6,144 matches
-
adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el, spectacolul mutațiilor modernității nu e lipsit de expresivitate metafizică, nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a modernității virtualitatea lor metafizică ar fi, atunci, dintru început, exclusă. Mă refer la teme perene, ce țin de miezul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a modernității virtualitatea lor metafizică ar fi, atunci, dintru început, exclusă. Mă refer la teme perene, ce țin de miezul tradițiilor, dar pe care modernitatea laică le pune într-o tensiune nouă, cărora le furnizează un nou context de percepție. Iată așadar schițate cîteva exemple
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
relief special, de vreme ce Christos este Omul universal în plenitudinea lui preeternă, Homo maximus care, lucrînd din străfundul fiecărui suflet, îl cheamă să-și actualizeze verticala completă. Pentru un filozof creștin modern ca Berdiaev, tema libertății este primordială ; libertatea are demnitate metafizică supremă, e totuna cu abisul dumnezeirii, față de care Ființa divină e un derivat, constituie o primă determinare. Ființa lui Dumnezeu se subsumează libertății sale, divinului ca libertate. Acestei libertăți omul trebuie să-i răspundă prin creativitate. Invocată, revendicată, practicată cotidian
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
conceptului și al formulării, nici un discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag, cînd această perplexitate au fost atinse, diversitatea religioasă își poate da eventualul beneficiu metafizic. Atunci, discursul de tip sedentar al religiei cel care imobilizează revelația într-un sistem, care o reduce la un absolut obiectivat în formulare va fi îndemnat, poate, să își recunoască limitele. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că expunerea doctrinei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acesta din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile, sublimate, ale creației sale. Lupta împotriva sociomorfismului lui Dumnezeu este o temă importantă a religiilor. Componenta lor profetică, contemplativă, monahală, doctrinele metafizice, efortul mereu reluat al detașării de lume o dovedesc Modernitatea laică în mentalitatea și organizarea ei de ansamblu îi refuză lui Dumnezeu sociomorfismul tare; îi atribuie cel mult un sociomorfism atenuat, acceptînd că valorile religioase au avut un rol în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
armonioasă, o satisfăcătoare rotunjime, un împlinitor supremum. Trăim într-o lume neîncheiată pe verticală, fără boltă acoperitoare. Or, tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un sens propriu, tare, atunci cînd caracterizează orizontul în care este înțeleasă și folosită astăzi credința, tăietura subiectivă care o modelează, măsura individuală, aproape intimistă, pe care o primește ea. Ceea ce se caută acum în religie nu este atît orizontul metafizic care, dincolo de toate treptele lumii și mai adînc decît etajele individuale ale persoanei, deschide cunoașterea umană spre absolut. Nu adevărul ultim, inaccesibil facultăților omenești și totodată participabil, este vizat în religie. Nu actualizarea în omul particular, concret, a dimensiunii lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care se referă el nu este subiectivitatea individului. Nu e subiectivitatea actorilor privați care înțeleg să folosească scena publică pentru a desfășura acolo jocul individualismelor ce se reglează reciproc. Pentru Berdiaev, pentru Simone Weil, pentru gînditorii care lucrează în orizontul metafizic al doctrinelor tradiționale, subiectivitatea umană echivalează cu omul lăuntric paulin, loc de actualizare a întregului real, de la polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea echivalează cu persoana în statura ei completă, capabilă de absolut, față de care individul este obiectivare, om
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cetatea face evident caracterul parțial, exterior al individului în raport cu persoana, cu întregul ei. Societățile vechi erau organizate pe acest principiu de analogie : prin profesiunea, locul, vocația sa particulară, fiecare persoană avea suportul concret și mijloacele de a-și realiza statura metafizică deplină Iar pentru a răspunde la obiecțiile modernilor față de ceea ce li se poate părea doar un determinism social înghețat, e de amintit observația lui Georges Dumézil referitoare la distincția dintre principiul care orientează o societate tradițională și funcționarea ei concretă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
brutalitatea pozitivistă a totalitarismelor moderne. într-o predică germană, Meister Eckhart a reluat imaginea cetății ca analogon al omului interior, mizînd în mod fericit pe dublul sens al termenului vechi german Stat : cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o propune Eckhart, fluxul torențial al Duhului trebuie să se reverse acolo unde găsește loc, anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie, ca față a libertății lui infinite. Atotputerea lui Dumnezeu va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant est Celui pour qui tout est possible, Celui qui est la toute possibilité. Astăzi, a rememora, a tematiza statura completă a omului constituie probabil condiția ca societățile noastre să nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic. Dar toate aspectele vieții lui erau, ca de la sine