5,618 matches
-
înconjoară. Dimpotrivă, picturile murale concepute și realizate pentru un loc anume dintr-un imobil nu pot fi privite corect prin izolare. De exemplu, lungile mozaicuri în friză de pe pereții navei de la Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, derulând procesiunea fecioarelor și martirilor, trebuie privite ca factori complementari, așezați față în față și îndreptați către altarul bisericii. Ele sunt într-adevăr elemente ale unei opere de artă mai mari și mai cuprinzătoare, și anume interiorul clădirii în totalitatea sa. Numai atunci când o operă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de împăratul roman însuși, ocupă centrul de echilibru al compoziției magistrale, iar cei doi sfinți, Sf. Ieronim și Sf. Bernard, asistând la scenă de pe margini, își țin capul la aceeași înălțime. Cei doi călăi se situează ceva mai jos, în vreme ce martirul zace la baza scenei. Această diagramă spațială este o moștenire a picturilor medievale de altar, adăugându-i-se aici redarea unui eveniment fizic ce-i arată pe toți la nivelul solului. Judecătorii populează centrul de echilibru din mijlocul scenei, grupul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
le spunea numele lor cînd mai plîngător, cînd mai sălbatec...” 7) De unde a luat Bacovia ideea „zborului cărților”? Un răspuns a dat Marcel Marcian, care crede că poetul, trăitor printre evreii din Bacău, a cunoscut o legendă din martirologia iudee: „martirul în clipa supremă, se înfășoară în sulul desfășurat al Torei, pentru care pătimea, arde, împreună cu Tora, mistuindu-se, în vreme ce literele Torei se ridică la cer”8). Ea putea fi luată, însă, din „Qui sait?”, de Maupassant, unde naratorul asistă la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care i-au fost potrivnice. De ce-a tăcut? A tăcut din indiferență, sau de teama escaladărilor? Oricare ar fi răspunsul, răbdarea lui mi se pare un lucru extraordinar, semnul unei formidabile stăpîniri de sine care seamănă cu cea a martirilor creștini. Desigur, ea poate fi pusă și pe seama timidității sale de provincial, dar Bacovia a trăit și în cele două capitale: Iași și București! Unul din nervoșii „decadenți” la care făcea aluzie Ibrăileanu e Al. T. Stamatiad. Spre convingere, transcriu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fidel din această epocă: „în fotografie (fotografiile din „Flacăra”, ilustrații la „interviul” lui Cicerone Theodorescu - n. m.) (ca și în realitate, cum am putut constata mai apoi) G. Bacovia, deși foarte decrepit din punct de vedere fizic, are o față de martir aproape iisusian. Trăsăturile au rămas fine, nobile, spiritualizate, cu toată pecetea asteniei psihice. Ochii, de copil în ultimul stadiu al inaniției, impresionează în mod deosebit prin fixarea privirii în vag, infinit. Parcă cerșesc milă și parcă vorbesc de o spaimă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu multă și resemnată tristețe deasupra bărbiei pronunțate. Nasul, întrucîtva bizantin, are narine frumos dilatate, deși pare prea coborît. O barbă scurtă, acoperind numai atît cît trebuie fața, pentru ca aceasta să nu pară nebărbierită, accentuează și mai mult înfățișarea de martir a figurii uscate a lui G. Bacovia. Părul, discret, abia de-și susține prezența pe la tîmple, încadrînd în schimb, de tot simplu, fruntea. Urechile au ceva de chiropteră. Cînd, după vreo jumătate de oră, a apărut și poetul, am putut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
creative ale acestui pasaj din Flaubert pentru propriul ei univers ficțional. Ce înseamnă pentru omenire să fie abandonată de zei, să nu aibă nici un cămin spiritual în care să-și găsească mângâierea? Zeii anticilor funcționaseră la fel de eficient ca Hristos și martirii lui de mai târziu. Dar în timpul acestui moment din secolul al II-lea umanitatea a trebuit să se îngrijească de ea însăși, să se bazese pe propriile ei resurse nereligioase. Această rezistență solitară rațională, proactivă, senzuală, veșnic armonizată cu moartea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
