5,675 matches
-
dintr-o enumerare de însușiri: impulsiv („mînios și degrabă a vărsa sînge nevinovat”), uneori nedrept cu boierii („deseori la ospețe omorîia fără giudeț”), dar bun gospodar („și lucrul său îl știa a-l acoperi”), neîntrecut strateg („la lucruri de războaie meșter”), știind să-și transforme chiar înfrîngerea în victorie („...că știindu-se căzut gios se rădica deasupra învingătorilor”); c) sentimentele poporului la moartea lui Ștefan (jalea, intrarea în legendă à domnitorului); d) participarea naturii la durerea generală; e) o scurtă și
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare. La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaștinilor, construirea liniei ferate și apar primele instituții cu caracter capitalist în industrie și comerț. De asemenea
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei și aceste ținuturi. În 2002, județul avea 311 657 locuitori. Monumente de arhitectură Lăcașe de cult -Biserică cu zid de apărare construită de meșterii grăniceri din SIEUT .singură de acest fel din TRNSILVANIA Muzee și expoziții Peșteri Lacuri: Rezervații naturale Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
clădiri reprezentative, orașul trăiește și prin evenimentele de cultură și de divertisment pe care spațiile dintre acestea le adăpostesc de-a lungul anului, începând din primăvară, când în luna mai se desfășoară "Festum Varadinum", continuând în toiul verii cu Târgul Meșterilor Populari și Serbările Cetății, în luna iulie, și încheind cu toamna, când au loc "Festivalul Toamna Orădeană" și "Săptămâna Teatrului Scurt", în lunile septembrie-octombrie. Printre cele mai importante instituții de cultură din Oradea este Teatrul de Stat. Clădirea Teatrului de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără întrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
amplasări, al-Mansūr a ales-o pe aceasta din rațiuni strategice și economice: era o câmpie fertilă, la intersecția unor importante drumuri caravaniere. Potrivit cronicilor vremii, pentru construirea orașului, care a durat patru ani, al-Mansūr a folosit 100 000 de arhitecți, meșteri și muncitori aduși din Siria și alte provincii ale imperiului. "Madīnat al-Salăm" („orașul păcii”, ar.: مدينة السلام), cum numește al-Mansūr noul oraș, era situat pe malul vestic al Tigrului, în aceeași vale în care se aflaseră unele dintre cele mai
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
pricina de neînțelegeri și conflicte între Moldova și Polonia. În timpul domniei lui Petru I, granițele Moldovei s-au extins spre sud, atingând țărmul Mării Negre, inclusiv Cetatea Albă. A construit cetatea de scaun al Sucevei, ridicarea mănăstirii Neamțului de ucenici ai meșterului Nicodim, din Țară Românească, cititorul mănăstirii de la Vodița. Urmașul său, Roman I, într-un hrisov din 30 martie 1392, se intitula marele singur stăpânitor domnitor voievod al Țării Moldovei de la munți până la țărmul marii, ceea ce demonstrează procesul de unificare a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
o coaliție a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcești. A încurajat dezvoltarea comerțului și meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria.În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, în jurul căreia s-a născut legendă Meșterului Manole. După moartea sa din 1521, s-a declanșat anarhia, urmând lupte pentru tronul țării dintre Radu de la Afumați, Teodosie, Vladislav al III-lea și Radu Bădica. Țară Românească a traversat astfel o o epoca de frământări. Moise Vodă s-
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
fiu al regelui. Din cauza obligațiilor prea mari, țăranii au fost nevoiți să se răscoale, cele mai mari fiind la Bobâlna în 1437 și în 1514. La orașe erau stabiliți lucrători care cultivau o parcelă de pământ situată în apropierea orașului. Meșterii erau organizați în bresle, care aveau multe bransee. Breslele erau organizații cu caracter corporatist și monopolist, cu legi proprii, fiind strict organizate și având o conducere aleatorie. În privința ascensiunii în breaslă se stabileau criteriile de calitate, de achiziții a materiilor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în breaslă se stabileau criteriile de calitate, de achiziții a materiilor prime și de desfacere a mărfurilor. Breslele își protejau membrii și familiile lor. Un om învață un meșteșug în mai multe etape: ucenicia, în care ucenicul era la dispoziția meșterului, apoi când era tânăr, era calfă, și apoi, susținea examenul de meșter, lucrând în ateliere și fiind plătit. Calfele călătoreau în alte țări că să se specializeze. Examenul de meșter constă în realizarea unei lucrări specifice meșteșugului respectiv la standardele