înțeles, cuprinse într-o țesătură de repere metafizice, asigurată instituțional sau, mai larg, de însăși atmosfera culturală în care trăia. Pe deasupra ca dovadă a incompletitudinii sale , el avea în față exemplul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic. Dar toate aspectele vieții lui erau, ca de la sine înțeles, cuprinse într-o țesătură de repere metafizice, asigurată instituțional sau, mai larg, de însăși atmosfera culturală în care trăia. Pe deasupra ca dovadă a incompletitudinii sale , el avea în față exemplul sfîntului, al însinguratului, al nebunului întru Dumnezeu sau pur și simplu al monahului care se dedica, măcar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trăia. Pe deasupra ca dovadă a incompletitudinii sale , el avea în față exemplul sfîntului, al însinguratului, al nebunului întru Dumnezeu sau pur și simplu al monahului care se dedica, măcar idealmente, verticalei. în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic, dar nici nu se considera pe sine omul de drept, omul în statura lui întreagă. Insul cel mai comun se raporta la un destin total care cuprindea viața de aici, viața de după moarte și viața veșnică, se raporta în mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai mult de categoria cantitativă, statistică a colectivului. René Guénon, de la care derivă în mare parte tematica acestui capitol, insistă asupra deosebirii verticale între universal, general și colectiv, corespunzătoare unor trepte diferite de ființă. în expresia pe care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
construiți în cadrul unei culturi, toți sînt crescuți și integrați, prin ritualuri, convenții, educație, într-o societate. Dar culturalul în sine nu depășește diversitatea culturilor și, mai ales, nu dă acces cu necesitate la universal. Abia o cultura Dei, o cultură metafizică orientează spre acest domeniu, își pune mental subiecții în cîmpul diversității izvorîte, organizate, insuflate de Unu. îngerii apar ca una dintre variantele cele mai convingătoare ale universalului nu numai datorită calității lor de contemplatori și mesageri ai Unului, ci și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acestei armături ne poate ajuta să sesizăm natura ei de suport, iar nu de principiu care hotărăște structura realului complet. Dacă luăm în serios ierarhia realului, nu vom putea accepta că ea variază de la o societate la alta, că principiile metafizice apar și dispar ca niște marionete mînuite de omul diferitelor culturi. Vom lua atunci experiența societăților tradiționale ca sprijin, hartă orientativă, reper de drum, materie de cercetat, dar nu ca rețetă care garantează succesul. Dacă e să ne raportăm la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
polul negativ al ființei noastre, e tot ce poate fi mai străin de Unul divin. Dar poate fi ceva cu totul străin de acest Unu, lăsat complet în afara lui? Diatribele împotriva trupului în sine stîrnesc mereu senzația inconfortabilă de incompletitudine metafizică. Cînd gîndim libertatea după modelul alegerii ori după cel al separării de condiționări (al căror simbol este trupul), această libertate rămîne incompletă, lasă ceva în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa drept un rest opresiv, iremediabil muritor, de care trebuie să te distanțezi ori să te lepezi ar condamna persoana la incompletitudine metafizică : Corpul face parte din configurația totală a omului, din configurația eternă a persoanei Creștinismul crede în reînvierea omului total, în reconstituirea completă a persoanei. Excludere sau integrare a trupului în întreprinderea spirituală? Libertatea ca separare sau ca înglobare, completitudine? Pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care o realizează deplin și definitiv după moarte. Ei ating starea eternității, dincolo de materie, de corporalitate, de cuvînt. Dar imediat sub această treaptă metafizică, ce explozie de corporalitate pură, luminoasă, cristalină ține să ne înfățișeze Platon! Trupul și cele sensibile în genere pot urca, și pentru el, foarte sus în ierarhia universului, pot participa la stări cognitive înalte. Totuși, potrivit tuturor doctrinelor spirituale, între
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cristalină ține să ne înfățișeze Platon! Trupul și cele sensibile în genere pot urca, și pentru el, foarte sus în ierarhia universului, pot participa la stări cognitive înalte. Totuși, potrivit tuturor doctrinelor spirituale, între întregul mărginit al lumii și regimul metafizic nu există continuitate, ci ruptură radicală de nivel. Treapta ultimă a libertății presupune salt. El poate fi gîndit ca salt prin separare de gravitația corpului și a lumii sau prin integrarea și depășirea lor. Soluția susținută a lui Socrate este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ale ființei noastre sociale și intime. René Guénon observa, critic, că omul religios acordă astăzi credinței doar un sector strîmt din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru Guénon însemna neconduse de principii metafizice. Dar el critica fragmentarea, nu diferențierea subiectului uman, faptul că diferențierea nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și desfășura propriul ax interior, pentru a tinde spre modelul lui divin? Pe de altă parte totuși, nu pentru aceste specialități verticale sînt solicitate astăzi credințele, religiile, spiritualitatea, ci mai cu seamă pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]