7,995 matches
-
a patricienilor... Cei din a doua categorie, stoici și creștini mână-n mână, profită de ocazie și inventează o existență detracată, presupunând, după toate aparențele, că, pornind de la viața omului, s-ar putea demonstra că opera lui este incoerentă, cu neputință de apărat, neprezentabilă. Responsabilul-șef al acestei întreprinderi de calomniere poartă numele de Ieronim. Starea civilă: sfânt al Bisericii catolice apostolice și romane. Strălucind în iubirea aproapelui, ca toți cei din casta sa, lui i se datorează pachetul de informații
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru a deveni liber, de a putea interveni constructiv, de a avea timp pentru a-și alege cele mai potrivite mijloace de acțiune, de a le varia și restructura. Ea nu constituie un simptom al deficitului energetic al omului, al neputinței lui de a acționa prompt, deci o deprimare, ci un stimulent. Amânarea îl ajută pe om să-și realizeze scopurile mai înalte, mai complexe, mai îndepărtate, îi deschid calea propriei afirmări și expansiuni. O asemenea perspectivă asupra omului este, după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
două persoane este un schimb între șase stări ale eului. Anxietatea, ca stare afectivă de vagă neliniște, apăsare, tensiune și îngrijorare, este neconfortabilă din punct de vedere psihologic. Cei cuprinși de anxietate sunt mereu în alertă, au senzația penibilă de neputință în fața pericolelor pe care le simt că se apropie, au scăderi ale randamentului intelectual (Șchiopu, 1997). Ea apare ca răspuns la aspectele imprevizibile ale situației, iar, atunci când stresul indus este foarte intens, anxietatea poate fi însoțită și de frică. Complexitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este alcătuirea unor grupe de nivel valoric apropiat pentru sporturile de echipă, sau dând posibilitatea studenților să rezolve sarcinile lecției în ritm propriu, cu încărcături adecvate posibilităților lor. Se previne în acest fel apariția minorităților sau a izolaților, care din cauza neputinței sau a necunoașterii sunt excluși sau se exclud din grup. Tinerii aspiră, de regulă spre demonstrarea competenței, de aceea aleg activități pe care le-au practicat fie în școală, fie în cluburi sportive. Există un procent mic de studenți (sub
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
o variantă simplificată a noțiunii dezvoltate de Oscar Lewis (1967): „ansamblu de norme, valori, credințe, atitudini care perpetuează sărăcia și degradarea comunității”. Atributele esențiale ale culturii sărăciei sunt, în accepțiunea ARDC, pasivitatea, paternalismul, apatia, indiferența, individualismul, un sentiment puternic al neputinței și lipsa perspectivelor de viitor. Astfel de comunități nedezvoltate ar fi „condamnate să rămână la mila celorlalți, pentru că nu au mecanisme interne de dezvoltare”. Cât despre cultura dezvoltării, aceasta ar caracteriza „comunitățile dinamice, cu o viață socială puternică”... ... în care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
operației (judecată după opinia chirurgilor) și gradul neliniștii (îngrijorării, fricii) pacientului. O explicație a acestui fapt poate consta în diferența de pregătire medicală dintre chirurg și pacient, deosebire care explică conștientizarea de către primul a gravității și implicațiilor operației respective și neputința celui de-al doilea de a prevedea natura bolii și consecințele operației. Ca urmare, pacientul care prezintă o excrescență suspectă, dar nedureroasă, față de care nu manifestă îngrijorare deoarece nu bănuiește că, ar putea fi canceroasă, se deosebește de pacientul rănit
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație”. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter impersonal, în care „eșecul”, „insuccesul”, nu este resimțit sub forma „sentimentului privațiunii/deposedării”, adecvați sunt alți termeni: „sentimentul eșecului”, „senzația propriei neputințe” etc. 3) Nu există fenomene de frustrație în sine, rupte de realitatea exterioară și de personalitatea umană, ci mai ales moduri personal de a simți și de a trăi sentimentul de frustrație. Astfel, un sentiment de frustrație poate avea ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
