5,771 matches
-
de supărări: una nocivă și alta oricât ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne provocăm mai frecvent stări de supărare nocivă în legătură cu activitățile persoanelor apropiate nouă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne provocăm mai frecvent stări de supărare nocivă în legătură cu activitățile persoanelor apropiate nouă, decât în legătură cu activitățile celor pe care nu îi agreăm"; ne supărăm mai frecvent pe cei care ne sunt dragi, decât pe cei care ne sunt indiferenți sau mai îndepărați din punct de vedere afectiv. Explicația
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fi plăcut sau neplăcut. În plus, față de acești oameni avem așteptări mai mari, comparativ cu persoanele cunoscute întâmpător sau necunoscute. Existența acestor standarde superioare facilitază asocierea pretențiilor rigide" (idem, p. 36). În ceea ce-i privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul temperamental
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
frecvențe, care se răsfrânge negativ asupra sănătății, precum și asupra relațiilor interpersonale" (p. 37). Adeptă a modelului lui A. Ellis (respectiv, a Terapiei Comportamentului Emotiv-Rațional, T.C.E.R, 2006), W. Dryden (2000) consideră că o persoană cu un înalt nivel al supărării nocive temperamentale "este puternic atașată unui set de convingeri inadecvate caracterizate prin pretenții rigide, catastrofizare, toleranță redusă la frustrare, învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod intenționat, răuvoitor și într-o manieră care putea fi evitată. Consecințele imediate și pe termen lung ale supărării nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă impresia de putere, de forță. În acest context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera pe noi absolut corecți, iar cealaltă persoană absolut incorectă; c. incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera pe noi absolut corecți, iar cealaltă persoană absolut incorectă; c. incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt; d. plănuirea răzbunării. În plan comportamental, cele mai importante tendințe de acțiune sunt: a. atacul fizic asupra
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau un animal; f. urmărirea dreptății într-un mod compulsiv și plin de ură. Putem vorbi oricât ar părea de paradoxal, la prima vedere și despre o supărare benefică întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o supărare benefică întemeiată pe un alt tip de convingeri decât cel specific supărări nocive, respectiv: anti-catastrofice, de toleranță crescută la frustrare, de acceptare a altora și de autoacceptare. De asemenea, în cazul supărării benefice (ca și în al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este vorba despre faptul că "pe termen scurt nu vom încerca un sentiment intens de forță ca în cazul supărării nocive, în schimb vom avea o senzație de autocontrol, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor arăta sau vor comunica "resimțirea unor emoții de frică, de durere sau de supărare" (Dryden, 2000, p. 89); vor dori să evite contactul cu noi sau vor dori să rupă relația pe care o aveau cu noi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se pretinde o ființă rațională, doritoare de mai bine, de mai autentic, de mai frumos principiul perfecțiunii și al afirmării de sine, ca expresie a manifestării propriului potențial. Există însă un prag dincolo de care pretențiile idealului se dovedesc mai degrabă nocive, destructive, decât fecunde, împlinitoare, constructive. Pare că acest prag a fost trecut de societatea hipermodernă și hiperconcurențială. Obsesia excelenței și a performanței ne erodează încrederea în noi înșine și ne distruge stima de sine; ne provoacă stări de acut dezechilibru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exclude folosirea irațională, fără discernământ și abuzivă a plantelor medicinale, numai după tradiție și după bunul plac, ci și consultarea medicului de familie sau a unui medic specialist (după caz), pentru că ceea ce poate fi benefic Într-o afecțiune, poate fi nociv Într-alta, de care suferă bolnavul. Așa stând lucrurile, se pune firesc Întrebarea: de ce putem să ne tratăm și fără medicamente? În primul rând, fiindcă plantele medicinale sunt mai puțin nocive decât medicamentele sintetice, care au Întotdeauna și reacții adverse
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceea ce poate fi benefic Într-o afecțiune, poate fi nociv Într-alta, de care suferă bolnavul. Așa stând lucrurile, se pune firesc Întrebarea: de ce putem să ne tratăm și fără medicamente? În primul rând, fiindcă plantele medicinale sunt mai puțin nocive decât medicamentele sintetice, care au Întotdeauna și reacții adverse, iar În multe cazuri, după unele cercetări științifice, au efecte terapeutice superioare, prin principiile (substanțele) conținute, mai ușor de asimilat și "adaptat" organismului uman. În al doilea rând, plantele medicinale sunt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceai din odolean, iarba mâței și rădăcină de obligeană, câte o linguriță din fiecare la o cană. Se bea un sfert de ceașcă la fiecare 2 ore. Se poate consuma cât mai mult ceai În loc de apă, findcă nu are efect nociv. La copii, câte o lingură de 2-3 ori pe zi, Îndulcit cu polen, miere sau zahăr. O lingură de nuci măcinate, amestecate cu o lingură de miere, Într-o cană cu lapte. Se bea Încet, Înghițitură cu Înghițitură, de 2
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
atenuarea inflamației și durerii urechii, ca și picăturile din ceai concentrat de șovârf, puse În ureche cu o pipetă. Dacă urechea prezintă un abces și acesta a spart, folosiți apă oxigenată caldă, pentru spălarea urechii. Apa oxigenată va dispersa substanțele nocive și le va elimina afară din ureche. Procedeul trebuie repetat până ce urechea este curată. Aplicați acest procedeu Înainte de a pune picături sau cataplasme. OTITA EXTERNĂ Se prezintă fie sub forma unei inflamații la urechea externă, fie sub forma unei eczeme
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
limitarea la cantități reduse dintr o hrană simplă, chiar timp de mai multe săptămâni, are numai efecte pozitive, organismul având aocazia să se purifice de toxine. În cazuri de "sânge rău", erau eliminate complet din regimul alimentar, alimentele și băuturile nocive, de genul grăsimilor și alcoolului și se adopta o dietă adecvată, pe bază de fructe și legume. Bolnavii erau sfătuiți să bea multă apă pură, cu un conținut scăzut de sare. Consum de leurdă și păpădie, ca atare, dar și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
liberi pun capăt astfel, raidurilor agresorilor de distrugere la nivelul celular și chiar ale organismului, respectiv degenerării lente, cunoscute sub numele de Îmbătrânire. Cu alte cuvinte, radicalii liberi deteriorează celulele, provocând Îmbătrânirea, iar antioxidanții blochează sau, cel puțin, reduc activitatea nocivă a radicalilor liberi, adică Îmbătrânirea. VITAMINA Evitamina longevității Profesorul dr. L. Pauling de la Institutul " L. Pauling" din California, de două ori laureat al premiului Nobel, afirmă: " Este absolut posibil, grație unei alimentații echilibrate și a unor anumite vitamine, să Încetinim
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]