26,035 matches
-
cu ceilalți ca subiectivitate omogenă și inertă - nu cu ei am eu de-a face În primul rând. Dacă ar fi așa, autenticitatea ar Însemna realmente să mă desprind, să fiu revoltat etc. Însă de fapt toată autenticitatea mea se măsoară În onestitatea cu care mă deschid Întâlnirilor mele: iar Întâlnirile adevărate nu sunt nici cu lumea non-umană, nici cu subiectul desubiectivizat care e masa sau societatea. Ci, pur și simplu, cu un alt subiect, de fiecare dată individual. Formula lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
formelor, al textelor, o aură prevestitoare (verzuie); și În sfârșit vederea ce strălucește. Borges spune undeva: „mi-era frică (trăgeam nădejde) că ploaia ne va surprinde Într-un câmp gol”. Iată cum nu aș vrea să-mi citiți textul: aceia, măsurându-se și asemuindu-se pe ei cu ei Înșiși, nu au pricepere. Iată cum aș vrea să citiți textul: mai Întâi, noi surpăm iscodirile minții; apoi, esențial, tot crescând credința voastră, ne vom mări În voi cu prisosință, după măsura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoretizat, după ce a existat preocuparea evidentă pentru Întâietatea globalizării economice, politice și militare 1. Abia până când Încrederea socială se va reașeza sub o altă emblemă decât cea a etatismului paternalist, conceptul de muncă și cel de Îmbogățire vor putea fi măsurate cu standarde mai transparente, iar coerența societății civile nu va consta În alianțele Între grupurile de interes ori de presiune și stat, și nici a sindicatelor ca pepiniere ale guvernelor ori partidelor. Ceea ce nu Înseamnă Însă că situația de față
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui Pavel Câmpeanu, Societatea sincretică, analizează ce s-a petrecut În societatea stalinistă, care și-a propus și a reușit să anihileze proprietatea. Nu pot să nu mă Întreb care este costul cultural al acestei destructurări? E Încă greu să măsurăm exact efectul distructiv al practicii de egalitarism forțat asupra comportamentului cultural al individului. Un om căruia i se refuză dreptul de proprietate, mă refer și la cea simbolică, este redus la utilitatea unui instrument, poate fi manipulat de orice formă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atac-surpriză. Pentru a accelera procesul, filmul poate fi înlocuit de un dispozitiv cu semiconductori fotosensibili cunoscut sub numele circuit cu cuplaj de sarcină (CCD). Odată ce lumina atinge unul dintre acești semiconductori, se produce un semnal electric proporțional cu intensitatea luminii. Măsurând magnitudinea acestor semnale asupra unor elemente individuale ale CCD și notând cu exactitate unde anume în grilă se află un anumit element, un procesor poate reconstitui din aceste informații o imagine fie pe film, fie pe computer. Întrucât există o
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
au prea multe în comun unele cu altele (în afară de faptul că nu sunt nici photint, nici sigint)76. De exemplu, s-au creat senzori speciali care să detecteze și să identifice caracteristicile detonărilor nucleare. Printre acestea se numără: seismometrele, care măsoară undele de șoc asociate cu testele nucleare subterane; dispozitivele pentru detectarea radioactivității asociate cu materiale nucleare sau căderile de pulberi radioactive din testele nucleare realizate la suprafață; senzorii pentru detectarea de la distanță a fasciculelor de lumină produse de testele nucleare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și numere într-un mesaj într-o limbă cunoscută), analiza telemetrică (transformând un semnal radio într-o serie de valori care descriu capacitatea de zbor a unei rachete sau a unui alt vehicul de testare) și interpretarea fotografică (identificând și măsurând obiectele dintr-o fotografie). Criptanaliza. Aceasta se referă la rezolvarea sau „spargerea” codurilor și cifrurilor inamice, prin aceasta permițându-le analiștilor să readucă un mesaj criptat interceptat la forma lui inițială, cu înțeles. În majoritatea cazurilor, interceptarea presupunea receptarea unor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
referă fiecare parte din fluxul de sistem (sau „canalul” telemetric). În schimb, analiștii de date din telemetrie aflați în slujba unui serviciu străin nu dețin astfel de informații la început; trebuie să stabilească pe baza informațiilor radio care este caracteristica măsurată de fiecare canal 21. Odată ce au fost stabilite aceste aspecte, analiștii pot încerca să creeze un model de rachetă pe computer, de unde să deriveze caracteristici cum ar fi greutatea inițială (greutatea de lansare) și încărcătura utilă (focosul „greutatea de aruncare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și radicală împotriva acestor interese centrale și de o importanță deosebită la adresa siguranței publice 20. S-a propus ca modalitate de reducere a acestui pericol controlarea exportului de software criptografic ce necesita algoritmi de criptare care depășeau o anumită „putere” (măsurată în funcție de dificultatea de rezolvare a cifrurilor rezultate)21. În replică, producătorii americani de software au susținut că acest tip de controale asupra exportului din SUA nu făceau decât să le permită competitorilor străini să pună mâna pe o cotă de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
