6,722 matches
-
se formează și, având aproape de mijlocul ei semnul ultimului făcăleț strecurat - despre care se spune că pe acolo iese aburul din interior sau... și mai mult, sufletul - o frumoasă mămăligă! Tăiată cu o lamă de cuțit scos la repezeală de mătușa Ftenia din buzunarul șorțului, mămăliguța strălucea în lumina amurgului, ca și brânza, de altfel! Brânză! O, ce bunătate! Și Mura care credea că mătușa sa este o zgârcită! Uite cu ce îi ospătează ea pe toți! Dar, oare va ajunge
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
mai mult, sufletul - o frumoasă mămăligă! Tăiată cu o lamă de cuțit scos la repezeală de mătușa Ftenia din buzunarul șorțului, mămăliguța strălucea în lumina amurgului, ca și brânza, de altfel! Brânză! O, ce bunătate! Și Mura care credea că mătușa sa este o zgârcită! Uite cu ce îi ospătează ea pe toți! Dar, oare va ajunge brânza, la câtă foame avea fiecare dintre ei, după atâta prășit? Se auzea continuu: - Haideți, băieții mamii!... Și, timid, încerca fiecare să întingă cu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
îi ospătează ea pe toți! Dar, oare va ajunge brânza, la câtă foame avea fiecare dintre ei, după atâta prășit? Se auzea continuu: - Haideți, băieții mamii!... Și, timid, încerca fiecare să întingă cu boțul de mămăligă în minunea oferită de mătușa Ftenia. Degetele lor micuțe și muncite, aveau un tremur aparte...sfială, nerăbdare, teamă de a nu părea prea lacomi... Dar..., uimire! Întingeau și atât... Brânza nu voia în niciun chip să se prindă de mămăligă! Oricum, de furculițe nu putea
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
să se prindă de mămăligă! Oricum, de furculițe nu putea fi vorba... - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că doar ați muncit! Copiii, erau ei sfioși, orfani, flămânzi, dar îi ducea mintea să vadă un lucru rușinos făcut cu larghețe de mătușa lor. Brânza a fost atât de tare presată în acea strachină de mătușa Ftenia, încât copiii au terminat toată mămăliga, dar stratul de brânză a rămas același. Doar gestul de a întinge în brânză s-a rărit și, ușorușor, nu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
băieți! Haideți, băieții mamii, că doar ați muncit! Copiii, erau ei sfioși, orfani, flămânzi, dar îi ducea mintea să vadă un lucru rușinos făcut cu larghețe de mătușa lor. Brânza a fost atât de tare presată în acea strachină de mătușa Ftenia, încât copiii au terminat toată mămăliga, dar stratul de brânză a rămas același. Doar gestul de a întinge în brânză s-a rărit și, ușorușor, nu s-a mai repetat! Copiii au înțeles! Au înțeles că atât a știut
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Ftenia, încât copiii au terminat toată mămăliga, dar stratul de brânză a rămas același. Doar gestul de a întinge în brânză s-a rărit și, ușorușor, nu s-a mai repetat! Copiii au înțeles! Au înțeles că atât a știut mătușa Ftenia să le ofere la acea masă... Umilință! - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că doar ați muncit! Haideți, băieți, că doar nu ați muncit pe degeaba. Vă dau de mâncare, iar voi nici brânză nu ați vrut să mâncați. Ei
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
-o bucuroasă, dacă bunica i-ar fi dat și un anumit obiect de lenjerie intimă, care ar fi ferit-o de eventualele priviri indiscrete ale celor din jur. Și poate nimeni nu s-ar fi supărat de refuzul ei, dacă mătușa Ftenia nu ar fi certat-o și nu ar fi pedepsit-o pentru neascultare și obrăznicie. Numai bunica a aflat mai târziu motivul. Numai ei a putut Mura să îi povestească pățania. O, Doamne, să fi fost oare, vreodată, un
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
la care ea a reproșat în limba maghiară: lasă-mă, tată, că a făcut mult rău!». (martor Hosu Petru) Somnul urmașilor Candidat la președinția României, avocatul Gyorgy Frunda pledează în apărarea asasinilor. «Ce băiat deștept. Păcat că-i ungur!», regreta mătușa mea. Curtea Supremă de Justiție amână iar judecarea până pe 5 decembrie 2000. După alegerea apelor. «Este un record mondial, apreciază Paul Vărzaru. Nici un proces penal nu a durat peste zece ani.» Și totuși, dacă moartea cumplită a ofițerului se poate
