6,985 matches
-
ne învîrtim: fraierul n-are cum să devină șmecher, în vreme ce șmecherul genetic, dacă nu profită la timp, riscă să se transforme în fraier. Are prostul bani, are negustorul tîrg. Așa sună un proverb de pe plaiurile Ardealului. Dar care-i tîrgul? Negustorul îl știm, e producătorul de lame, spray-uri și smacuri de dat pe față după bărbierit. Însă el cîștigă bani în mod arheologic, storcînd 50 de milioane de dolari din chelia unei relicve. Fotbalistul Beckham, acela care se presupune că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mediu negustoresc în epoca Mavrogheni. Vocabularul epocii fanariote este adus nu numai în scopul coloarei, ci pentru a denota nuanțe sufletești locale, narațiunea învîrtindu-se în jurul istericalelor. Dracii sunt "afurisiți", "zevzeci", "procleți", "mucaliți", fac "lafuri" și "giumbușuri". Aghiuță se preface în negustor "chiabur", nici "matuf", nici prea "țîngău", își face case "deretecate", cu "dichis". El e "levent și galantom, pătruns de filotimie și de hristoitie". Fiind cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuprins de patima "fuduliei", ia de nevastă pe Acrivița, fata lui Hagi Cănuță, om de seamă dar cam "ififliu". Acrivița are "ifose", e "zuliară", dă bărbatului "cu tifla", pe frate îl face "haple", pe soț "budala" și "capsoman". Ianulea, fiind negustor, încheie "daraveri", aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în condiții mai tragice, este limpede că baba nu va putea ieși din relativa ei stupiditate. Conu Alecu e un "boier get-beget", însă "de prințipuri liberale", Conu Costache s-a mecanizat în superstiții de jucător de cărți, perceptorul, fost mare negustor, în pasiunea florilor și milă apatică de nevastă. Isaiia s-a redus sufletește până la a face dintr-o blană un ideal unic. Cel mai caracteristic automat este Pitache Cojescu din Călătorului îi șade bine cu drumul, care automatizează toate elementele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru vreo pricină." Apoi Muntenia, din cauza situației geografice, avea mult mai multe legături cu Ardealul decât Moldova. De sute de ani relațiile dintre Muntenia și Ardeal au fost mai strânse decât între acesta și Moldova. Boierii munteni fugeau în Ardeal, negustorii munteni se duceau în sau prin Ardeal. La începutul veacului al XIX-lea, negustorii munteni se întîlnesc cu românii din Ardeal, aduc idei, aduc și cărți. Influența ideii latiniste e mai timpurie în Muntenia. Încă în prefața gramaticei lui Enache
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la jumătatea veacului al XIX-lea. Criticii de la mijlocul veacului al XIX-lea nu au putut fi, prin urmare, decât constituționaliști liberali. După 18664 dorințele cele mari se îndepliniseră și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nord-dunărean. Și un altul cu mintea țuguiată ca un stei a mai constatat că datările stratigrafice ar fi eronate. Iar un țîvlitor din cele școli pretinse academice ne zicea cu multă condescendență că tăblițele de la Tărtăria ar fi urmele unor negustori sumerieni, rătăciți pe meleagurile noastre pline de chemări, dar care și-au păstrat obiceiurile lor din Ki-en-gi. Un altul, arătîn- du-și caracterul de canalie imbecilă și criminală spune că tăblițele descoperite ar fi chiar plăsmuirea descoperitorului N. Vlassa! Să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
