6,858 matches
-
actuali pot săvârși greșeala secolului, aceea de a renunța la un tip de școală care și-a dovedit, mai bine de un veac și jumătate, incontestabila eficiență în pregătirea cadrelor didactice pentru învățământul preșcolar și primar. Conștient că nedumeririle și nemulțumirile sale nu pot schimba optica eronată a celor care hotărăsc soarta educației, Dumitru Dascălu suferă efectiv pentru drama școlii românești. 15 septembrie O zi senină și luminoasă de mijloc de septembrie, când aerul este îmbălsămat cu arome de fructe date
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
inaccesibile mie. Peste toate imaginile din epoca aceasta a existenței mele, plutește o umbră nedefinită; din toate lucrurile ce aparțin acelui timp și de care-mi mai aduc aminte, se desprinde o tristețe vagă, un amestec de regret și de nemulțumire, nu de regret și de nemulțumire că ce a fost a trecut, sau nu numai de aceasta, cât mai curând, poate, că ce-a trecut n-a fost altfel decât cum a fost sau cum ar fi putut fi... Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
epoca aceasta a existenței mele, plutește o umbră nedefinită; din toate lucrurile ce aparțin acelui timp și de care-mi mai aduc aminte, se desprinde o tristețe vagă, un amestec de regret și de nemulțumire, nu de regret și de nemulțumire că ce a fost a trecut, sau nu numai de aceasta, cât mai curând, poate, că ce-a trecut n-a fost altfel decât cum a fost sau cum ar fi putut fi... Cred că răul ține, în mare parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
inteligibile. Dacă memoria mea afectivă nu mă înșeală, dacă nu sunt victima unei iluzii, atunci pot spune că n-am simțit în tot timpul acela nici o bucurie, după care să nu fi urmat un sentiment de zădărnicie și de vagă nemulțumire. M-am îndoit adesea de acest lucru, și nu l-aș mai fi amintit acum, dacă n-aș fi avut adesea intuiția că surprind, în atitudinea și în privirea unora dintre copiii pe care i-am putut urmări și observa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
parte, toate popoarele Apusului. Nu e însă mai puțin adevărat că, dacă aceste lucruri pot forma pentru noi, față de Apusul civilizat, un titlu de glorie și de recunoștință, ele rămân oricum o cauză de diminuare, de insuficiență și subiectiv de nemulțumire; căci oricât am reuși să ne punem la unison cu Apusul, mia de ani de izolare, de întuneric, de cotropiri, de nesiguranță, ca și mai târziu secolii de lupte, de împilare, de umilințe, de corupțiune, de decădere, n-au trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la rândul lor democrați și revoluționari în credințele pe care le propagau și internaționaliști în doctrina lor! Aceasta, din spirit de dreptate fără îndoială, din omenie desigur; dar și din cauza comunității de atitudine față de relele care bântuiau societatea națională, a nemulțumirilor și a revoltei sufletești care-i apropia. "...E dar firesc ca asemenea naturi energice să fie izbite de spectacolul încurajării sistematice a nulităților, spune marele nostru poet național în acel articol, e firesc să-i apuce un fel de disperare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de a fi, de a considera viața cu scopurile ei. În epoca acea îndepărtată a adolescenței mele, am învățat a privi structura mediului social, a înțelege vițiile acestuia, nedreptățile, durerile, aberațiile lui, și de a simți crescând în mine toată nemulțumirea, toată neliniștea și toată revolta pe care mi le inspirau. Toate aceste lucruri sporeau desigur încrederea în mine, în forțele mele, în misiunea la care aveam iluzia că particip. Căci știam bine că mișcarea cu care căutam să pun de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
conveni. Chiar când pledez, sunt personal și subiectiv. Concluziile mele sunt pline de reflecții și de impresii în care mă descopăr. Pledând, intru direct în cauza pe care o apăr, ca și cum aș pleda procesul meu propriu, procesul convingerilor mele, al nemulțumirilor mele, al revoltelor mele, procesul meu cu justiția umană. Defectul acesta e poate mai puțin grav, și întrucâtva mai acceptabil. În lucrarea sa cu totul recentă "Journal", care nu cuprinde alta decât o serie de articole de ziar, François Mauriac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în toate felurile, nu-l putu face să-și schimbe părerea. După aceea, maurul plecă atât de repede încât Pelerinul îi pierdu urma, adâncit fiind în gânduri cu privire la cele ce