6,003 matches
-
mondial cum au făcut-o filmele americane sau sovietice țin de ideologie și politică. Spectacolul războiului în filmele iugoslave nu era sensibil la aspectele negative din cadrul mișcării partizanilor, fapt ce le simplifica prea mult viziunea. Cu timpul, problemele economice și naționalismul în creștere au redus din ce in ce mai mult interesul politicienilor pentru instrumentalizarea filmelor de război. De asemenea, e posibil ca si tragismul și patosul pe care Bulajic le scotea în evidență să nu fi fost pe gustul publicului. Însă mai probabil ar
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
instrumentalizarea filmelor de război. De asemenea, e posibil ca si tragismul și patosul pe care Bulajic le scotea în evidență să nu fi fost pe gustul publicului. Însă mai probabil ar fi că protestele studențești din Belgrad din 1968, precum și naționalismul din ce in ce mai vizibil în diferite părți ale Iugoslaviei, au scos la iveală cât de fragil era regimul de-acum octogenarului Tito. În mod paradoxal, la momentul lansării Neretvei că piesa de teatru acesta era deja un tribut depășit adus conceptului de
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
vizuale, pe această formă de performance în politică. Acest lucru este cunoscut și folosit atât de politicieni cât și de profesioniștii din mass-media. După așa-zisa revoluție din 1989, în așa-zisele state comuniste, pe lângă așa-zisa libertate, se impune naționalismul ca ideologie și vector principal al identității (în RSR ideologia naționalistă nu a fost niciodata abandonată, fiind chiar exacerbată în perioada Ceaușescu, când s-au trasat liniile preliminare ale naționalismului post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
așa-zisele state comuniste, pe lângă așa-zisa libertate, se impune naționalismul ca ideologie și vector principal al identității (în RSR ideologia naționalistă nu a fost niciodata abandonată, fiind chiar exacerbată în perioada Ceaușescu, când s-au trasat liniile preliminare ale naționalismului post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine” și un anume „altul/ străin”, construind ast-fel un „noi” incluziv ce se opune unui „ei” excluziv. De exemplu: „noi, germanii, versus ei, străinii” sau „noi, românii, vs. ei - romii
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
Mărturii ale lui Liviu Beris și Alexandru Elias Materialul de față este transcrierea unei discuții avute cu supraviețuitorii Liviu Beris și Alexandru Elias, în cadrul conferinței-atelier Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach, organizată de Third Generation Buchenwald, în perioada 16-20 octombrie în București. Liviu Beris a fost evacuat din orașul său natal Herța la vârsta de 13 ani și deportat în lagărul
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
uciși. Deci, să nu ne facem iluzii. Omul nu este un sfânt.[:en]Testimonies by LIVIU BERIS and ALEXANDRU ELIAS This material is the transcript of a discussion with Holocaust survivors Liviu Beris and Alexandru Elias during the conference/workshop Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach, organized by Third Generation Buchenwald during October 16-20 în Bucharest. Liviu Beris was evicted from Herta, his hometown, at the age of 13 and deported to Moghilev concentration câmp în
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
de Veda Popovici și David Schwartz Discuția s-a desfășurat pornind de la prezentarea Vedei Popovici în cadrul conferinței-atelier Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - a critical approach, organizată de Third Generation Buchenwald, în perioada 16-20 octombrie, în București. Veda Popovici este interesată de identitate națională și decolonizare, subiecte urmărite atât în munca să artistică, cât și în
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
a critical approach, organizată de Third Generation Buchenwald, în perioada 16-20 octombrie, în București. Veda Popovici este interesată de identitate națională și decolonizare, subiecte urmărite atât în munca să artistică, cât și în demersurile teoretice, finalizând un doctorat pe tema naționalismului în arta anilor ‘70-‘80. David Schwartz este regizor de teatru, interesat de genealogia naționalismului în spațiul românesc și de istorii ale mișcărilor progresiste de rezistență în context local. </i> V: De curând, România are un nou președinte și e
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Popovici este interesată de identitate națională și decolonizare, subiecte urmărite atât în munca să artistică, cât și în demersurile teoretice, finalizând un doctorat pe tema naționalismului în arta anilor ‘70-‘80. David Schwartz este regizor de teatru, interesat de genealogia naționalismului în spațiul românesc și de istorii ale mișcărilor progresiste de rezistență în context local. </i> V: De curând, România are un nou președinte și e simptomatic cât de importantă - centrală aș zice - a fost legitimarea acestei președinții prin manipularea dorinței