perioadă din viața lor de familie. Vindea cerealele pentru a plăti taxele școlare. La Brăila, după ce vindea cerealele, ducea căruța la un „han”, și apoi mergea la școală de plătea taxele. Ca să poată plăti taxele școlare, bunicul făcea acrobații mintale. Negustorii evrei îl chemau de pe trotuar, să cumpere din prăvăliile lor, unii chiar îl trăgeau de mână. El, care nu mai avea nici un ban în buzunare, le răspundea: „N-ai dumneata jupâne ce mi trebuie mie”. Jupânul curios întreba: „Da ce-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lui caracteristic. Crezi că dacă ți-ai vopsit izmenele în verde ești legionar? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ai vopsit izmenele în verde ești legionar? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
hoților, a înșelătorilor care trebuiesc protejați, întrucât, prin corupție, ei au devenit, sau sunt pe cale de a deveni mari capitaliști, mari bancheri. Cuvântul de ordine al tuturor hoților este adoptat și de noua democrație post decembristă. „Hoțul ne prins este negustor cinstit”. Dacă după evenimentele din decembrie 1989 parlamentul a făcut o pomenire pentru Virgil Madgearu și pentru profesorul Nicolae Iorga cred că s-ar fi cuvenit să facă, la același nivel și pomenirea tuturor oamenilor, tuturor românilor care au murit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
un semn al elecțiunii divine. Ideea este unică în protestantismul ascetic european. Totuși, susține Weber, anumite practici orientate spre câștig au existat în multe religii, inclusiv în antichitate și Evul Mediu occidental. „Ar însemna să falsificăm faptele dacă am atribui negustorului indian, chinez sau islamic, meșteșugarului și culiului un «impuls de câștig» mai mic decât celui pro testant.” Diferența esențială stă în ceea ce a reușit să facă protestantismul ascetic european: ...a pus capăt efectiv magiei, căutării transcendente a mântuirii și „iluminării
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
18 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: „Împăratul era la mare și la greu sfat cu toți cărturarii, că bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărățiii căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. - Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la carte. - Ba se poate, zise Neghiniță, sărind pe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
un seminar fondat de Edward Colston în 1708, găzduind o sută de băieți, toți îmbrăcați în uniforme albastre; instituția a fost creată după modelul școlii Christ's Hospital din Londra), în care elevii primeau instrucție pentru a intra în slujba negustorilor din port. În perioada cînd avea unsprezece și doisprezece ani a compus un catalog cuprinzător (acum pierdut) al celor șaptezeci de cărți pe care le citise pînă la acea dată - mai ales lucrări de istorie și teologie, potrivit relatărilor sorei
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei Thomas Rowley, potrivit lui Chatterton, a fost preot al bisericii St. John din Bristol, pe la 1430-1460, creator al unei prodigioase opere poetice și dramaturgice în engleză medievală, traducător din latină și saxonă, scrib și negustor (Gregory 1789: 35; Brackett 2008: 66; Lee 2005: 523) și confesor al lui William Canynge, acesta din urmă membru de vază, primar de cinci ori al orașului. Acești doi eroi, Rowley și Canynge, sînt în romanțul inventat de Chatterton întîi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din Bristol (care pînă astăzi rămîne cea mai mare biserică parohială din Anglia), reclădită și amplificată în jurul anului 1470 de William Canynge, care fusese primar al orașului Bristol de cinci ori în timpul domniilor lui Henric VI și Eduard IV, un "negustor opulent" și cel mai bogat om din vremea sa (Russell 1908: 20; Ingram 1916: 37; Willcox 1842: CLI). În acest edificiu religios magnific, strămoșii lui Chatterton fuseseră paracliseri timp de aproape un secol și jumătate, ultimul fiind John Chatterton (m.