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o mână de mort cu păr, ceară, cărbune... înfășurată într-o cârpă de pus pe mort. Fusesem devale după mălai și fata a ieșit înaintea noastră cu cârpa legată în patru colțuri. «Andreea, acelea-s boscoane!...» Mă duc la o mătușă de-a mea și-i arăt. «Ce-mi spui mie? N-ai popă-n sat? N-ai primar?...» Boscoane îngropate Am plecat plângând la părintele schivnic Nicodim Grosu. Era ca părintele Cleopa. «Astea-s farmece mari... Voi n-o să puteți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pornit nici autobuzu’. «Tu, femeie, mi s-a ridicat tot păru pe mine!...», îmi zice omu’ meu. Duceți popa înapoi!», a strigat gradatu’. Și mașinile au pornit. Trebuia să mă duc de trei ori acolo cu băiatu’. I-am spus mătușii și n-am mai putut pleca la Buzău. Cruce-de-Aur, bărbatu-su știe! Mă rog tot timpu’ că nimeni nu crede. Zice lumea că ești nebună. Țâgănaș în bordei În 1984, am fost la Cernica, la părintele Argatu, la București. El
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din chier. - Mai potcovea câte-o mânză, sare Frăsinica, nora lui moș Petru. - Știu nurorile că, până nu faci foc, nu iese fum. - Unde-l găsesc pe Creangă? - La Iași. Acolo-i înmormântat. - Ba, parcă-i îngropat la noi... spune mătușa Macrina, baba lui moș Petru. A ajuns și ea la 85 de ani. Oleacî di neamuri Sîntem oleacî di neamuri cu Ștefan Apetrei, tresare bătrânul. Da’ nu mai știu... Mătușa Sofica era fata Ilenei, sora lui Creangă. Măritată cu Antonică
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Acolo-i înmormântat. - Ba, parcă-i îngropat la noi... spune mătușa Macrina, baba lui moș Petru. A ajuns și ea la 85 de ani. Oleacî di neamuri Sîntem oleacî di neamuri cu Ștefan Apetrei, tresare bătrânul. Da’ nu mai știu... Mătușa Sofica era fata Ilenei, sora lui Creangă. Măritată cu Antonică Grigoriu. Omenoși... Ileana, sora lui Creangă, s-o dat în fântână... Mătușa Macrina l-a omenit pe Ceaușescu cu mămăliguță caldă, cu lapte acru și cu miere de albine. Oana
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de ani. Oleacî di neamuri Sîntem oleacî di neamuri cu Ștefan Apetrei, tresare bătrânul. Da’ nu mai știu... Mătușa Sofica era fata Ilenei, sora lui Creangă. Măritată cu Antonică Grigoriu. Omenoși... Ileana, sora lui Creangă, s-o dat în fântână... Mătușa Macrina l-a omenit pe Ceaușescu cu mămăliguță caldă, cu lapte acru și cu miere de albine. Oana Bordeianu e nepoata cea mică și este în clasa a IV-a. - Ce-a scris Ion Creangă? - Poezii. - Ce poezii a scris
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
picioarele mesei de zestre a Smarandei ca să aprindă focul pentru tămâie în altar. «Până prin 1930, Creangă trecea drept un popă răspopit, care umbla pe dealu’ ista cu lăutarii după el, da’ să nu scrieți asta...» Întors la pământ Trec pe la mătușa Mărioara, «o femeie care scotea mahmuru din om». Cireșul «din fundu curții», spre care sălta Nică prin cânepă, nu mai este. Un cireș amar străjuiește gardul și ghizi slabi de înger fac trimitere la mătușa cea fioroasă. Casa nu mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Întors la pământ Trec pe la mătușa Mărioara, «o femeie care scotea mahmuru din om». Cireșul «din fundu curții», spre care sălta Nică prin cânepă, nu mai este. Un cireș amar străjuiește gardul și ghizi slabi de înger fac trimitere la mătușa cea fioroasă. Casa nu mai este, s-a dărâmat. Strănepoata Elena Apetrei, măritată cu Vasile Bocăneț, a înfiat-o pe Mihaela Andriescu. Mihaela muncește la o croitorie particulară pentru 400000 de lei pe lună. Ion Andriescu, omul ei, a rămas
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să-și conceapă cărțile astfel încât să aibă trecere la cei care le cumpără: adulții. Dacă achiziționezi cărți pentru copilul tău, căruia îi cunoști gusturile și nivelul de lectură, nu prea ai nevoie de sfaturi. Dar ce ne facem cu bunicii, mătușile, unchii și prietenii de familie care vor să cumpere cărți pentru copii? Ei au nevoie de ceva informații despre cărți (măcar pe raft sau pe afișe) și despre publicul pentru căruia sunt adresate: la nivel sunt, pentru ce clasă (sau
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