urmând a fi considerate prin prisma altei concepții decât, bunăoară, cea din „manualele didactice” ale lui Mihail Dragomirescu. Scepticismul nu trebuie condamnat, dar nici acceptat până la ultimele lui limite. „Problema supraviețuirii literare e conjuncturală și, de altfel, și relativă, deoarece măsurăm imensitățile cu măsurile noastre, iar destinul orb ne dezminte, trecând posterității opere din considerații imprevizibile și sugrumând altele.” Ce va deveni Al. Vlahuță peste timp? „Nu se poate ști de va rămâne ceva din opera lui”, dar, deși „sub acest
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
a determinat să plece de acolo și să ducă o viață tot mai austeră până când s-a stabilit lângă satul Telnescin în vârful unei pietre înalte de circa un metru, înlocuită apoi de coloane tot mai lungi; ultima ar fi măsurat 18 sau 20 de metri și el ar fi rămas în vârful ei vreme de 30 de ani. A devenit un sfătuitor și un adevărat sfânt ocrotitor al oamenilor din acel ținut, iar mulțimi de pelerini veneau să-l vadă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu s-a întâmplat niciodată, fie doar în perioada incipientă a elaborării noii forme de organizare a producției și distribuției în societate (Engles, 1953). Propunerea patronatului din România, fie el autohton sau străin, nu respectă, desigur, nici unul dintre „standardele europene” măsurate prin realitățile existente în țările membre ale Uniunii Europene, dar nu contrazice „standardele ideologice” ale Uniunii Europene, în interiorul căreia se desfășoară o vastă dezbatere și o confruntare la fel de puternică între angajatori și angajați. Desființarea contractelor colective de muncă nu reprezintă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca membru cu drepturi depline al lumii dezvoltate, se referă, înainte de orice, la prosperitate. Doar că forma în care este pus acest termen seamănă mai puțin cu forma în care românii înșiși îl definesc. Din perspectiva populației românești, prosperitatea se măsoară direct și nemijlocit prin calitatea vieții. Orice creștere a calității vieții este percepută de populație drept o creștere a prosperității și este reflectată, în sondajele de opinie, într-o creștere a acordului populației față de direcția tranziției. Pentru populație cel puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
practică, proiectul comunist este doar o variantă a proiectului societății occidentale. Ca și în cadrul acesteia, organizarea economică este centrată pe întreprinderea industrială, iar organizarea socială, pe oraș. Ca și în perioada interbelică sau în secolul al XIX-lea, „progresul” era măsurat prin creșterea producției industriale și prin urbanizare. Și, ca și în tranzițiile anterioare, prosperitatea populației putea fi un efect al reformelor sau al creșterii economice, dar nu era un obiectiv al tranziției. O creștere a prosperității populației a avut loc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comunism, producția industrială a crescut de 31 de ori, veniturile reale pe cap de locuitor - de 4,5 ori, iar vânzările de mărfuri cu amănuntul - de 15 ori, ceea ce ilustrează o considerabilă creștere a consumului populației. Nivelul de trai, care măsoară mai ales bunăstarea materială, este o componentă importantă a prosperității, dar nu o epuizează. Alte componente se referă la securitatea personală, la condițiile de viață și de mediu, la caracteristici ale vieții sociale și culturale etc. O problemă majoră a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la definirea indicatorului dezvoltării umane - un indicator elaborat de ONU pentru a compara, la nivel internațional, prosperitatea indivizilor în interiorul societăților. Chiar dacă, în final, calculul indicelui dezvoltării umane rezultă doar din combinația a trei indicatori principali: PIB pe cap de locuitor măsurat la paritatea puterii de cumpărare, speranța de viață la naștere și un indice al educației care ține cont de rata de alfabetizare a populației și de mărimea populației aflată într-un proces de educație. Acest ultim indice dovedește în mod