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pripit, voi face observația că nu există o companie mai proastă decît cea a propriei mele persoane: nu beau niciodată în exces, și am, fără să fiu mîndru de asta, prea mult bun simț pentru a mă atașa de mercenarii negustori cu amănuntul care vînd inechitate. Nu, este MÎNDRIA mea, blestemata mea de MÎNDRIE de neînvins, care mă aruncă în adîncă tulburare. Trebuie să știți că nouăsprezece douăzecimi din constituția mea este mîndria. Trebuie ori să trăiesc ca un sclav, un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
august - Este acceptat la Colston's Hospital, o școală filantropică din Bristol, fondată în 1708, care găzduia o sută de băieți. Elevii acestei școli puteau fi recunoscuți după uniformele albastre caracteristice; aici ei erau pregătiți pentru a intra în slujba negustorilor din port. Va studia aici timp de șapte ani, pînă la 1 iulie 1767. 1763-1764 - Compune un catalog în care sînt listate cele șaptezeci de cărți pe care le citise pînă atunci, fapt care anticipează precocitatea sa extraordinară. 1767 - Devine
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din palme și nu aduceau slavă partidului și lui Stalin cel Mare. Evreii erau cei mai activi agenți propagandiști agitatori. Când s-a luat pământul prima dată de la așa zișii moșieri, evreii, deși nu aveau treabă cu agricultura, ei fiind negustori, strigau „vrem pământ pentru țărani”, apoi au urmat țăranii la rând, li s-a luat pământul pană la ultima brazdă iar cei care s-au opus au fost întemnițați. Mulți români, ba chiar foarte mulți, după anul 1989, au rămas
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
urmând universitățile din Padova și Oxford (în 1168), Paris (în 1200), Cambridge (în 1209), iar în secolul XIV universitățile din orașele: Roma, Viena, Cracovia, Heidenberg. În acest timp funcționau și școli de bresle (ale meșteșugarilor) și școli de ghilde (ale negustorilor). După cum am spus, cel de-al doilea val mașinismul s-a afirmat începând cu a doua jumătate a secolului XVIII. Apariția mașinilor a determinat ca ponderea efortului fizic, a forței musculare, în totalul forței mecanice utilizate în producția materială, să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cișmea), fie din alt mediu social, mai agitat, cu oameni orbiți de patimă și băutură, apăsați de fapte necinstite, samavolnicii, toate părând însă niște pretexte pentru descrierea locurilor și obiceiurilor (Între pescari). Altundeva se creionează personaje de o bunătate cristică, negustori, muncitori portuari, ca în schița În jurul lui Muratacai, o oarecare reușită în sugerarea atmosferei. Alte secvențe, cu un mic nucleu senzațional, suferă de banalitate. În Idylle din viața antică (1935), așa cum spune T. în prefață, încearcă să restituie cât mai
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
, Barbu (14.VIII.1905, Craiova - 28.I.1979, București), bibliograf, editor și istoric literar. Este fiul lui Marin Theodorescu, negustor. Urmează cursurile secundare la Liceul Național din Craiova, apoi Facultatea de Litere și Facultatea de Drept la Universitatea din București, absolvite în 1929. Face și un stagiu de specializare în Italia și Franța (1929-1931). Obține doctoratul în filosofie în 1939
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
23.II.1943, Șevcenko-Irkutsk, Rusia), poet, ziarist și traducător. Este fiul Fridei și al lui Iacob Altersohn, funcționar comercial, și purta la naștere prenumele Isaac. Lipsurile materiale ale familiei îl obligă să se angajeze de la șaisprezece ani ucenic-vânzător la un negustor din Stănișești, între 1911 și 1916 fiind vânzător la un magazin din Bacău, ani în care termină, în particular, și gimnaziul. Debutează, cu versuri, în 1914, la „Revista copiilor și a tinerimii”. Continuă să publice poezii, schițe și povești în
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
li s-au adăugat și transpuneri din germana modernă: Novalis, Imnuri către noapte (1914) și Cântări religioase (1930), Goethe, Iphigenia în Taurida (1925, jucată la Teatrul Național din Cernăuți), Franz Grillparzer, Sappho (1926) și Medea (1930) ș.a. Paginile din Marele negustor german (1938) sunt numai o descriere a unor realități sociale așa cum apar în romanul Casa Buddenbrook de Thomas Mann. A tradus Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene de Jeremias Gotthelf (1968), iar din literatura norvegiană Mâinile mamei de Bjørnstjerne Bjørnson
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]