unde probăm ritualul sălbatic de îmblânzire a spaimei/ și catharsisul și izbăvirea păcatului ce va să vină" (Evanghelia după Corbu). Cartea în sine se transformă totuși într-un fel de soliloc al acuzatorului, pe deplin convins de vocația sa de martir al literelor, al hieroglifelor (o idee mai veche a poetului), greu accesibile neinițiaților: "am rămas în casa mea neagră/ să urc mereu o Golgotă plină de cruci/ și foi de papirus/ să cântăresc armoniile lumii/ (istoria nu-i decât amintirea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de seară, E.P.L., București, 1969; Imnuri către amurg, Cartea Românească, București, 1970; Poeme de dragoste, 1975; Zodia Leului, Editura Cartea Românească, București, 1978; Poziția aștrilor (antologie), Editura Cartea Românească, București, 1980; Psyché, Editura Cartea Românească, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou al timpului, Editura Albatros, București, 1991; Femeie dormind, Editura Cartea Românească, București, 1993; 101 poezii (Un zeu care dorește să moară), Editura Viitorul Românesc, București, 1993; Mountolive, Editura Eminescu, București, 1994; Călătoria mea ca erou și martir al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ca martir și erou al timpului, Editura Albatros, București, 1991; Femeie dormind, Editura Cartea Românească, București, 1993; 101 poezii (Un zeu care dorește să moară), Editura Viitorul Românesc, București, 1993; Mountolive, Editura Eminescu, București, 1994; Călătoria mea ca erou și martir al timpului (antologie), Editura Eminescu, București, 1999; Patul metafizic, Editura Pontica, Constanța, 2000. Volume de eseuri: Eseuri asupra stării de grație (Editura Cartea Românească, București, 1976) și Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic (Editura Cartea Românească, București, 1995). Membru al Uniunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mici epifanii grațioase ale unei feminități de regulă pure, lirica de dragoste a acestui poet se desfășoară îndeosebi în cărțile de după Poemele de dragoste, adică în Ave Eva (Cartea Românească, București, 1986), Psyché (Cartea Românească, București, 1989), Călătoria mea ca martir și erou al timpului (Editura Albatros, București, 1991), 101 poezii (Un zeu care dorește să moară) (Editura Viitorul Românesc, București, 1993), Femeie dormind (Cartea Românească, București, 1993), Mountolive (Editura Eminescu, București, 1996). La fel de elevat și elitist ca întotdeauna, lirismul specific
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
incert din punct de vedere cronologic, bătrîna Franță monarhică, acea Franță de dinaintea acelei rupturi revoluționare, din care legenda a făcut "plăcerea de a trăi": cultul său a fost întreținut cu pioșenie, printre florile de crin, alături de steagul alb, alături de principii martiri și de eroii mișcării șuanilor, alături de un sentimentalism regalist, a cărui devoțiune s-a prelungit pînă la începutul secolului nostru. De asemenea, neomonarhismul maurrassian i-a definit postulatele esențiale, referindu-se la un sistem politic considerat a fi acela al
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fire sucită, tenebros de bănuitoare. Căsătorit, este dominat de tatăl său, autoritar și absurd. Matilda nu e însă o inocentă, umorile ei sunt teribile, inventivitatea ei în rău nu are măsură. Petrică este, în varianta dată de el însuși, un martir, iubirea nu e libertatea, ci servitutea lui cea mai înjositoare. Avertizat, Victor Petrini intră în viața acestui cuplu în destrămare și, trecând peste prietenie, încurajează un sentiment care va fi și pentru el fatal. Cronica acestei iubiri nefericite cuprinde o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
nu-mă-uita, viperine, toate florile albastre ale căror nuanțe, culese din cer, se potrivesc atît de bine cu albul. Nu erau oare două nevinovății, cea care nu știe nimic și cea care știe tot, un gînd de copil și unul de martir? Dragostea are blazonul ei, și contesa l-a descifrat în taină. Mi-a aruncat una din acele priviri ascuțite care seamănă cu strigătul unui bolnav lovit în rană: era în același timp și rușinată, și încîntată. Ibidem, pp. 90-91 c
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca o fântână somnambulă” (temerară săgeată ad personam). „Crin otrăvit” de „mâlul din jur, drămuit în porții egale”, el năzuiește în zadar să „taie nodul gordian al umilințelor”, să incizeze „in vitro cangrena grețoasă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
nutrește dintr-un trecut îndelungat și bogat de experiențe, încercări, suferințe, bucurii, înfrîngeri, biruințe, glorie, care sînt integrate la fiecare generație, în fiecare individ, în adîncul sinelui său, de către familie și școală. Ea își are propriul cult al eroilor și martirilor, reînviat cu ocazia aniversărilor și comemorărilor. Cel mai adesea identitatea comună s-a sudat prin amenințarea seculară a cotropirii și s-a cristalizat în rezistența împotriva unor dușmani de moarte. Toate acestea au de-terminat și continuă să determine o