importantă a structurii personalității, resortul socializării, al vieții morale și a înfrângerii tendinței spre putere. Altfel spus, pentru A. Adler, întreaga gamă de sentimente pe care o trăiește omul (cum ar fi, de exemplu, sentimentele de insecuritate, de insuficiență, culpabilitate, neputință, eșec etc.) nu eprezintă altceva decât forme ale „inferiorității esențiale și ale eșecului suferit de eforturile naturale, ce tind a depăși sau compensa inferioritatea”. Acordând atenție deosebită rolului „constelației familiale”, în opoziție cu rolul eredității, Adler va contesta sexualității „locul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care năzuiesc să-i depășească, își fixează un nivel de aspirație ce depășește mult exemplele proprii de realizare. Acest fapt se va solda, în ultima instanță, cu eșecuri repetate, cu stări de irascibilitate, impulsivitate sau, dimpotrivă, cu stări depresive de neputință, de neîmplinire. În evitarea eșecului, un rol important îl are, prin urmare, stabilirea realistă a nivelului de aspirație, fapt care poate fi realizat printr-o bună cunoaștere a posibilităților și posibilităților proprii. Cunoașterea obiectivă de sine ne ajută să evităm
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în mod repetat, dacă a încuiat ușa de la apartament în momentul plecării, dacă a închis apa sau gazul metan etc.). Verificările meticuloase pe care le face, nu numai o neliniștesc, dar îi creează și un puternic sentiment de frustrare, de neputință. Același lucru se întâmplă și în cazul „fobiilor”, pe care cei care le realizează nu și le pot explica, de cele mai multe ori, pe cale rațională, și care le creează din această cauză diferite complexe, sau sentimente de inferioritate. Putem explica această
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
întâmpla ceva deosebit, ceva rău „teamă fără obiect”, cum îi spunea P. Janet). Altfel spus, persoana se găsește într-o stare de pericol iminent, pe care însă delimita, defini, sau înlătura. De aici și acea îngrijorare, sau acel sentiment al neputinței persoanei în cauză față de pericolul difuz anticipat. Filosofii existențialiști (ex. J.P. Sartre) vorbesc chiar de prezența la persoana anxioasă a unui sentiment al înstrăinării față de sine și față de lume. Acest sentiment ar fi determinat, spun ei, de conștiința faptului că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de „conștiința valorilor”, care face ca „Eul” să intre ca obiect de estimare în „conștiința apreciativă”. Așa se explică faptul de ce în unele cazuri individuale, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de „complex”, spre instalarea unui profund sentiment de neputință, de incapacitate deprimantă, care se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de retragere exagerată în sine și de abandon a proiectelor existențiale. În alte cazuri, dimpotrivă, acest sentiment poate determina acțiuni energice de depășire a deficienței în cauză, sau de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dintre primii teoreticieni care au dezvoltat termenul de „neliniște” ca o „variabilă intermediară” (care nu poate fi cunoscută direct prin observare, ci numai indirect prin consecințele sau antecedentele ei). Dintre acestea, R.S. Lazarus (op. cit., p. 184-189), menționează: a) „neajutorarea” (sau neputința) persoanei în fața pericolului sau frustrării; b) „iminența, pericolului”. În legătură cu prima condiție, D. Mechanic arată: „Într-o oarecare măsură, individul are nevoie de unelte capabile să facă față situației dificile. Pericolul depinde de felul în care o persoană se simte capabilă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
făcut nevăzut. La Început, am crezut că totul se lega de moartea femeii, dar am descoperit că mai lucrasei câțiva ani. Nu te-ai retras după Bosnia și Herțegovina, nu? Și ceva prin Africa. - Ce vrei de la mine? Era cu neputință să-și dea seama dacă celălalt zâmbea ori nu. Privirea Îi mergea singură, rece, străină, În voia rictusului benevol al gurii. - M-ai făcut celebru. Am hotărât să-l cunosc pe cel care m-a făcut faimos. - Cum te cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spun; dar nu observ urmele durerii dumitale. Când nu te-a mai durut, ce vedeai? Faulques atingea cu dinții marginea paharului. - E complicat. La Început a fost o aventură amuzantă. Durerea a venit apoi. În rafale. La sfârșit, a fost neputința. Presupun că nu mă mai doare nimic. - Duritatea de care vorbeam? - Nu. Eu vorbesc despre resemnare. Deși nu descifrezi codul, Îți dai seama că există reguli. Atunci te resemnezi. - O, nu, a negat celălalt, cu delicatețe. Brusc și cu cruzime
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vieți. Aceia erau minuni ale naturii grandioase și eroice, o viziune extraordinară a transformării lumii, a forțelor telurice care o creează și o distrug. Ceva aproape simpatic. Ceea ce plăsmuise Faulques pe zidul din turn era mai sumbru și mai sinistru: neputința În fața capriciului geometric al Universului, fulgerul disprețuitor al lui Jupiter care trăsnește, precis ca un bisturiu dus pe făgășuri nevăzute, chiar În inima omului și vieții lui. N-avem prea multă vreme, spusese ea puțin după aceea. Faulques avea să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de sus, să deschidă frigiderul stins și să scoată două beri. - Ai mai fost cu femei de când cu Borovo Naselje, domnule Faulques? Presupun că da. Dar e ciudat, nu-i așa? La Început, când ești tânăr, ți se pare cu neputință să te lipsești de ele. Apoi, când te obligă Împrejurările ori vârsta, te obișnuiești. Poate că te resemnezi. Dar cred că nu; că vorba potrivită e „obișnuință”. A luat cutia pe care i-o Întindea Faulques și a stat așa
