13,698 matches
-
ondulatorie, în salturi lungi, plutind peste partie. Și revenirea . Când atingeam din nou pista , era ca o bătaie pe trambulină , pentru a urma, din nou , zborul. Levitam peste partie, într-o viteză care nu-mi mai permitea să văd ceva. Obrajii erau biciuiți de cristale de gheață, care se depuneau pe gene și sprâncene, dar și pe la urechi, pe șuvițele de păr, ieșite din căciulă. Începuse să mă doară tot corpul și, mai ales , să-mi fie teamă. Gândurile îmi dădeau
ZBORUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377424_a_378753]
-
Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau să moară. În trup de ceară - suflet ars Porți zbuciumul din toiul vieții, Ating ușor al tău obraz Și-ți simt adânc duhul-blândeții. Te uită, mamă, sunt chiar eu, Copil pierdut prin lumi de gheață Din cer surâde Dumnezeu, Iar tu ai înflorit cu viață. Referință Bibliografică: Regăsire / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2255, Anul
REGĂSIRE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377443_a_378772]
-
Se leapădă de vină și-nvățături morale. În locul unde îngeri cu lacrimi înghețate Pășesc spre veșnicie din lumea cea murdară, Spre ce ne îndreptăm? Întreb cu simplitate... În ce coordonate se află a noastră țară? Doar plâns și neputință acoperă obrazul Acestui neam sortit să-ndure nedreptate, Te rog pe Tine Doamne, ne schimbă Tu macazul, Doar Tu mai poți s-aduci lumina în cetate! Referință Bibliografică: Uitați în întuneric / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1447, Anul IV
UITAŢI ÎN ÎNTUNERIC de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377465_a_378794]
-
fost și „omul” lor, tandrețe mare, ce amor... Profiți și pleci nemulțumit cu „dor de ducă” nesimțit. Lichea, mare farsor ! Acum te dai „independent”, dar ochii-ți urmăresc atent o nouă țintă de vânat că de ! ... la pofte ești spurcat... Obraz de inocent ! Oriunde mergi, orice-ai făcut tot minți mereu, să fii plăcut, dar lăcomia dă de gol atunci când mită iei un „pol”. Avar satisfăcut ... Da ! Vestea „ca de popă tuns” s-a dus și-acuma ești de plâns ! Te
„CANGURUL”... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377477_a_378806]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > GREU DE PRICEPUT Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Iisuse Hristoase, Iisuse Hristoase, cum poate obrazul Tău încape atâtea săruturi de trădare, în fiecare zi, de mii de ani, de pe icoane adunate? Iisuse Hristoase, Iisuse Hristoase, cum poate fruntea Ta să asude atâtea pungi de arginți, în fiecare zi, de mii de ani, de la atâtea Iude
GREU DE PRICEPUT de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377504_a_378833]
-
acel misterios ce-i pusese petalele de trandafir, își va face prezența? Verifică, dezamăgită și oftând închise laptopul. Nimic! Aceleași persoane cu care comunica de multă vreme, nimic nou. Dimineață, un soare cald de toamnă se furișă în cameră dezmierdând obrajii ce încă păstrau ceva din oboseala zilei de ieri. — Sus Dana! Când ai fost ultima dată la munte? — Păi e ceva timp! — Atunci, urgent, să luăm o gură serioasă de oxigen. Dana se sculă fericită. De mult timp nu avu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377497_a_378826]
-
fost blestemat Și nu mai cunoști gustul sării, Ocean de iubire îți dă Dumnezeu, Prezent e cu tine oriunde, Ca Tată îți spune: "Tu ești fiul Meu! De Mine, tu nu te ascunde!" Când lacrimi îți curg în neștire pe-obraz Și trilul se pierde-n dumbravă, Când tot ce trăiești se transformă-n necaz Și viața ți-e sumbră și gravă, Privește spre norul ce-n chip dantelat, Își scutură tainic fuiorul, Apoi, dus de vânturi, se lasă purtat, Căci
CÂND INIMA-ȚI PLÂNGE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377522_a_378851]
-
cuib gol azi, o statuie cu aripi de înger... El contemplă statuia zeiței îi așterne la picioare trandafiri. Ea, împietrita cu inima rănită de dor pe pod aurit, sub cerul roșu din amurg întoarce clepsidra, pașii îi curg lacrimi pe obrajii timpului. Și trece, statuie de marmură rece cu un sân dezvelit, pe umăr are o carte cu coperta gri. Doamna, vă apasă greu, spun muritorii de rând, prietenii în gând, adânc, departe, în viață, în moarte... în realitate cui naiba
STATUIA ZEIŢEI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377534_a_378863]
-
