5,509 matches
-
convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la nivel digestiv pentru deșeuri solide, compuși nedigerabili, produși de degradare ai hemoglobinei, xenobiotice liposolubile, la nivel respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
respirator pentru dioxidul de carbon și apa obținute din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din reacțiile metabolice și la nivel renal pentru apă, acizi, xenobiotice hidrosolubile, și produși ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de eliminare a deșeurilor metabolismului azotat, rinichiul mai îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
îndeplinește o multitudine de funcții vitale. 21.1. Funcțiile rinichiului Funcții excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de creștere a GFR. Măsurarea GFR Se calculează măsurând excreția și nivelele plasmatice ale unei substanțe ce se filtrează liber și nu secretă nici nu se reabsoarbe la nivel tubular. Substanța trebuie să fie netoxică și să nu intre în metabolism. Cel mai frecvent folosită astfel de substanță este inulina, un polimer de fructoză cu o masă moleculară de 5200. Parametrul folosit pentru estimarea gradului de epurare de numește clearance (C) și se calculează astfel: dacă se cunoaște cantitatea de inulină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
conțin grupări cu sulf produce mici cantități de acid sulfuric (H2SO4 ), în vreme ce catabolismul unor aminoacizi fosforilați precum fosfoserina produce acid fosforic (H3PO4 ). Acești acizi tari reprezintă o sarcină mare asupra sistemelor tampon prezente la nivel plasmatic. Încărcarea cu protoni datorată metabolismului aminoacizilor este de cca 50 mEq/zi. CO2 format prin metabolism în țesuturi este în mare parte transformat în acid carbonic (H2CO3), iar încărcarea totală de protoni din această sursă este de departe cea mai mare din tot organismul, de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în vreme ce catabolismul unor aminoacizi fosforilați precum fosfoserina produce acid fosforic (H3PO4 ). Acești acizi tari reprezintă o sarcină mare asupra sistemelor tampon prezente la nivel plasmatic. Încărcarea cu protoni datorată metabolismului aminoacizilor este de cca 50 mEq/zi. CO2 format prin metabolism în țesuturi este în mare parte transformat în acid carbonic (H2CO3), iar încărcarea totală de protoni din această sursă este de departe cea mai mare din tot organismul, de aproximativ 12,500 mEq/zi. Totuși, cea mai mare parte din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Transpirația conține uree, în concentrații cam de 130 de ori mai reduse decât în urină, de vreme ce excreția cutanată este mai mult un fenomen secundar termoreglării. Mai ales în situațiile în care există cantități mari de azot ca rezultat al unui metabolism crescut, acesta poate fi eliminat sub formă de azot liber în aerul expirat și în gazele intestinale precum și sub formă de uree în transpirație. Transpirațiile abundente, produse de efortul fizic intens sau de origine termică, produc o considerabilă eliminare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu molecule mai mici pot fi eliminate mai eficient dacă li se mărește molecula prin glucuronoconjugare. Secreția activă are o proporție bilă/plasmă ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de metabolism ai hemoglobinei. Deficitele de secreție sau eliminare a bilei produc acumularea acestor produși în țesuturi. Plămânul este organ esențial în excreția gazelor respiratorii, precum și a substanțelor gazoase și volatile, precum anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
creierului. În mod normal creierul poate utiliza corpii cetonici ca sursă de energie dar transportul lor prin bariera hemato-encefalică este limitat și creierul utilizează preferențial glucoza. În cursul inaniției, rata de transport a corpilor cetonici prin bariera hemato-encefalică crește iar metabolismul cerebral se adaptează la utilizarea lor ceea ce permite scăderea necesarului de glucoză, deci a neoglucogenezei și a proteolizei. Concomitent apare o scădere a ratei metabolice bazale, cu până la 30% în săptămâna a treia, prin scăderea masei celulare, scăderea activității voluntare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
o scădere a ratei metabolice bazale, cu până la 30% în săptămâna a treia, prin scăderea masei celulare, scăderea activității voluntare, scăderea temperaturii corpului, scăderea activității sistemului nervos simpatic și a cordului. În cursul inaniției de repaus apar și modificări ale metabolismului apei și electroliților : inițial apare o pierdere importantă de apă și de sodiu, cu deshidratare și pierdere în greutate. Există o pierdere obligatorie de sodiu de 150-250 mEq pe zi, datorată probabil perturbărilor de potențial membranar generate de inaniție. Ulterior
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
