6,081 matches
-
le presupun, această "retorizare" e o ocazie rară de a înțelege felul în care funcționează o strategie de elaborare ca literatură a unor practici spontane ale limbajului 18. 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei Pentru a înțelege mizele tehnice ale "geniului limbii" avem excelenta cercetare a lui Gilles Siouffi care a analizat dezbaterile Academiei franceze din 1635-1637 și 1670-1690. Acesta a arătat că pentru angajarea gramaticii în problemele literaturii a fost nevoie de o contestare a retoricii. Motivul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe Kogălniceanu și Negruzzi să literarizeze poftele într-o cunoscută carte de bucate. Putem limita aria realităților naționale mobilizate în producția de literatură? Altfel spus, putem exclude anumite resurse ca ne-literare? Spre deosebire de noi, care ne-am obișnuit să restrângem mizele și resursele acțiunii literare în funcție de specializarea sferelor în care se desfășoară comunicarea literară, pentru oamenii începutului de drum orice se putea transforma într-o situație favorabilă. Ne vine greu astăzi să apreciem până la ce nivel și pe ce suprafață realitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lingvistică, demografică, spațială, temporală - în creația de literatură. Dacă "geniul poeziilor populare" trimite la cultura vestigiilor și prin ele la realitatea teritoriului, "geniul lui Bolintineanu" are ca suport o figură a vocației, care trimite la o realitate a populației. Așadar, miza acestei discuții despre sărăcie nu poate fi după mine decât una profund "realistă": a înțelege despre ce vrea să vorbească în mod concret noțiunea de geniu; altfel spus, a ancora un proiect ideologic și o unitate de discurs într-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etc.) cu menirea de a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi despre o percepție socială a practicilor angajate de obiectele literare tocmai prin excesul "estetic" pe care acestea îl reclamă. În al doilea rând, e vorba de mizele specifice periferiilor culturale. Teoria semnalelor costisitoare se aplică cu precădere spațiilor marginale slab dotate: excesul de cheltuire e cu atât mai valoros cu cât resursele sunt mai limitate. "Cu cât aceste calități sunt mai mari, cu atât semnalul este mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
schimb o poezie din folclorul românesc cu o poezie de Hugo pentru că ambele pot fi cântărite în termenii unui unic etalon al literarului. Ce a apărut nou aici în discuția despre folclor e ideea de valoare estetică universală. Pentru Alecsandri mizele s-au bifurcat. Din perspectiva lui, folclorul poate susține un raport de apreciere autonom, emancipat de interesul etnografic. El nu mai vinde doar documente istorice, ci și "flori de poezie", adică literatură în stare pură: "Aceste cântice au îndoitul merit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba de o simplă validare a producției folclorice românești, ci mai degrabă de un proces, desfășurat în mai multe faze, de inflitrare cu reprezentări "străine". Putem, cu destul de multă acuratețe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1846). Scriitorul are dintr-o dată o viziune a formelor provizorii ale trăirii: vede nu numai pierderea unui trecut recent, ci în același timp deschiderea unei succesiuni inevitabile a stărilor auratice - "formele nebuniilor sau ale plăcerilor". E foarte semnificativ faptul că miza acestei imaginații centrate pe prezență e înțelegerea unei caracteristici a timpului modern. Bolliac urmărește să se poziționeze în raport cu o anume viteză, o capacitate de a expune și de a amenința aparențele, o sensibilitate pentru stările tranzitorii care sunt caracteristice modernității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
expresiilor sale în vorbire: când te întinerește și ți-e drag să îl asculți; când te face să țipi; când de la trecerea unui pasagiu la altul, de la o față la alta a oglindei nu simți nimic"93. Or, Bolliac ridică mizele discuției și încearcă să plaseze acest reproș foarte specific într-o noțiune teoretică a literaturii afectate de timp. În acest sens invocă epopeile naționale, pe care le vede ca imaginea prin excelență a operei amenințate de pierdere: în aceste corpusuri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată pe acceptarea "propriului loc" și pe pasivitatea celui care primește din partea societății forma vieții individuale. În schimb, mizele moderne ale chemării presupun angajarea activă în căutarea misiunii existențiale și chiar implicarea în proiectarea ei creatoare. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, câmpul dorințelor capabile să orienteze și să dea sens propriului destin nu a încetat să se lărgească
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al XIX-lea și noilor culturi emergente 22. A iubi ceea ce nu poți pricepe - aceasta a fost prima soluție de investiție pasională în literatură adoptată de cultura română. Pentru un popor ignorant, abia alfabetizat, care era departe de a pricepe mizele subtile ale noului domeniu al spiritului și cu atât mai puțin capabil să nutrească o dragoste avizată, chemarea spre literatură nu se putea baza pe cunoaștere, pe buna înțelegere a jocului literar, pe stăpânirea perfectă a tehnicilor de producție a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
une vie. La fabrique littéraire de l'individu (Les Impressions Nouvelles, Paris, 2015). Chiar dacă bogăția "genurilor" biografice ilustrată aici depășește posibilitățile și necesitățile unei culturi emergente, cazurile de reconstrucție literară a vieții pe care le discută Gefen pun în evidență mizele complexe ale acestui act discursiv - care implică etica, exemplaritatea socială, dar și raportul identității cu formele estetice. Pentru o trecere în revistă a genului biografic în cultura română, rămâne de neocolit volumul de studii al lui Mircea Anghelescu, Literatură și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei ape și disputa era cu privire la faptul că dacă trebuie sau nu inclus în lungimea fluviului și acest bazin. Neajungând la niciun acord în această privință, s-au gândit să-l întrebe, pe cine credeți?, pe Guzgă! Că aici este miza acestei istorioare. La masa de prânz a ieșit Mircea Marin, ca să vedeți că totuși închisoarea de acolo avea un efect negativ asupra oamenilor... Iese Marin la prânz, se prezintă regulamentar: "Domnu' sergent, sunt deținutul Mircea Marin și avem o neînțelegere