vorbiseră. Atunci simți o mare neliniște interioară care-i stârni nemulțumire în suflet, deoarece i se părea că nu-și făcuse datoria. Fu cuprins de mânie împotriva maurului, părându-i-se că greșise lăsând un maur să zică astfel de lucruri despre Stăpâna noastră și că trebuia să facă ceva pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de acord că și aici există praguri foarte clare pe care le trec cele trei personaje, dar eu văd chestia asta mai mult ca un bun decupaj al story-ului, ca „liantș al personajelor etc. și aici aș avea o mică nemulțumire ; nu, de ce mică : una mare, pentru că se referă la o anumită mentalitate... macho ! Personajul feminin - de altminteri, jucat perfect de Ioana Flora este de umplutură. Filmul e de fapt un buddy-movie în care a fost aruncată, pentru culoare, o fătucă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
proces decizional bazat pe analiza diagnostica, planificare, coordonare și control eficace al operațiunilor, standarde de calitate și performanțe clare, comunicare, consultare și feedback deschis și liber, lucru în echipă, coordonarea și cooperarea grupurilor de lucru, rezolvarea rapidă a conflictelor și nemulțumirilor, recunoașterea, recompensarea justă a realizărilor. Normele acceptate sunt atat regulile specifice de comportament scrise în toate regulamentele în vigoare cât și acelea nescrise în baza cărora, de pildă, elevii se ridică în picioare când intră profesorul în clasă sau îl
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
marelui combinat chimic de la Valea Brândușelor (gândit pe structura celui de la Săvinești, unde autorul însuși muncea zi de zi ca fizician), conflictele directe sau doar mocnite contraziceau flagrant declarațiile triumfaliste ale puternicilor zilei. Romanele lui îndeosebi alimentau în mod evident nemulțumirea și ofereau o speranță. Dramele individuale nu puteau fi însă ascunse. El era purtătorul lor de cuvânt. Lansările de carte deveneau răsunătoare evenimente și cititorii făureau sporite speranțe că răul va lua totuși sfârșit. Cărțile lui curajoase, directe, cu impact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
autor, o biruință împotriva fricii. Ca orice scriitor care se respectă el nu făcea demascări virulente, ci apela la strategia mai eficientă a cititului printre rânduri. Mesajul odată lansat prindea perfect pe suportul general de așteptare a schimbării și a nemulțumirii. Scriitorul era atunci o voce a celor mulți, a celor care socoteau că sistemul totalitar era, inevitabil, pe ducă. Recitite din perspectiva libertății de acum, romanele lui Constantin Munteanu par niște veritabile documente ale unui timp când absurdul înlocuia normalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ordonat directorului să vină a doua zi, la prima oră, la el la birou, cu textul piesei, în forma aprobată de Direcția Teatrelor. Nimeni, nici chiar secretarul literar nu a știut asta atunci, seara. Doar directorul a păstrat în el nemulțumirea tovarășului Amariei. A păstrat-o strîns, salvînd aparențele, lăsînd să se desfășoare premiera asemeni celorlalte, fiind chiar fericit la mica petrecere de după spectacol, dar retrăgîndu-se înaintea tuturor, pretextînd că este foarte obosit. Cînd am aflat cine a fost și ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe o expresie a slăbiciunii și, respectiv, intoleranța ca pe o expresie a tăriei : „Înainte, când am fost slabi, v-am tolerat [pe voi, evreii], acum, când suntem tari, nu vă mai tolerăm” <endnote id="(754, II, p. 46)"/>. Comentând nemulțumirea demnitarului rus Anatole de Demidoff față de lipsa de ospitalitate cu care a fost tratat În Moldova, Mihail Kogălniceanu scria următoarele : „De unde vine această pretenție a străinilor ca, Îndată la venirea lor, să le dăm casele, mesele, cinstirile noastre ? De unde vine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 25)"/>. De data aceasta, nu mai era vorba atât de comercianți și meseriași alogeni, care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost ; jizi n-o fo’ de fel, făr’ numa unu știu că o fost În cinzăci-șî-nouă [= 1859], unu Maier. Ș-apoi de-atuncea s-o Împlut satu cu jizi, șî amu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