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
a unei etnii, etc. D: Nici macar că structura de clase și procese economice nu existau similarități. Spre deosebire de modelul francez unde avusese deja loc o revoluție până la urmă burgheza, Țările Române se aflau în plin Ev Mediu. Poate de aici și naționalismul construit diferit, în principal în sens etnic, prin diferențierea de celelalte etnii, în special de străinii din in-terior, bazat pe apartenența la etnia română, si mai puțin pe apartenența la teritoriu. V: Da, dar perspectiva asupra naționalismului ca fiind mai
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
de aici și naționalismul construit diferit, în principal în sens etnic, prin diferențierea de celelalte etnii, în special de străinii din in-terior, bazat pe apartenența la etnia română, si mai puțin pe apartenența la teritoriu. V: Da, dar perspectiva asupra naționalismului ca fiind mai ales de două feluri, unul de tip civic și altul de tip etnic te duce pe o pistă falsă. Această corespunde unei dihotomii între proiectul național liberal bazat pe cetățenie și proiectul națiunii etnocentrice - unul autoritarist, despotic
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
de cei care îl înlesneau/ in-strumentau, proiectul național s-a concentrat mai degrabă pe apartenența la un teritoriu, nu neapărat la o limbă sau la o etnie. Și în continuare nu am un răspuns mulțumitor la faptul că la noi naționalismul a căpătat această formă agresiv etnicista. V: Cred că există naționalisme, diverse discursuri ale identității naționale militante și diferențele dintre ele sunt foarte importante. În America Latină se dezvoltă discursuri ale identității naționale radical diferite de cele europene, ele trebuie privite
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
mai degrabă pe apartenența la un teritoriu, nu neapărat la o limbă sau la o etnie. Și în continuare nu am un răspuns mulțumitor la faptul că la noi naționalismul a căpătat această formă agresiv etnicista. V: Cred că există naționalisme, diverse discursuri ale identității naționale militante și diferențele dintre ele sunt foarte importante. În America Latină se dezvoltă discursuri ale identității naționale radical diferite de cele europene, ele trebuie privite în logica lor. În același timp, să nu uităm că scopul
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Europa Liberă și continuând agresiv după 1989, au marșat pe această idee a „discontinuității”, a unei „rupturi istorice” față de drumul „firesc”, „european”. Tot din punctul de vedere al continuității, este interesant să vedem cum s-a raportat regimul socialist la naționalism, atât în primă perioadă, stalinista, cât și în perioada Ceaușescu. Dacă tot am trecut accelerat prin istorie în cadrul discuției, cred că merită să ne oprim și asupra acestui aspect. V: Așa e, după 1945 trebuia adresată problemă identității naționale într-
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
secolul XX, pentru că acestea îmi spun ceva despre cum putem astăzi să construim o subiectivitate decolonială radicală în spațiul acesta.[:en]by Veda Popovici and David Schwartz Our discussion is rooted în the presentation Veda Popovici gave at the conference-workshop Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach, organized by Third Generation Buchenwald during October 16 - 20 în Bucharest. Veda Popovici is interested în național identity and decolonization, topics which she pursues both în her artistic work, aș
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Buchenwald during October 16 - 20 în Bucharest. Veda Popovici is interested în național identity and decolonization, topics which she pursues both în her artistic work, aș well aș în her theoretical endeavors. She completed her PhD on the topic of naționalism în 1970s and 1980s art. David Schwartz is a theatre director interested în the genealogy of naționalism în România and în histories of progressive resistance movements în the local context. V: România hâș recently elected a new president and it
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
which she pursues both în her artistic work, aș well aș în her theoretical endeavors. She completed her PhD on the topic of naționalism în 1970s and 1980s art. David Schwartz is a theatre director interested în the genealogy of naționalism în România and în histories of progressive resistance movements în the local context. V: România hâș recently elected a new president and it is symptomatic how relevant a role - essential, even - the manipulation of the deșire of belonging to Europe
