12,882 matches
-
întotdeauna pe cei care "îndrăznesc", pe cei care sunt dispuși să gândească și să se manifeste altfel. Poți fi orice tip de erou, în România nu vei fi niciodată decorat. Se va găsi cineva să spună că ai furat un măr când erai mic, din pomul vecinilor, sau că ai fost răcit astă-iarnă, sau cine mai știe ce și, în consecință, cel care trebuia să te decoreze va spune: "mai bine lasă, decât să dăm drumul la discuții, mai bine nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
făcut astfel, ci fiindcă singur s-a făcut prin folosința abuzivă pe care a dat-o liberului său arbitru". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 407. 17 ,,Povestea din geneză vorbește despre mărul miraculos al cunoașterii, în dezvoltarea doctrinei însă, magia inerentă a mărului a pierit cu desăvârșire, povestea devenind o simplă relatare a nesupunerii". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 409. 18 ,,Așadar în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe care a dat-o liberului său arbitru". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 407. 17 ,,Povestea din geneză vorbește despre mărul miraculos al cunoașterii, în dezvoltarea doctrinei însă, magia inerentă a mărului a pierit cu desăvârșire, povestea devenind o simplă relatare a nesupunerii". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 409. 18 ,,Așadar în dezvoltarea doctrinei se susține că omul, așa cum l-a făcut Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
române cu o listă de proverbe și ghicitori. Pentru uzul studenților. [Craiova], RUC, 1982, 159 p. multigr. (Ucr.FF). [137] IONIȚĂ, Vasile; JURMĂ, Gheorghe, Sesiunea dezbatere: Teorie și practică în studiul limbii și literaturii române (II) (Oțelul Roșu și Poiana Mărului, 28 - 30 mai 1982). în: BulSȘF, 1982, p. 151 153. [138] IORDĂNESGU, MIHAI, Contribuții la o istorie a învățământului [Nicolae Andrei, Gh. Pârnuță, Istoria învățământului în 0ltenia, vol. II, Craiova, 1982], Scânteia, 52,13 noi. 1982, 4 [139] IORGULESCU, MIRCEA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Culegere selectivă din rezumatele comunicărilor susținute la sesiunea metodico-științifică a cadrelor didactice. Piatra Neamț, [f.e.], 1982, 99 p. (ISJ. Neamț. CJPD) [229] Prestigioasă reuniune filologică. [Simpozionul național “Teoria și practica în studierea limbii și literaturii române”, Oțelul Roșu și Poiana Mărului, 28 - 30 nov. 1982]. în: Flamura, 34, nr. 3668, 1982, p. 2. [230] Probleme privind lecția de limbă și literatură română. Consultații metodice. Culegere de studii și articole elaborate de Marin Cosmescu în colaborare cu profesorii: Stela Costandache, Stan Ghena
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. [38] BORCHIN, MIRELA, Exerciții de sintaxă. Timișoara, [EUVT], 1997, 100 p. (UVT. FLFI. CLR). [39] BRÂNZEI, GHEORGHE, Evaluarea și autoevaluarea la limba și literatura română, Asachi, 7, nr.95, 1997, 8-10. [40] BUDĂU, EUGEN, Basmul: Prâslea cel voinic și merele de aur. în: ConvDid, 8, nr. 26, 1997, p. 59-64. [41] BUDĂU, EUGEN, Figurile de stil s i l e p s a și z e u g m a ca forme speciale de acord sintactic. în: ConvDid, 8, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Se expune o planșa cu o problemă schematica. Elevii vor compune o problemă după imaginea de pe planșa. Vor fi puși mai mulți elevi să se exprime. Se rezolvă oral, apoi la tablă și În caiete. Într-un coș sunt 36 mere. Se mută În alt coș 4 mere. Câte mere au rămas În primul coș? 8.Asigurarea feed-back-ului Activitate independența Se rezolvă exercițiul următor de pe fișa: Alegeți răspunsul corect: Activitate directă Elevii primesc indicații individuale și colective În timpul lucrului. Se discută
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
schematica. Elevii vor compune o problemă după imaginea de pe planșa. Vor fi puși mai mulți elevi să se exprime. Se rezolvă oral, apoi la tablă și În caiete. Într-un coș sunt 36 mere. Se mută În alt coș 4 mere. Câte mere au rămas În primul coș? 8.Asigurarea feed-back-ului Activitate independența Se rezolvă exercițiul următor de pe fișa: Alegeți răspunsul corect: Activitate directă Elevii primesc indicații individuale și colective În timpul lucrului. Se discută despre culorile care se folosesc pentru copaci
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