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ar fi necesare metamorfoze importante pentru ca să se constituie o entitate federativă. Europa nu are un Mesia care să-i spună: "Scoală-te și umblă". Ceea ce este un lucru deopotrivă fericit și nefericit: ea nu poate, desigur, să-și producă propriii martiri, propriile Sfinte Blandine*, propriile Ioane d'Arc, însă nu ar putea nici să producă indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
s-a trezit ca dintr-un lung coșmar. A deschis ochii atunci când puțini mai sperau în salvare, iar cei puțini așteptau să se întâmple o minune. Minunea s-a petrecut, se petrece încă sub ochii noștri și ea poartă numele martirilor de la Timișoara, cei dintâi care au avut curajul să strige în fața tiraniei: Vom muri și vom fi liberi!" Fără să știe, poate, ei repetau un strigăt pe care strămoșii lor n-au ezitat, în alte vremi, să-l arunce ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
închipuit și pentru timpurile mai noi tot felul de tipologii. Carlyle identifica la timpul său ipostaze ale eroicului în religie, litere, creație, politică, în ideea de a sugera modele, culmi de realizare umană în toate aceste domenii. Când vorbește de martir, de erou, de înțelept, ca ipostaze ale unei substanțe unice, adevărul, Eminescu reia în fond un gând mai vechi, prezent în mai toate culturile și activ îndeosebi acolo unde existența colectivă a fost mai puțin tulburată de ingerințe externe. "În
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lumea posibilă a narațiunii (actori și evenimente): Rem tene, verba sequentur, invers decît în poezie Verba tene, res sequentur (U. Eco 1983: 28). Personajele sînt într-un fel constrînse să acționeze după legile lumii în care trăiesc (sceleratul balzacian Vautrin, martirul hugolian Jean Valjean sau asasinul orb Jorge din romanul lui Eco Numele trandafirului), iar naratorul devine "prizonier al premiselor sale", după cum lectorul devine "prada" textului, obiect al unei experiențe de transformare induse de text, dincolo de dihotomia discutabilă opere de consum
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
manuale școlare, cărți cu profil didactic, cursuri universitare și articole de specialitate. Își face debutul literar în 1996, cu volumul de versuri Polenul clipei (cu o prefață de Cezar Baltag), iar în 2013 publică Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu (cu o prefață de Vladimir Tismăneanu). De-a lungul bogatei sale cariere didactice, Miorița Baciu Got a organizat numeroase conferințe și seminare de formare, reprezentând învățământul românesc în majoritatea țărilor Europei, în India și în Brazilia. RODICA
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ne gândim mai pe-ndelete, Nicolae Labiș - cel care visa și propovăduia prin poezia lui o „Luptă cu inerția” dogmatică, cu birocrația și cu toate celelalte „tare” ale unui timp revolut - a fost și a intrat în conștiința posterității ca un martir. Mircea Coloșenco, unul dintre cercetătorii mai noi ai biografiei scriitorului remarca pe bună dreptate: „Poetul a fost prins în vălmășagul unui timp utopic, pe cât de iluzoriu, pe atât de abrupt. A crezut în lozinci! Când și-a dat seama de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cuvânt. Această parte se va dezvolta În Liturghia Cuvântului sau a catehumenilor. - „frângerea pâinii și rugăciuni” - este ceea ce se va numi, mai târziu, Liturghia Euharistică sau a credincioșilor. Sfânta Liturghie În primele veacuri creștine La mijlocul sec. II, Sfântul Iustin Martirul și Filozoful descrie astfel Liturghia primelor trei secole: „În așa-zisa zi a soarelui (duminica ), se face adunarea tuturor celor ce trăiesc la orașe sau la sate și se citesc memoriile apostolilor (Evangheliile) sau scrierile profeților (Vechiul Testament), câtă vreme Îngăduie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
C. iudeii nu au putut accepta încercările lui Antioh IV Epifanul de a păgâniza regiunea, chiar cu forța în cazul în care convingerea de bună voie și ademenirile nu au fost suficiente; în acea împrejurare s-au înregistrat și primii martiri ai credinței ebraice (2Mac 6,18 ș.u.; 7,1 ș.u.); pentru această credință Iuda Macabeul, precedat de tatăl său și urmat de frații săi, s-a ridicat la luptă (2Mac 8). Această atitudine a continuat să se consolideze
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pe timpul său, Îl numește pe Constantin Brâncoveanu ispravnic al traducerii și tipăririi Bibliei, care s-a terminat abia sub domnia lui Brâncoveanu. Tot acum, se traduc În limba românească predicile lui Ioan Gură de Aur sub titlul ,,Mărgăritarele’’. Dar voievodul martir rămâne scris În cartea vieții nu prin iscusința sa diplomatică, ci prin evlavia și credința sa nezdruncinată, exprimată și prin numeroasele ctitorii, adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]