5,280 matches
-
secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem adăuga și familiile de pe cealaltă jumătate de moșie aservită, ținând seama că unele dintre familiile înstărite și deținătoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
paharnic la domnitorii următori, sol al lui Gheorghe Ghica la polonezi. Miron Costin nu se referă la el, cum crede și scrie N. Stoicescu, că „era un serdar fără creieri”, pasajul acesta avea în vedere pe serdarii ce alcătuiseră prost oastea lui Ștefăniță Lupu, în frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la 5 mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic, a fost emis documentul. Se știe că în acest an, domnitorul Moldovei a trebuit să se alăture cu propria-i oaste oștirii otomane, în campania pentru cucerirea Vienei. Domnitorul și suita sa au pornit din Iași la 20 aprilie 1683, după informația lui Neculce, la 24 aprilie după aceea dată de Pseudo-Costin, care precizează și ziua, luni, deci mai verosimilă, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept consecință vânzarea satului, pentru a se plăti acel „greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului”, cum găsim motivarea în opisul de vânzare, confirmând informația dată de Neculce: „și pe cale, pân’la Focșani mărgîndu cu oastea, tot zapcieturi era”. Cumpărătorul Torceștilor a fost, în cele din urmă comisul, pe atunci, Vasile Costache, fiul mai mare al vornicului Gavriliță, care s-ar putea să nu fi fost cu totul străin și dezinteresat de ieșirea hârtiilor împovărătoare ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]