuirii oamenilor, pentru ca, în a doua parte să devină „imperativ-judiciară”, exprimând penitentului o judecată din partea lui Dumnezeu, care se realizează de fapt prin dezlegarea de păcate. Formula dezlegării are și un caracter istorico-mântuitor, pentru că, în conținutul acesteia, Biserica, în persoana confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
parte să devină „imperativ-judiciară”, exprimând penitentului o judecată din partea lui Dumnezeu, care se realizează de fapt prin dezlegarea de păcate. Formula dezlegării are și un caracter istorico-mântuitor, pentru că, în conținutul acesteia, Biserica, în persoana confesorului, exprimă sintetic întreaga istorie a mântuirii. Dacă în prima parte sunt nominalizate cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi, fiecare în succesiunea manifestării lor istorico-mântuitoare, în cea de-a doua parte, numele Persoanelor Sfintei Treimi sunt prezentate în cadrul aceleiași acțiuni, a iertării, așa cum le indică însuși Isus
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le dăruiește penitentului căit sunt: „iertare și pace”. Ele sunt înțelese în sensul lor biblic, reprezentând eliberarea de păcate, rezultat al mântuirii mesianice. 2) În a doua parte a formulei, confesorul pare că trece de la Sf. Treime la propria persoană, rostind pronumele „eu”. Dar el nu vrea prin acest termen să se refere la sine, ci să indice aceeași Sfântă Treime, pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate alege una și pe care o rostește cu mâinile întinse asupra penitenților: a) Prima variantă a formulei de dezlegare conține patru părți. În primele trei părți, este amintită fiecare Persoană a Sfintei Treimi, cu acțiunea specifică atribuită în istoria mântuirii, urmând ca poporul prezent să răspundă de fiecare dată cu „Amin”. În a patra parte, este rostită formula propriu-zisă a dezlegării, preotul adresându-se celor prezenți, folosind, de data aceasta, forma de plural a pronumelui personal la persoana a II
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul, urmărind ca, împreună, să aducă la lumină valorile autentice pe care acesta să le trăiască în viața sa. Împlinind rolul de învățător, confesorul reprezintă în fața penitentului un semn din partea lui Dumnezeu, care s-a dovedit de-a lungul istoriei mântuirii un bun educator al omului, ajutându-l în diferite împrejurări, făcând ca însăși mântuirea adusă de Cristos să aibă și un caracter pedagogic. Este însă mereu necesară o evaluare a acestui caracter educativ-în cadrul sacramentului reconcilierii, pentru că „spovada nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
le trăiască în viața sa. Împlinind rolul de învățător, confesorul reprezintă în fața penitentului un semn din partea lui Dumnezeu, care s-a dovedit de-a lungul istoriei mântuirii un bun educator al omului, ajutându-l în diferite împrejurări, făcând ca însăși mântuirea adusă de Cristos să aibă și un caracter pedagogic. Este însă mereu necesară o evaluare a acestui caracter educativ-în cadrul sacramentului reconcilierii, pentru că „spovada nu este doar o continuă ocazie de a-i învăța pe penitenți legea morală sau pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
era, încă din cele mai vechi timpuri, printre altele, și rolul profeților. Invitând umanitatea la convertire, profetul enunța o judecată a lui Dumnezeu, dar prezenta și posibilitatea începerii unei vieți noi, atunci când poporul se deschidea la darul iertării și al mântuirii pe care îl oferea Dumnezeu. Sacramentul reconcilierii este, prin natura sa, un sacrament al luminii, pentru că iluminează conștiințele oamenilor prin vestea bună care o oferă fiecăruia: „Dumnezeu ți-a iertat păcatele!”. Prin acest anunț, confesorul devine un „profet” în viața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sacramentul reconcilierii este, prin natura sa, un sacrament al luminii, pentru că iluminează conștiințele oamenilor prin vestea bună care o oferă fiecăruia: „Dumnezeu ți-a iertat păcatele!”. Prin acest anunț, confesorul devine un „profet” în viața penitentului, aducând speranță și vestea mântuirii. Acest anunț nu se referă la „kerygma” apostolilor, care se adresa celor necredincioși, ci la acel „kairos”, adică la momentul esențial și privilegiat în care se află acum penitentul, moment propice convertirii și reîntoarcerii la Dumnezeu. În predicarea acestui anunț