într-un domeniu necesar populație, mai ales pentru populația agricolă, creează impresia că evreii „împiedică populația românească să beneficieze de roadele muncii sale”. Astfel, într-o notă informativă către prefectul județului din august 1937, șeful Poliției Dorohoi face referire la nemulțumirea unei părți a populației din cauza regimului de valorificare a grâului pentru că, „nu li se permite a-și măcina și ei produsele lor la morile sistematice și că, dacă au nevoie de făină trebuie să cumpere tot de la evrei, deci nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
permite a-și măcina și ei produsele lor la morile sistematice și că, dacă au nevoie de făină trebuie să cumpere tot de la evrei, deci nu se pot bucura de roadele muncii lor”35. Ne permitem să facem observația că nemulțumirea era de fapt, față de regimul de valorificare a grâului stabilit de autorități, nu neapărat față de evrei, dar interpretarea șefului Poliției deplasează „nemulțumirea” populației din sfera economicului, în sfera socialului. La 15 iunie 1930, se întocmește un tablou cuprinzând „mica industrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de la evrei, deci nu se pot bucura de roadele muncii lor”35. Ne permitem să facem observația că nemulțumirea era de fapt, față de regimul de valorificare a grâului stabilit de autorități, nu neapărat față de evrei, dar interpretarea șefului Poliției deplasează „nemulțumirea” populației din sfera economicului, în sfera socialului. La 15 iunie 1930, se întocmește un tablou cuprinzând „mica industrie și meseriași patroni din orașul Dorohoi 36. Situația este importantă pentru că arată ponderea evreilor în economia orașului. Evreii erau proprietari de mori
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
tulburărilor ordinea nu a fost restabilită în Palestina, din contra ultimele săptămâni ne-au adus vești revoltătoare în această privință asasinarea bărbaților, femeilor copiilor fără apărare și vină, continuă să fie practicată cu o barbară și lugubră perseverență. Se exprimă nemulțumirea pentru că „evreii din Eretz sunt împiedicați de autorități de a-și organiza și singuri apărarea vieții și bunurilor lor... Evreii din Dorohoi asociază protestul lor la cele din întreaga țară și nu pot înțelege cum de au rămas până acum
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
românesc. Organizarea plecării din țară a elementelor străine care, de curând așezate în țară, vatămă și slăbesc caracterul nostru etnic românesc, ce se simte tot mai strâmtorat în casa sa proprie și tocmai de aceea arată în toate părțile o nemulțumire plină de îngrijorări. România va colabora, pe bază de acorduri internaționale, cu alte state care au un prisos de populație evreiască, ajutând-o să-și găsească patria, pe care ea însăși declară că o dorește”. În ziua de 11 februarie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu au avut nici timpul și nici logistica necesară pentru organizarea operațiunilor de evacuare, că au fost surprinși de trupele motorizate sovietice și că multe unități militare române au fost dezarmate și umilite de sovietici. De asemenea, se făcea cunoscută nemulțumirea românilor refugiați față de atitudinea guvernului român pentru că, deși se cunoștea intenția URSS de a ne răpi Basarabia, totuși nu a permis evacuarea cu luni de zile înainte a familiilor funcționarilor publici și a populației civile. Evacuarea s-a făcut și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evacuarea cu luni de zile înainte a familiilor funcționarilor publici și a populației civile. Evacuarea s-a făcut și pe fondul unei psihoze împotriva evreilor. Confruntați cu o criză gravă, autoritățile au făcut din evrei un paratrăznet politic, canalizând valul nemulțumirii populare către această minoritate, însă nu se poate nega faptul că, la această situație s-a ajuns și din cauza atitudinii pe care mulți evreii din Basarabia au avut-o față de soldații români și față de populația românească din teritoriile cedate. Numeroase
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
val de violențe îndreptate împotriva evreilor, însă ordinele de agresare fizică sau de omorâre a evreilor nu au fost date de Marele Stat Major, inițiativa pornind, în multe cazuri, de la unități militare dezorganizate. Violențele împotriva evreilor erau o expresie a nemulțumirii față de umilințele îndurate în timpul retragerii. Actele de violență nu au avut o motivație specifică, acestea au fost izbucniri de mânie împotriva evreilor. Telegrama Bujor nr.13876 din 1 iulie 1940 exprimă clar motivația actelor de violență contra evreilor: din cauza actelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]