vor compune o problemă după imaginea de pe planșa. Vor fi puși mai mulți elevi să se exprime. Se rezolvă oral, apoi la tablă și În caiete. Într-un coș sunt 36 mere. Se mută În alt coș 4 mere. Câte mere au rămas În primul coș? 8.Asigurarea feed-back-ului Activitate independența Se rezolvă exercițiul următor de pe fișa: Alegeți răspunsul corect: Activitate directă Elevii primesc indicații individuale și colective În timpul lucrului. Se discută despre culorile care se folosesc pentru copaci, frunze și
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
plantă crește și apar și celelalte părți. Anunțarea temei Astăzi vom Învăța care sunt părțile unei plante cum arata ele și ce rol are fiecare pentru viața plantei. Dirijarea Învățării Se prezintă cu videoproiectorul un material PPT cu diferite plante(măr,cartof,varză, porumb ,etc,) și se identifică părțile lor (rădăcina,tulpina,frunză,floarea,fructul, semințele). Vor repeta și câțiva elevi. Se observă un copac și o plantă de roșie(se fac comparații) Se observă pe plânse diferite tipuri de rădăcini
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
8 16 ... ... c) După ce citiți cu atenție propozițiile 1 și 2 scrieți dacă este adevărat sau neadevărat ceea ce se afirmă în propoziția a III-a: 7) Toți oamenii sunt muritori. Petre este și el om. Deci Petre este muritor. 8) Merele se coc numai în ținuturile cu mult soare. Suedia este un ținut lipsit de soare. Deci merele se coc și în Suedia. d) Din cuvintele de mai jos formați propoziții cu înțeles și arătați dacă ce se spune în aceste
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ceea ce se afirmă în propoziția a III-a: 7) Toți oamenii sunt muritori. Petre este și el om. Deci Petre este muritor. 8) Merele se coc numai în ținuturile cu mult soare. Suedia este un ținut lipsit de soare. Deci merele se coc și în Suedia. d) Din cuvintele de mai jos formați propoziții cu înțeles și arătați dacă ce se spune în aceste propoziții este adevărat: 9) Mănâncă nici un iarbă nu câine. 10) Vorbească să nu calul poate. 11) Câte
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
diferite. Dacă nu reușeau să chiulească de la serviciu sau să se învoiască, salariații plecau imediat după încheierea programului direct la coadă, unde familia le ținea rând. În pauze, elevii de liceu stăteau la coadă la eugenii, cornuri, chifle, ștrudele cu mere și la mizerabile pateuri cu brânză (lângă liceu, „Nicolae Bălcescu”, azi Colegiul național „Sf. Sava”, pe strada Theodor Aman, era o dugheană de patiserie, singura din zonă - stăteam la rând câte jumătate de oră, încă o ocazie de chiul...). Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de vioară trec măsura/În apele albastrului ce caut...”. Interioritatea se reflectă într-un spațiu plin de romantism, nu de puține ori melancolic și confesiv: „Deopotrivă plină de mistere -/Meteoriții roșii în panere.../ În slavă crește steaua de mătase:/ Rotundul măr al serilor frumoase”. În Hanul cuvintelor (1999), un „eseu versificat despre balcanismul literaturii române”, V. închipuie, în manieră când antonpannescă, când de inspirație barbiană, spectacolul vieții unui târgușor cu iz oriental, plin de mișcare, cu întâmplări stranii, personaje pitorești, textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
care nu poate lipsi conceptului unei ființe perfecte, iar în aceste condiții este necesar ca ființa perfectă să posede și perfecțiunea existenței. Existența nu este o proprietate precum faptul de a fi roșu sau galben luate ca proprietăți ale unui măr. Ar trebui considerată o precondiție pentru celelalte proprietăți. Dacă dorim să susținem că x deține o proprietate, trebuie ca acel X să existe. Analizându-l pe Kant și subliniind influența filosofiei lui David Hume, Louis Doupre consideră că tranziția de la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să meargă la o întrunire, salvându-i astfel viața. Intriga este adesea aproape inexistentă, un singur element fiind suficient pentru a coagula „miezul” povestirii: pe un condamnat la moarte călăul nu are curajul să-l împuște (Vertical), un furt de mere se transformă în furtul unor cărți de la bibliotecă (Mere căzând). Autorul întreține uneori o stare de incertitudine, de neliniște, cititorului nefiindu-i îngăduit să „vadă” decât parțial acțiunea revelată dintr-un singur unghi: nu se poate ști, de exemplu, dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