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dramatice a argentinianului anarhic, adaptarea ei la contextul reclamelor românești și găsirea corelativului vizual perfect pentru scriitura conflictual monologală a lui Rodrigo García. Dramaturgul merge în adâncimea unui trash expresionism consumist pe care îl poetizează. Ioana Păun a înțeles exact miza și salturile textului lui García, Agamemnon, flagelul produselor care-ți mânjesc corpul și-ți rod neuronii și „poezia scurtă“ a momentelor când, cu cei mai inocenți ochi, privești un pepene înainte să înfuleci din el ca un nebun. Nevrotica psihologie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
prezint în continuare: a. Autorul reușește să realizeze o bună Introducere în subiect, structurată comprehensibil. Urmărind obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice, optând clar pentru o anumită metodologie a cercetării, pe care o explică, arătând modul de organizare a tezei, mizele lucrării în raport cu natura cercetării, dl. Ghercă reușește o bună circumscriere a temei și dovedește o stăpânire a mijloacelor în raport cu complexitatea subiectului. Încadrarea cronologică este rațională, în sensul justificării perioadei alese pentru cercetare prin trimitere la fenomenul presei catolice românești și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în subcapitolul de final, II. 3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, o încercare de a depăși nivelul scrict descriptiv. Dl. Ghercă încearcă și reușește să stabilească mizele avute de respectivele publicații, să identifice caracteristicele lor de bază, dar și publicul cărora li se adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și s-a suprapus (a coincis) cu perioada începerii formării științifice în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem în urma cercetării este (pe scurt) o imagine asupra evoluției comunității catolice din România, văzută
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au pierdut însă odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția "statului liberal" și au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În acest context, Vaticanul s-a adaptat noilor realități, s-a reorganizat și s-a modernizat, având ca miză principală păstrarea unității și a centralizării sale, creionate în jurul Suveranului Pontif, prin mijloace moderne. De aceea, presa a fost una dintre cele mai importante și utile pârghii. În ciuda faptului că uneori a cedat în planul realităților seculare, Sfântul Scaun a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și locul acesteia în cadrul Bisericii și a societății moderne (lucrarea la care facem referire a fost girată de Sfântul Părinte, fapt ce a legitimat-o și i-a dat caracter oficial). Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice surprinde miza avută de Sfântul Scaun în raport cu mijloacele de comunicare (aceea de a unifica și coordona întreaga presă catolică prin instituții și evenimente special create și aflate sub controlul Vaticanului) și punctul în care s-a ajuns la finalul evoluției intervențiilor în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
decis să structurăm în acest mod primele două subcapitole (adică să prezentăm inițial informațiile legate de teoria asupra mijloacelor de comunicare, adoptată de Biserică în perioada modernă, stadiul evoluției concepției asupra presei, modul în care ea s-a clădit și miza acesteia) înainte de a prezenta evoluția istorică referitoare la intervențiile pontificale asupra comunicării (unde inevitabil întâlnim completări și o dublare a informațiilor din primul subcapitol), pentru că în economia cercetării noastre, central se situează concepția Bisericii asupra mass-mediei în prima jumătate a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din punct de vedere al caracteristicelor tehnice). Acest capitol este unul mai descriptiv, deoarece am intenționat să realizăm un tablou al publicațiilor catolice din diecezele amintite, prin cercetarea directă a acestor surse (completate de documentele de arhivă), în scopul stabilirii mizei urmărite, a diferențelor și asemănărilor cu publicațiile catolice din Occident, a identificării caracteristicilor de bază, a publicului căruia se adresau, a difuzării lor, a existenței specialiștilor și a asociațiilor de presă. Partea finală a lucrării Modalități și încercări de unificare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la nivel de episcopie, câteva fiind caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit; prin care s-a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea culturală a credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. 3. Orizont bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării În istoriografia modernă, abordarea presei ca sursă istorică tinde să devină o practică frecventă și protigioasă, întrucât presa reflectă îndeaproape și în mod cronologic evenimentele și impactul lor social. Sursele care au servit drept suport pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
confrunte cu idei și curente de idei diferite, transformări sociale (cu statul de tip modern), fapt ce a condus la regândirea și repoziționarea acesteia din toate punctele de vedere, și adaptarea la noile realități. Mijloacele de comunicare au reprezentat o miză și un mijloc pentru Biserică, în vederea impunerii noilor concepții și viziuni într-o lume tot mai informată. Acest fapt a fost demonstrat de numeroasele documente referitoare la mass-media și de dezvoltarea unei prese și "industrii media" catolice foarte active 56
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și omogenă, ci au existat grupări centrate în jurul unor personalități puternice uneori cu unele concepții și abordări diferite ce au concurat și au avut ca miză alegerea Papei, care să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea, dar și pentru a-și transmite mesajul. Presa catolică a urmărit îndeplinirea a trei funcții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de raportare la presă, conform cu cel al grupului din care provenea Sfântul Părinte, ca poziție oficială. Dispute, propuneri și abordări diferite au existat mereu, iar când ele deveneau vizibile și nocive pentru Biserică erau rezolvate prin intervenția Papei. O altă miză pe care a avut-o Sfântul Scaun în această perioadă a fost aceea de a deveni vizibil și extrem de important pe scena internațională (ca actor pe scena relațiilor internaționale, nu doar ca autoritate spirituală). Acest rol a fost realizat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presă în special, manifestate prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această era una minoritară. La această situație s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]