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
-i informa și a-i susține în demersurile de obținerea a despăgubirilor, precum și pentru a alcătui o bază de date cu interviuri cu supraviețuitorii romi în scopuri educaționale și de cercetare. Petre Matei, managerul de proiect, a precizat în cadrul atelierului „Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach” că proiectul reprezintă și „un mod de a înțelege mai multe despre Holocaust în mod științific”, precum și „de a oferi informații despre cele întâmplate nu doar prin intermediul limbajului spartan al
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Elenă Hossu au mers în Transnistria și Ucraina pentru realizarea documentarului. Filmul are mai multe planuri și prezintă interviuri cu supraviețuitori care erau copii la momentul respectiv, precum și interviuri cu martori din satele învecinate. Filmul a fost difuzat în cadrul atelierului „Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach”, unde a avut loc și discuția cu Mihai Andrei Leaha. Mihai, ce te-a motivat să faci acest film? Înainte să vorbesc despre motivație, care, sincer, a venit pe parcurs
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
its partners tries to identify Romă survivors to inform and support them to get compensation and to establish a database of Romă survivor interviews for scientific and educațional work. Petre Matei, project manager, mentioned în his talk at the workshop “Naționalism, fascism and the Holocaust în Romanian History - a critical approach” the work of the project is also a “way to understand more about the Holocaust în a scientific way (...); to give some information to what happened then not using only
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Iulia Elenă Hossu went to Transnistria and Ukraine for their documentary. În their multilayered film, they show interviews with survivors who were children at the time and also interviews with eye-witnesses from surrounding villages. În the frame of the workshop “Naționalism, fascism and the Holocaust în Romanian History - a critical approach” the movie was screened and the following interview with Mihai Andrei Leaha was taken. Mihai, what was your motivation of doing this film? Before speaking about my motivation, which came
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
cuvânt este folosit uneori pentru a face referire la cântece sau vuelie. Prima operă finlandeză a fost scrisă de compozitorul de origine germană [[Fredrik Pacius]] în 1852. Pacius a scris și muzica poemului , imnul național al Finlandei. În anii 1890, naționalismul finlandez s-a răspândit în cultură, pornind de la "Kalevala", și [[Jean Sibelius]] a devenit celebru pentru simfonia sa vocală '. După aceea, el a primit fonduri pentru a studia "cântăreții runo" din Karelia și și-a continuat ascensiunea către titlul de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Jakob Hurt și Carl Robert Jakobson. Între principalele realizări s-au numerat publicarea poemului epic național, "Kalevipoeg", în 1862, și organizarea primului festival național muzical în 1869. Ca răspuns la o perioadă de rusificare în Rusia țaristă din anii 1890, naționalismul eston a luat o dimensiune politică, intelectualii cerând la început o autonomie lărgită și apoi independență totală față de Imperiul Rus. După lovitura de stat bolșevică din Rusia, la Revoluția din Octombrie 1917 și după victoriile germane împotriva armatei ruse, între
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Digenis Acritas. Desființarea oficială a statului bizantin în secolul al XV-lea nu a însemnat și dispariția societății bizantine. Sub stăpânirea otomană, ortodocșii, îndeosebi grecii, au continuat să se definească ca Ρωμαίοι (Romaioi, în turcește, Rum), apoi treptat, odată cu dezvoltarea naționalismelor moderne și cu regăsirea istoriei antice, Grecii și-zu reînsușit denumirea de Έλληνες (Elines, în turcește, Yunan), în timp ce Ρωμαίοι (Rum) rămâne folosit mai mult ca denumire a credincioșilor ortodocși în general. De-a lungul secolelor, frontierele statului bizantin au cunoscut numeroase
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și în coloniile evreiești. Pe muntele Scopus inaugurează Universitatea Ebraică din Ierusalim, un vis mai vechi la materializarea căruia a contribuit personal prin strângeri de fonduri; savantul o vedea ca instituție deschisă tuturor evreilor care în Europa erau respinși de naționalismul endemic pe motive etnico-religioase, și care în opinia lui ar deveni cea mai mare realizare în Palestina după distrugerea Templului din Ierusalim. Împlinirea visului einsteinian de a vedea Universitatea creată, este însă umbrită de faptul că în fruntea așezământului este
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]