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul, moment propice convertirii și reîntoarcerii la Dumnezeu. În predicarea acestui anunț există și un risc: căderea în moralism. Aceasta se întâmplă atunci când confesorul exagerează în a cere penitentului respectarea strictă a regulilor, așezându-se în defavoarea adevăratei realizări și a mântuirii aceluiași penitent. Dialogul dintre confesor și penitent are, în schimb, un caracter escatologic. El îi inspiră penitentului speranță în realitățile viitoare, în speță, în realitatea mântuirii. Credința că Împărăția lui Dumnezeu se poate realiza încă de pe acest pământ, nefiind ceva
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a cere penitentului respectarea strictă a regulilor, așezându-se în defavoarea adevăratei realizări și a mântuirii aceluiași penitent. Dialogul dintre confesor și penitent are, în schimb, un caracter escatologic. El îi inspiră penitentului speranță în realitățile viitoare, în speță, în realitatea mântuirii. Credința că Împărăția lui Dumnezeu se poate realiza încă de pe acest pământ, nefiind ceva departe de posibilitățile omului, poate face parte din mesajul pe care confesorul îl adresează penitentului. El își aduce contribuția pentru ca să aibă loc „întruparea” Cuvântului în viața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întărit și încărcat cu speranță. Împlinind această misiune, confesorul dovedește că ascultă de glasul lui Isus (cf. In 20,21-23), care este categoric și care îl invită la o misiune de sfințire a omului, adică la a continua lucrarea de mântuire pe care a început-o Isus însuși. 4.7 Confesorul, martor al harului lui Dumnezeu Celebrând sacramentul reconcilierii, confesorul păstrează conștiința că, la rândul său, este și el un păcătos. Dar, în același timp, este convins că nu datorită calităților
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lucru care se întâmplă cu acordul autorității bisericești, care analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și liturgic, cât și din punct de vedere moral și juridic, căutând soluționările corespunzătoare. Soluțiile găsite trebuie să fie mereu în favoarea sfințirii și mântuirii persoanei umane. Acest fapt face ca întreg sacramentul reconcilierii să fie destul de complex, atât cu perspective și viziuni comune și generale, cât și cu aspecte și derogări speciale și particulare, înglobând, prin urmare, în cadrul celebrării sale, atâtea posibilități câți penitenți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fie să îl lase în „credința sa”, așa cum va decide el în mod prudent, spre binele spiritual al penitentului. Așa cum afirmă unii autori, el „trebuie să vorbească sau să tacă conform unei pedagogii sănătoase a unui doctor al căii de mântuire”. Totuși, el nu-l va aproba pe penitent, spunându-i că totul „merge bine” și că poate să își continue viața în același mod, ci va încerca să îl facă pe acesta să vadă că are anumite deficiențe pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
el își dă mai ușor seama și de consecințele reale ale păcatului pe care le-a săvârșit. Fiind o judecată pe care Dumnezeu o face, aceasta continuă marile momente de judecată din Vechiul și din Noul Testament și exprimă „împlinirea misterului mântuirii în favoarea omului”. Sfânta Scriptură este instrumentul de referință cu ajutorul căruia se poate recunoaște atât adevăratul păcat, cât și sentimentul de vinovăție real. Înseamnă că nu omul de la sine stabilește ceea ce este păcat și care este vinovăția sa, ci numai Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ridiculiza. Deschiderea penitentului către Dumnezeu este un act care mântuiește, dacă își exprimă dorința de a se vindeca. În acest context, este important pentru confesor să îi arate penitentului imaginea unui „Dumnezeu care mântuiește”, subliniind legătura asimetrică dintre păcat și mântuire, așa cum o prezintă și Sfânta Scriptură; c) În al treilea moment, confesorul va căuta să dirijeze penitentul spre angajarea într-o viață nouă, motivat de faptul că mântuirea lui Dumnezeu, pe care o primește, îl ajută să dorească o ispășire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului imaginea unui „Dumnezeu care mântuiește”, subliniind legătura asimetrică dintre păcat și mântuire, așa cum o prezintă și Sfânta Scriptură; c) În al treilea moment, confesorul va căuta să dirijeze penitentul spre angajarea într-o viață nouă, motivat de faptul că mântuirea lui Dumnezeu, pe care o primește, îl ajută să dorească o ispășire și să fie recunoscător pentru acest dar al iertării. Este recomandat, ca în acest itinerariu, confesorul să acționeze față de penitent mișcat de caritate. Atunci când întâlnește penitenți ce nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]