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populației, nici în preocupările politicienilor. Căci celebra măsură de a reduce învățământul obligatoriu de la 10 ani (moștenire a comunismului), precum și cea complementară de a renunța la perfecționarea profesională a personalului salariat (altă moștenire a comunismului) au redus drastic indicatorul ce măsura calitatea educației și, prin influență, indicele dezvoltării umane. Însă indicele dezvoltării umane, care reproduce concepția occidentală despre prosperitate, nu este singurul indicator utilizat pentru măsurarea prosperității în societate. Distribuția prosperității în societate este de asemenea măsurată, iar dintre distribuțiile luate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca unitate internațională de măsură a capacității economice a unei țări măsura în care aceasta este asemănătoare sau se îndepărtează de modelul ideal al economiei capitalismului dezvoltat, reductibil la cel al economiei americane. Teoretic, putem contesta acest mod de a măsura „dezvoltarea economică” - și, mai mult, de a măsura astfel prosperitatea unei societăți -, însă faptul că aproape oricare alt indicator al prosperității unei societăți se corelează pozitiv cu raportul dintre economia acelei societăți și economia societăților capitaliste dezvoltate, având în „centrul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a unei țări măsura în care aceasta este asemănătoare sau se îndepărtează de modelul ideal al economiei capitalismului dezvoltat, reductibil la cel al economiei americane. Teoretic, putem contesta acest mod de a măsura „dezvoltarea economică” - și, mai mult, de a măsura astfel prosperitatea unei societăți -, însă faptul că aproape oricare alt indicator al prosperității unei societăți se corelează pozitiv cu raportul dintre economia acelei societăți și economia societăților capitaliste dezvoltate, având în „centrul” lor economia americană, este o realitate care nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Bank, 2005b). Astfel, primul lucru pe care îl asigură o societate de tip occidental este supraviețuirea pe o perioadă îndelungată și cu riscuri minime a populației sale. Deoarece indicatorii care exprimă bogăția și supraviețuirea au fost aleși astfel încât să se măsoare de-a lungul unor mulțimi continue, se creează aparența că există o continuitate a bogăției care conduce automat la o continuitate a creșterii șanselor de supraviețuire. În realitate, în spatele acestor variații cantitative se ascund diferențe calitative majore care țin de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ne referim acum, cele dinaintea tranziției, cele aflate în plină tranziție și cele care constituie modelul tranziției. Toate aceste societăți au foarte puține lucruri în comun, lucruri care, pentru că sunt de același fel, pot fi comparate între ele pentru a măsura decalajele. Chiar și ideea de a exprima întreaga producție a unei societăți în dolari americani recalculând prețurile produselor în funcție de puterea de cumpărare a populației, metodă utilizată de instituțiile financiare internaționale și consacrată la nivel internațional, presupune un artificiu metodologic discutabil
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la fel de surprinzător de puțin marcați și influențați de extraordinara dinamică a societăților occidentale dezvoltate. Atât propria noastră cultură, cât și cultura occidentală ne-au obișnuit cu măsurarea cantitativă a decalajelor. Economiștii perioadei interbelice, ca și economiștii socialismului de mai târziu, măsurau, de pildă, diferențele dintre producția de oțel pe cap de locuitor a României și cea a Statelor Unite sau a Germaniei și interpretau dinamica diferențelor ca dinamică a decalajelor. Evident că nu numai România proceda astfel. Când Hrușciov a anunțat, de la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fostei URSS dovedește că Hrușciov s-a înșelat, pentru că cele două tipuri de civilizație nu erau de aceeași natură și, prin urmare, nu puteau fi comparate cantitativ, înainte de a fi comparate calitativ. Problema decalajelor de ordin cantitativ - pe care le măsurăm întotdeauna și în raport cu care tragem concluzii de natură politică și ideologică referitoare la tranziție - este aceea că, dacă sunt rezultatul unor diferențe de natură calitativă, atunci ele își pierd în mare măsură semnificația. De pildă, chiar și reducerea decalajelor nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producere a subdezvoltării, cu tranziția către prosperitate caracteristică societății occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât de mari, căci putem presupune fără aproximări nejustificate că, în vreme ce situația din 1992 reproducea în bună măsură caracteristicile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
adică în societatea în expansiune ce provoacă tranziția. De aici și raportul mai puțin obișnuit dintre prosperitate și dezvoltare care caracterizează tranzițiile în comparație cu specificul său în cazul evoluțiilor. Căci, invers decât în societățile în evoluție, în societățile în tranziție, dezvoltarea - măsurată prin creștere economică - nu aduce neapărat prosperitate cetățenilor, iar atunci când o face, distribuția prosperității are alte reguli și produce o altă structură socială decât cea specifică societăților occidentale, adică societăților capabile de evoluție. Putem rezuma această tematică atât de bogată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]