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și de desfacere a mărfurilor. Breslele își protejau membrii și familiile lor. Un om învață un meșteșug în mai multe etape: ucenicia, în care ucenicul era la dispoziția meșterului, apoi când era tânăr, era calfă, și apoi, susținea examenul de meșter, lucrând în ateliere și fiind plătit. Calfele călătoreau în alte țări că să se specializeze. Examenul de meșter constă în realizarea unei lucrări specifice meșteșugului respectiv la standardele de calitate cerute de breaslă. Breslele aveau funcții economice prin organizarea producției
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
mai multe etape: ucenicia, în care ucenicul era la dispoziția meșterului, apoi când era tânăr, era calfă, și apoi, susținea examenul de meșter, lucrând în ateliere și fiind plătit. Calfele călătoreau în alte țări că să se specializeze. Examenul de meșter constă în realizarea unei lucrări specifice meșteșugului respectiv la standardele de calitate cerute de breaslă. Breslele aveau funcții economice prin organizarea producției de mărfuri și prin îndepărtarea concurenței; prin sprijinul membrilor aflați în dificultate economca sau familiilor lor; fiecare breaslă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
se apere și să fortifice un sector al orașului. Din secolul XVI au apărut uniunile de bresle în orașe, determinând unificarea parțială a legislației breslelor. Calfele erau organizate pe asociații-"frății", carea avea rolul de a le proteja interesele față de meșteri. Protestul era colectiv, că greva calfeor de argintari din Cluj în 1576 și 1591. Cultură cerealelor era dezvoltată în Transilvania pe când în Țările Române predomină creșterea vitelor. Din perioada fanariotă, cererea de grâne pentru campaniile otomanilor tot creștea, și astfel
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
perioada fanariotă, minele au fost închise pentru că turcii să nu mărească tributul și să preia minele. În Țările Române, sarea era extrasă de sclavi țigani, pe când în Transilvania erau mineri specializați. În Transilvania erau centre meșteșugărești dezvoltate. În Țările Române, meșterii transilvăneni ce aparțineau breslelor ardelene au deschis ateliere. Erau țesători și cojocari care produceau îmbrăcăminte, măcelarii, fierarii. Dezvoltarea a fost produsă de resursele bogate, de organizarea meșteșugarilor și implicarea negustorilor, precum și autonomia orașelor ardelene. În marile orașe și târguri, dar
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
al XIII-lea în mai multe etape este azi o biserică hala de mari dimensiuni, cu cel mai înalt turn bisericesc din piatră din România (cca. 75 m). Formele gotice ale bisericii au fost îmbrăcate în stilul Renașterii de un meșter italian care a lucrat la Bistrița. La 1564 Andrea Gromo descrie Bistrița că pe un oraș frumos, bogat, populat și puternic, cu străzi drepte tăiate de la un capăt al orașului la celălalt de pâraie care curg prin tot orașul spre
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
oraș din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistrița cel mai frumos. Dacă în anul 1533 erau înregistrate un numar de 16 bresle, la mijlocul secolului al XVIII-lea erau un numar de 29, tradiția breslelor fiind continuată de asociații ale meșterilor și după desființarea sistemului medieval al breslelor. La 1333 a fost înregistrat parohul Bisericii Sf. Nicolae, Johannis plebanus de Bystricia, biserica parohiala fiind desigur mult anterioară. Biserică, inițial o bazilica cu trei nave și două turnuri pe latura de vest
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
o biserică de tip hala, cu un turn amplasat în colțul de nord-vest, care avea și un rol în sistemul de apărare al orașului, ridicat între 1482 și 1519. Biserică a suferit o refacere în spiritual artei renascentiste prin intervenția meșterului Petrus Italus da Lugano, din anii 1560 - 1563. La Bistrița, oraș de margine a regatului și centru economic în expansiune, sunt de timpuriu instalate și ordinele călugărilor mendicanți. Astfel, în extremitatea sud-estică a localității a fost amplasat conventul dominican, ale
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