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care se uita, muribundă, la privitor, cea care În planul cel mai din față deschidea gura ca să scoată un urlet tăcut de oroare. Și Olvido Ferrara, În toate colțurile și În toate liniile peisajului vast care ar fi fost cu neputință de observat și compus fără prezența ei. Ca În vulcanul cel roșu, negru și brun, care era vârful picturii murale, punctul unde convergeau toate liniile, toate perspectivele, Întreaga tramă complexă și neîndurătoare a vieții și hazardului ei, guvernat de norme
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul Gerardus van der Leeuw, profesor de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a explica transformările istorice. Destul de asemănător cu versiunea pe care o dă psihanalizei Carl Gustav Jung, ea operează cu presupunerea existenței unui număr de „arhetipuri” inexplicabile (sau care nu pot fi explicate deocamdată), stocate În „psihicul” omenesc, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
acolo În Caucaz și În Europa, unde a dat naștere gnosticismului. Prin maniheism (o formă de gnosticism) mitul a ajuns În Asia Centrală; prin intermediul armenilor paulicieni a revenit În Europa și a influențat bogomilismul. În cele din urmă, Dragomanov a realizat neputința teoriei sale de a explica prezența miturilor dualiste În America de Nord. În consecință, fără să dea impresia că e conștient de acest lucru, s-a contrazis cu desăvîrșire, recurgînd la afirmarea unei „geneze independente” În arii diferite 8. Oskar Dähnhardt (În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În lume și mai mult nu știu. Nimeni nu are putere asupra mea și, În afară de mine, nu cunosc pe nimeni”69. Însă după ce, din cauza ignoranței sale, rămîne fără aripi, arse de focul mîniei lui Dumnezeu, Gabriel este iertat, Își recunoaște neputința și se declară sluga smerită a lui Dumnezeu 70. Această scurtă demonstrație a omnipotenței lui Dumnezeu nu este urmată de nici un alt episod de geneză. Cosmogonia sectei Ahl-i-haqq nu conține nici un fel de motive gnostice, cum nu conține nici mitul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Mani cu următoarele cuvinte: „Nu ești binevenit... La ce ești tu bun, dacă nu ești nici luptător, nici vînător? Ești oare de folos ca doctor sau ca vraci? Dar cum, de vreme ce nu te Îndeletnicești cu asta?”86 Va fi cu neputință să descriem aici toate subtilitățile astrologice ale sistemului lui Mani. Vom examina doar cîteva dintre ele, pentru a putea Înțelege modul de funcționare a „Coloanei de Slavă” puse În mișcare de Isus. Mani spuse: „Regele Lumii de Lumină a poruncit
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
typos față de care Întunericul este antitypos, matriță. Dacă În sistemul maniheist Lumina și Întunericul apar ca părtașe la veșnicie, În concepția lui Mani, și o putem afirma cu toată certitudinea, Întunericul este primordial. 6. Antropologie și etică Ar fi cu neputință să examinăm aici mai mult de cîteva dintre subtilitățile antropologiei maniheiste și consecințele lor de ordin etic. Maniheismul prezintă lista completă de „trăsături distinctive” asociate dualismului: anticosmism, antisomatism, encratism, vegetarianism și docetism. Din acest motiv, specialiștii l-au ales drept
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
avea putere nici să-i ceară iertare mentorului său, nici să-l privească În ochi, iar atunci când și el va fi torturat, va simți că ispășește de fapt pentru lovitura dată celuilalt. Autorul va reveni asupra „mlaștinii disperării”, care Înseamnă neputința de a te sinucide pentru a evita tortura continuă și neputința de a lupta bărbătește cu schingiuitorii 27; „mlaștina disperării” mai Înseamnă și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
-l privească În ochi, iar atunci când și el va fi torturat, va simți că ispășește de fapt pentru lovitura dată celuilalt. Autorul va reveni asupra „mlaștinii disperării”, care Înseamnă neputința de a te sinucide pentru a evita tortura continuă și neputința de a lupta bărbătește cu schingiuitorii 27; „mlaștina disperării” mai Înseamnă și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului 1950, de pildă, va fi conceput de reeducatori ca o ceremonie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]