copiii lor au trăit, probabil, după un fond de idei și obișnuințe care datau din acea epocă. În orice caz, aceste două imagini, reale sau imaginare, se întîlnesc în mintea mea cu amintiri care mă leagă de medii asemănătoare: o mătușă bătrînă pe care o vedeam într-un astfel de salon, un bătrîn ofițer în retragere care trăise în Algeria în perioada de început a colonizării. Dar chiar fără să fi ieșit din Franța, nici măcar din Paris sau dintr-un oraș
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
singulative. Acesta este și motivul pentru care Genette a vorbit despre pseudo-iterativ: naratorul raportează la imperfect scene atât de bine conturate, încât devine de neconceput ca ele să se fi produs de mai multe ori, în special conversațiile lungi între mătușa Léonie și Françoise, bona. Desigur, putem explica un asemenea fenomen axându-ne pe optica realistă tradițională; este ceea ce face P. Guiraud: "Cum este evident că dialogul nu s-a putut repeta sub această formă, rezultă că ceea ce este repetat și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
explica un asemenea fenomen axându-ne pe optica realistă tradițională; este ceea ce face P. Guiraud: "Cum este evident că dialogul nu s-a putut repeta sub această formă, rezultă că ceea ce este repetat și obișnuit este acest tip de dialog, mătușa ducând în pat o existență total încremenită și redusă la aceste bârfe futile"136. Însă o asemenea explicație nu este îndeajuns pentru a explica amploarea pseudo-iterativului din În căutarea ..., care caracterizează în aceeași măsură și acte deloc "încremenite". De fapt
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lacunare. Se dă următorul fragment din Doctorul Pascal de Zola: Uite, nepoate, vezi cei trei copaci din fața noastră? Ei bine, imediat după cel din stânga se află o fântână, într-o curte. Urmărește parterul casei, a cincea fereastră din dreapta este a mătușii Dide. Acolo se află micuțul... Adineauri l-am adus.185 În lipsa datelor complementare furnizate de cotext, acest enunț din discursul direct are deictice care sunt opace pentru cititor. Eventual, doar prin discursul care citează, naratorul îi va permite să identifice
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
bunica pe tema asta, fiindcă noi nu vroiam să plecăm. Mama se uita numai la noi, dacă nu mă vedea scotea un „i” și dădea din cap întrebând unde sunt. Seara s-a adunat toată familia, mai puțin bunicul și mătușa mea care e paralizată de câțiva ani. Plângeau toți. Cam jumătate de oră eu am stat în bucătărie iar fata în dormitor, nu am rezistat mai mult. Auzeam în sufragerie: „ Uite, se uită după fete... ” Mă enervam pe bunica pentru că
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
nemulțumea adânc familia refuzând un post de ispravnic și l punea în uimire pe marele ban Tudorache Văcărescu prin calcularea promptă a unei dobânzi: „dacă nu ești zaraf, cum de știi să socotești așa de iute?“ (Moravuri de altădată). O mătușă a lui C.A. Rosetti ar fi leșinat, zice-se, în trăsură, zărind pe Podul Mogoșoaiei firma unei prăvălii: „Librăria C.A. Rosetti & E. Vinterhalder“. La Iași, prin 1847, rudele lui Matei Millo, neîmpăcându se cu ideea de a avea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
agresiunile externe, Tutmosis III a procedat la o serie de cuceriri care au dus la Imperiu. Probabil că frustrațiile suferite în primii 22 de ani de domnie au exacerbat ambițiile sale militare. Căci în tot acest timp adevăratul suveran fusese mătușa și soacra sa, Hatșepsut. Această regina deosebit de înzestrată prefera expansiunea culturală și comercială războaielor de cucerire. Dar la cincisprezece zile după căderea lui Hatșepsut, Tutmosis era de acum în drum spre Palestina și Siria - pentru a-i supune pe "rebeli
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
W. Otto, Dionysos, p. 84. 11 Soibcle, Thyestes (ir. 234), și alte surse citate de Otto, pp. 98-99. regelui Cadmos negau că sora lor, Semele, fusese iubită de către Zeus și că născuse un zeu. Dionysos le lovește cu "nebunie" și mătușile sale, împreună cu alte femei din Teba, se năpustesc în munți, unde celebrează rituri orgiastice. Pentheu, care urmase pe tronul bunicului său Cadmos, interzisese cultul și în ciuda sfaturilor pe care le primise, el se încăpățâna în neclintirea lui. Deghizat în oficiant
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu corpul ca zdrobit/ Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]