cu până la 100% în cazurile grave (arsuri întinse, șoc septic). De asemeni în cursul inaniției de stress organismul utilizează ca sursă de energie un substrat mixt, format din hidrocarbonate, proteine și lipide. Pe toate liniile metabolice apar modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată în primul rând unei neoglucogeneze excesive, dificil de supresat, dar și apariției rezistenței la insulină. Metabolismul lipidic se caracterizează printr-o rată crescută a lipolizei, cu nivele serice crescute ale trigliceridelor, glicerolului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
substrat mixt, format din hidrocarbonate, proteine și lipide. Pe toate liniile metabolice apar modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată în primul rând unei neoglucogeneze excesive, dificil de supresat, dar și apariției rezistenței la insulină. Metabolismul lipidic se caracterizează printr-o rată crescută a lipolizei, cu nivele serice crescute ale trigliceridelor, glicerolului și acizilor grași liberi; cetogeneza este mai scăzută decât în inaniția de repaus, chiar absentă în cazurile severe, datorită nivelelor crescute de glicogen și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
cazurile severe, datorită nivelelor crescute de glicogen și acizi grași liberi care inhibă cetogeneza, precum și deficitului de carnitină (necesară pentru transportul acizilor grași în mitocondrie unde sunt oxidați cu formare de corpi cetonici). Cele mai importante modificări apar însă în cadrul metabolismului proteic care se caracterizează printr o proteoliză intensă (autocanibalism) ce duce la catabolizarea a 300-500 de grame pe zi din masa celulară a organismului. Aminoacizii obținuți astfel sunt utilizați direct ca sursă de energie, în proporție de 20%, iar restul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
pentru neoglucogeneză, ceea ce explică creșterea importantă a eliminărilor de uree urinară. Acest proces este ineficient și costisitor: din 30 de grame de proteine se vor obține 30 de calorii. Balanța de azot în cursul inaniției de stress este net negativă. Metabolismul hidro-electrolitic se caracterizează prin creșterea nivelelor de ADH, cu retenție de apă și hiponatremie diluțională, și a nivelelor de aldosteron cu retenție de bicarbonat și sodiu și eliminare de potasiu care conduc la apariția alcalozei metabolice hipokaliemice. În 1930 Cuthberson
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
țesut adipos se compară cu nomograme); circumferința brațului, la nivelul treimii medii (index al masei musculare scheletice se compară cu nomograme); indexul creatinină-înălțime (index al turn-over ului proteic la nivelul musculaturii scheletice). Parametri biochimici cei mai importanți se referă la metabolismul proteic. Se vor evalua : sinteza hepatică de proteine, catabolismul proteic, balanța de azot. Sinteza proteică hepatică se poate evalua prin dozarea unor proteine serice: albumina, normal 3,5-5,5 g/L; concentrația serică depinde nu numai de sinteză dar și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
2-4g Formula trebuie supusă corecției în caz de : insuficiență renală, când la azotul excretat trebuie adăugat azotul reținut; pierderi anormale prin scaun (enteropatii, sindroame de malabsorbție, diaree, fistule digestive, hemoragii digestive), piele (escare, arsuri, descuamări importante), urină (proteinurie); Pe lângă evaluarea metabolismului proteic, în inaniția de stress trebuiesc evaluate și alte perturbări metabolice prin dozări de parametri biochimici : glicemie, glicozurie, răspuns la insulină; trigliceride, acizi grași liberi; echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic; lactat seric, raport lactat / piruvat; profilurile unor aminoacizi, etc. Imunocompetența: perturbările
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
consumat; în caz de utilizare preferențială a glucozei se produc volume egale de bioxid de carbon pentru oxigenul consumat (QR = 1), beta-oxidarea lipidelor produce atât bioxid de carbon, cât și corpi cetonici (QR = 0,70) iar utilizarea de substraturi mixte (metabolism de stress) conduce la un QR = 0,85. Această metodă, denumită calorimetrie indirectă, presupune dozarea oxigenului și a bioxidului de carbon în aerul inspirator și în cel expirator și determinarea volumului expirator. Actualmente există aparate de dimensiuni reduse care permit
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
risc metabolic minim. În concluzie, orice pacient cu stare critică trebuie să primească în primele 24-48 de ore de la internare terapie de suport nutrițional. Nu trebuie uitat însă că prima prioritate la pacientul critic o reprezintă controlul factorilor care activează metabolismul de stress, mai ales infecția, hipovolemia, durerea. Alegerea căii de administrare a terapiei nutriționale se va face ținând cont de necesarul de calorii, necesitatea de a obține un efect rapid, toleranța digestivă, starea capitalului venos, posibilitățile tehnice și financiare. Cantitatea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]