dintre animale și cultul cvasiuniversal al soarelui. Există și un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: "mascații". Recuzita, măștile, costumele sunt pregătite din vreme. Mai ales măștile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginația și umorul săteanului român. Anume meșteri s-au specializat în confecționarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară. Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care in gândirea populară reprezintă data morții
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
ale bisericii. Capela poartă numele lui Gregorius Schleunig, care a fost pleban al orașului între 1450-1481. Tocul ușii sacristiei, sculptură renascentistă în piatră, datează din 1528, fiind comandat la acea vreme de parohul bisericii, Johannes Klein, și realizat de către un meșter german. Altarul neogotic, operă a meșterului tâmplar Lajos Back, a fost premiat la Expoziția Mondială din 1873, care a avut loc la Viena. În centrul altarului este sculptată Fecioara Maria, alături de Sf. Ștefan și Sf. Ladislau. Majoritatea frescelor din secolele
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
Gregorius Schleunig, care a fost pleban al orașului între 1450-1481. Tocul ușii sacristiei, sculptură renascentistă în piatră, datează din 1528, fiind comandat la acea vreme de parohul bisericii, Johannes Klein, și realizat de către un meșter german. Altarul neogotic, operă a meșterului tâmplar Lajos Back, a fost premiat la Expoziția Mondială din 1873, care a avut loc la Viena. În centrul altarului este sculptată Fecioara Maria, alături de Sf. Ștefan și Sf. Ladislau. Majoritatea frescelor din secolele XIV-XV nu au mai rezistat trecerii
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
relatări se referă la oameni înalți, roșcovani, cu mantii albe, având la brâu unelte magice, fie cerșind prin sate fie călare pe balaurii grindinei singuri sau alături de moroi. Pentru a se feri de mânia solomonarilor, oamenii puteau apela la un Meșter Pietrar, un solomonar revenit printre oameni, dar care le știe magia. Tradiția românească nu pune la îndoială existența lor, ba chiar ar exista și mărturii din Ardeal și din Bucovina, cu privirea la existența unor ultimi solomonari. Există însă numeroase
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
ani. Picturile de pe registrele superioare ale pereților naosului ca și de pe altar aparțin zugravului Ștefan. Semnătura cu care acesta și-a pecetluit opera se poate vedea și azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vădesc realele calități artistice ale meșterului. Particularitățile operei zugravului Ștefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, realizată în secolul al XIV-lea. Asemănarea duce la presupunerea că acest meșter ar fi fost un reprezentant al artei din Țara Românească în Transilvania
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vădesc realele calități artistice ale meșterului. Particularitățile operei zugravului Ștefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, realizată în secolul al XIV-lea. Asemănarea duce la presupunerea că acest meșter ar fi fost un reprezentant al artei din Țara Românească în Transilvania. În interior se află un ansamblu de pictură murală comportând trei straturi realizate în trei etape succesive: Cabane și situri turistice în Gura Zlata, Râușor, Lăpușnicu Mare, Pietrele
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
remarcat îndeosebi datorită existenței unor ateliere meșteșugărești complexe. În acest sens, sălile expoziționale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupații și meșteșuguri practicate în zonă, aducând astfel în fața privitorului înțelepciunea și îndemânarea arhaică, simțul formelor și culorilor, ingeniozitatea și măiestria meșterului țăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă orașului Tășnad și cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc colecția de istorie. Regiunea etnografică a Tășnadului
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
ritual eroic-funerar ce de-aproape șase milenii se datează în spațiul Daciei / Dacoromâniei - arheologic și cu C14 -, încă din orizontul cultural / civilizatoriu al anului 3400 î. Hr. - cf. Ion Pachia Tatomirescu, "Istoria religiilor", vol. I, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 222), "Meșterul Manole" (conservând mitul fundamental pelasgo-thraco-dacic, sau dacoromânesc, al jertfei zidirii, atestat arheologic în Dacia / Dacoromânia, de-aproape șapte milenii, mai exact, din orizontul anului 4950 î. Hr.), "Soarele și Luna", "Toma Alimoș" ," Corbea", "Iancu Jianu", "Radu Calomfirescu", "Pintea Viteazul", "Constantin Brâncoveanu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]