și arătos ! -Mai ușor ce atăta zorul zice sec arătătorul Căt te crezi tu de voinic fără mine ești ...nimic ! Eu v-arăt drumul în față ,traiectoria în viață Și vă cert (dacă e cazul) nu vreau să v-arăt obrazul! -Sunt degetul mijociu,nu știu dacă să mă-nscriu , Și eu vă sunt de folos ,fac un semn (cănd sunt nervos). -Locu-ntăi mi se cuvine ,nimeni nu-i curtat ca mine Căt sunt eu de subțirel ,toți vor să-mi pună
CONCURS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377527_a_378856]
-
ușiței umplem curtea grădiniței. Ne întâmpină în prag doamna noastră, ce cu drag, dându-ne câte-un pupic ne spune : -Bine-ați venit! Stă în ușă și zâmbește, Se vede că ne iubește, Cum nu ne-a văzut demult Lacrimi pe obraji îi curg. Citește mai mult Nu mai sunt un prichindel,am crescut mai măricel,de-acum toată lumea știe,sunt în grupă mijlocie.Sună ceasul, mă trezesc,în pat nu mai zăbovesc,colegii de grădinițăstau și-i aștept la portiță. Drumul
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
împreună,trecând prin râma ușițeiumplem curtea grădiniței.Ne întâmpină în pragdoamna noastră, ce cu drag,dându-ne câte-un pupicne spune : -Bine-ați venit! Stă în ușă și zâmbește,Se vede că ne iubește,Cum nu ne-a văzut demultLacrimi pe obraji îi curg.... XIX. SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1859 din 02 februarie 2016. Să trecem prin viață zâmbind Să trecem prin viață zâmbind la fel ca si cand zâmbetul ar fi floarea sufletului pe
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
noastră, ce cu drag,dându-ne câte-un pupicne spune : -Bine-ați venit!... XXIV. ANII COPILĂRIEI, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015. Sunt anii frumoși, lumea toată îi știe, Hai râde, râde copilărie! Pe obrajii tăi că și bujorii Fă să strălucească toți sorii. Umple aerul de bucurie, Hai râde, râde copilărie! Ești floarea de toți adorata, De nimic nicicând scuturata! Hai râde, râde, fii bucuroasă E viața ta atât de frumoasă. Binecuvântata copile ți-
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
râde, râde cu gura până la urechi, Și prindeți în păr cireșe perechi. Hai râde, râde fii bucuroasă Din toți anii vieții ești cea mai frumoasă. Citește mai mult Sunt anii frumoși, lumea toată îi știe,Hai râde, râde copilărie! Pe obrajii tăi că și bujoriiFă să strălucească toți sorii. Umple aerul de bucurie,Hai râde, râde copilărie! Ești floarea de toți adorata,De nimic nicicând scuturata!Hai râde, râde, fii bucuroasăE viața ta atât de frumoasă.Binecuvântată copile ți-e soartaCând
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
cu evenimentele din familia ei, pășind mai departe spre clasa unde avea curs, ținându-și catalogul și culegerea de matematică sub braț. Gestul colegului și prietenului său îi aduse pentru câteva secunde o strălucire în ochi și puțină culoare în obrajii livizi. Nu se simțea singură, părăsită de toți în necazul ei. Nu știa prea multe despre afacerile soțului. Nu s-a băgat în nimic din tot ce făcea el, nici când era un simplu avocat și nici când s-a
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
pasăre cu aripile frânte, cu ciocul uscat și orbitele în care mai pâlpâie steluțe palide, însetate de lumină. Mă întorc în gând la fosta mea lume în care străluceau fantezii și idei, zâmbete și chipuri de zâne cu gropițe în obraji. Era o altă lume în care poezia și lumina țineau loc de toate bucuriile lumii. CREIERUL Nu l-am văzut niciodată Habar n-am ce formă și ce culoare are, Cum lucrează, Cum se ajunge la el... Lumea cuvintelor, a
LIRICE (6) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377542_a_378871]
-
în: Ediția nr. 1731 din 27 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Veacul omului strivit Aguridă și cuțit Cucul singur și frunziș Lotrului acoperiș. Inima'mpietrită tace Bradul scoarța își desface Și în picul de rășină Arde ultima lumină Lacrima tăind obrazul Oglindind în ea necazul Celui fără căpătâi 'geaba l-ai ruga: Rămâi! Casa lui e codrul des Vântul e fârtat ales Iară drum cărarea sumbră'n Miez de codru fără umbră Și în crucea nopții urlet Rătăcindu-i-se-n suflet Ger năpraznic
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
lui trebăluiește Prin cele colțuri de grădină. * Nu-s singură, copiii mei, Vă am mereu acasă Cu tot cu scumpii nepoței - Doar dați-mi vești, că-mi pasă... * Iar când o să aveți răgaz, Nu ocolesc, ci vă spun drept: Cu lacrimile pe obraz, Eu stau în prag și vă aștept... Referință Bibliografică: VĂ AM MEREU ACASĂ... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VĂ AM MEREU ACASĂ... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377560_a_378889]