Intriga este adesea aproape inexistentă, un singur element fiind suficient pentru a coagula „miezul” povestirii: pe un condamnat la moarte călăul nu are curajul să-l împuște (Vertical), un furt de mere se transformă în furtul unor cărți de la bibliotecă (Mere căzând). Autorul întreține uneori o stare de incertitudine, de neliniște, cititorului nefiindu-i îngăduit să „vadă” decât parțial acțiunea revelată dintr-un singur unghi: nu se poate ști, de exemplu, dacă într-un apartament întunecos se află un cadavru sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1977; Teiul, Chișinău, 1980; Viața cuvântului, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1980; Iubire de tine, Chișinău, 1981; Măslinul oglindit, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1983; A vedea cu inima, Chișinău, 1984; Izvoraș cu ochii verzi, Chișinău, 1985; Dimineața mărului, Chișinău, 1986; Nimic nu-i zero, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. Chișinău, 2003; Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, Chișinău, 1988; Atât de mult al pământului, Chișinău, 1990; Unde-i urma mea?, Chișinău, 1996; Secunde cu munți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
debutul fratelui său, Mihai Vintilă.” ( Vasile Savonea) „Naivitatea lui Petru Vintilă pictează bătălii in care nu moare nimeni și cetăți in care toți sânt fericiți, case prin care minciuna nu poate pătrunde și visuri în care nu se întâmplă nedreptăți; merele nu au viermi, măștile lui nu au vicii, zăpezile lui nu au pete. Naivitatea lui Petru Vintilă nu îl împiedică să vadă lumea, ci îi dă putere în credința că poate fi inventată una mult mai bună în locul ei.” (Ana
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
european este furnizată de Wickham (2002), care argumentează că accentul asupra calității relațiilor sociale a dat naștere unei liste normative de așteptări ce sfidează situațiile de trade-off și principiile rarității din economia neoclasică: [Aceasta este] versiunea europeană a „plăcintei cu mere” americane: nu doar creștere, nu doar ocupare, ci slujbe bune și chiar coeziune socială în același timp. Într-un stadiu mai timpuriu, s-ar fi putut spune tunuri și unt<footnote Este vorba de bine-cunoscuta dilemă „tunuri-unt”, respectiv alocarea venitului
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
tipuri de sarcini, completând din urmă rezultatele; - ștergerea unui factor și reconstituirea înmulțirii respective. În ceea ce privește împărțirea, există mai multe moduri de realizare a ei: (a) Împărțirea în părți egale care pleacă, de obicei, de la o problemă de genul: avem 6 mere pe care trebuie să le așezăm, în mod egal, pe două farfurii și vrem să aflăm câte mere vor fi pe fiecare farfurie. Acțional, se procedează astfel: se ia câte un măr ce va fi așezat pe fiecare dintre cele
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
multe moduri de realizare a ei: (a) Împărțirea în părți egale care pleacă, de obicei, de la o problemă de genul: avem 6 mere pe care trebuie să le așezăm, în mod egal, pe două farfurii și vrem să aflăm câte mere vor fi pe fiecare farfurie. Acțional, se procedează astfel: se ia câte un măr ce va fi așezat pe fiecare dintre cele două farfurii. Deci, 2 mere luate, au rămas 6-2=4 (mere). Se repetă acțiunea în urma căreia, pe fiecare
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
obicei, de la o problemă de genul: avem 6 mere pe care trebuie să le așezăm, în mod egal, pe două farfurii și vrem să aflăm câte mere vor fi pe fiecare farfurie. Acțional, se procedează astfel: se ia câte un măr ce va fi așezat pe fiecare dintre cele două farfurii. Deci, 2 mere luate, au rămas 6-2=4 (mere). Se repetă acțiunea în urma căreia, pe fiecare farfurie se vor afla câte două mere, rămânând de așezat 4-2=2 (mere). După
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
le așezăm, în mod egal, pe două farfurii și vrem să aflăm câte mere vor fi pe fiecare farfurie. Acțional, se procedează astfel: se ia câte un măr ce va fi așezat pe fiecare dintre cele două farfurii. Deci, 2 mere luate, au rămas 6-2=4 (mere). Se repetă acțiunea în urma căreia, pe fiecare farfurie se vor afla câte două mere, rămânând de așezat 4-2=2 (mere). După cel de-al treilea pas, ultimul posibil,, pe fiecare farfurie vor fi 3
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
două farfurii și vrem să aflăm câte mere vor fi pe fiecare farfurie. Acțional, se procedează astfel: se ia câte un măr ce va fi așezat pe fiecare dintre cele două farfurii. Deci, 2 mere luate, au rămas 6-2=4 (mere). Se repetă acțiunea în urma căreia, pe fiecare farfurie se vor afla câte două mere, rămânând de așezat 4-2=2 (mere). După cel de-al treilea pas, ultimul posibil,, pe fiecare farfurie vor fi 3 mere și merele disponibile inițial s-
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]