-
PENTRU MAMA Doamne, azi m-așez cuminte lângă Tine să vorbim... Numai Tu ai timp de toate, și m-asculți, și povestim... Tu îmi știi durerea cruntă, bucuria și necazul... Și la fel cum face mama, Tu îmi ștergi mereu obrazul... Tu-mi cunoști adâncul suflet...Tu îmi știi oricare gând... Numai mama mai cunoaște ca și Tine-al meu cuvânt. Astăzi Doamne, nu-ți voi cere pentru sufletu-mi ceva... Îți voi povesti Prea Sfinte doar despre măicuța mea, Și
RUGĂ PENTRU MAMA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377580_a_378909]
-
șine cătați domniavoastră?” “Aveam aici la mânăstire o fată pe care-o iubeam, pe nume Agneta, venisem pe la ea să văd ce mai face!” “Cum arăta surioara?” “Era cea mai tânără fată din mânăstire, era frumoasă, bălană, cu gropițe-n obraz.” “Gropițeeee...” - se gândi femeia câteva clipe. “Da, și de statură potrivită!” “Bine, dar mânăstirea o fost evacuată, au mai rămăseseră câteva măicuțe și vreo doi călugări bătrâni... Dar o venit blestemul ăsta pe capul lor, pe călugări i-or dezbrăcat
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]
-
la mijloc, cu picioare lungi pe a căror rotunjime ițarii dădeau să plesnească, cu brațe vânjoase... ce mai, în stare să mute vechiul nuc ce străjuia curtea bisericii! La astă hotărâre venise ajutor și chipul omului, care înflorea în albul obrajilor, în azuriul ochilor genați sub fruntea boltită peste care pălăria neagră pitula de privirile curioase un păr negru, lăsat pe după urechi până la răscroiul de la gâtul cămășii. Iar gura frumos împodobită de buze subțiri, roșii, deși rostea vorbele rar și apăsat
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
poate că-o mie... Poate mai multe chiar, nici nu le-am numărat, Dar niciodată una destinată ție, Doar ție închinată cu adevărat! Vreau chiar acum s-o scriu, deși cu greutate, Că rimele nu-mi curg ca lacrimi pe obraz! Simt, dacă-amân s-o scriu, fi-va mult prea departe Și poate altădată nu va mai fi răgaz! Vreau doar să-ți amintesc că fost-am pentru tine Unealta bună, cred, dar poate și cea rea Cu care modelat-ai
DE CÂND MĂ ȘTIU... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377579_a_378908]
-
schimbați ades destine, Faceți loc de-o mângâiere Prin hârțoagele preapline. Nu uitați că nepăsarea E păcatul ce ucide, Lașitatea și sfidarea Porți spre viață vor închide. Haideți, de schimbați macazul Vieților în drum spre moarte, Ștergeți huma de pe-obrazul Unei lumi fragilizate. N-o striviți prin apăsare, Umerii îi sunt de ceară, Stă-n genunchi, ca-ntr-o-nchinare, Sufletele să le cearnă. Referință Bibliografică: Prin sita vremurilor / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1681, Anul V, 08 august 2015
PRIN SITA VREMURILOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377593_a_378922]
-
an, mai bine, Vioara-i spunea: - Știi, dragă vecine, Nu mai pot cânta. - Spune, ce-ai pățit? Vreau să te ajut... - Părul s-a tocit, Arcușul s-a rupt. - Ăsta ți-e necazul! Plângi ca o năroadă? Și-i pupă obrazul. Calu meu, în coadă Are păr cât vrei; Cinci arcușe-ți fac... - Ah! Vioară de trei lei, Ți-am venit de hac! A zis Calu revoltat: Ai venit la răpănos?!... Coada-n vânt a rdicat. - Calu meu frumos, Te ador, ești
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
ochilor mei, adormiți sau... visători. Nu te pot atinge, din păcate, nici săruta, nici strânge în brațe... Gândurile mele în avalanșă spre tine vin. Dorul de tine mă urmărește. În oglindă,de departe, te zăresc pe măsură ce anii, pe furiș, pe obraz, mi se întipăresc. În glasul meu uneori te aud și mă sperii, tremur,dar mă liniștesc: înseamnă că tu ești aici. Om deosebit, paletă de culori, te-am admirat mereu. Forța ta, siguranța, simțul practic, înțelepciunea, erau scutul meu, carapacea
TE STRIGAM PUIU MIC-TRADUCERE ȘI ADAPTARE DIN LIMBA FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377645_a_378974]
-
palme mici ating ei argintu-mi de la tâmple Și nu pot înțelege triumfu-acestor mreje: Cum a putut în viață așa să se întâmple Că omul nu răsare, ci-i îndoit de lege. Jelindu-mi oboseala în riduri de pe față Îmi netezesc obrazul nepricepând nimică: Cum poate vremea asta să zgârie o viață Cu-atâta răutate-n năravu-i de pisică? Mă bucur că n-au știre cum timpul se petrece Și nu cunosc ce-i teama că nu va fi lumină, Cum e
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]