6,963 matches
-
un pistol. Și l-a împușcat pe soldat Nistor. Și-a fugit. Eu m-am aruncat pe burtă, în camion. Dacă eram eu în fața șpioancei, m-ar fi împușcat pe mine. Dar eu am avut noroc. Pe mine m-a păzit Dumnezeu. Atât. *** Sunt bunicul mamei mele. Aveam o fată, Catinca, care nu și-a găsit altceva de făcut decât să fie frumoasă. Oamenii gospodari au fete care mai de care mai urâte. A mea, nu. Și-a găsit ea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și te așteaptă cu toată dragostea ce-ți poartă. Adă mata panerul ce pregătiseși sau mai bine trimite-l cu conductorul de la Slepin-kar. Cad de somn, merg să mă culc și te sărut de o mie de ori. V. Alecsandri. Păzește-te să nu răcești. Nu te osteni peste măsură.“ Și iată-l pe Erou: „Dulcea mea Veronică, ă...ț Te rog, puiuțul meu cel scump, să nu fii supărată că nu-ți scriu multe, căci bucuros aș scrie volume întregi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
inundațiilor, ceea ce corespunde realității geografice;apelativul barangă înseamnă lupul cel bătrân care urlă întâi, când încep lupii a urla; - tot barangă se numește taurul cel mai puternic, care conduce cireada și căruia i se leagă clopotul; - bărăngeni-soldați romani puși să păzească granițele imperiului; - bărăngeni-nomazicuvânt de origine ungurească. Considerăm plauzibilă prima variantă. Băltoaia-teren situat la marginea de est a satului Vatra. în anii ploioși devine mlăștinos. Balta a fost desecată. Bărănceni-denumire dată locuitorilor din satul Alba care și-au construit case în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și care se cultivă cu cereale. Apare și în Dicționarul geografic al județului Dorohoi din 1891 sub denumirea de Dealul Higanului. Numele îi vine de la țiganul pus paznic de către boier și care avea bordeiul pe vârful acestui deal pentru a păzi moșia boierească. Dobreanu (La Dobreanu)-casă din centrul satului Lupeni în care o mare perioadă de timp a funcționat o cârciumă, având vânzător pe Calistru Dobreanu. Ezuț (La Iezuț) îteren arabil în partea de sud a satului Baranca, unde a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani și băutură - unor tineri care țin un baston orizontal în calea miresei, la ușă. Zestrea miresei este pusă în două-trei faetoane și este păzită de fetele, prietene ale miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la chiaburi, a crezut c-au venit să-l ridice. A scăpat snopii din mână, a căzut jos și acolo a rămas. - Da, măi omule, a murit săracul român. Primarul a stabilit ca șeful de post să rămână să-l păzească până a doua zi când urma să-i facă autopsia. Femeie-sa plângea și blestema, nu mai avea astâmpăr. Și din ochii lui Toader Pușcașu sloboziră două lacrimi mărunte. Tata a rămas impresionat de aceste lucruri și i-a spus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au venit să ne omoare ! Nu vă lăsați ! Nu-i lăsați să-l taie pe Vasile Chițac ! în același timp un grup de săteni în frunte cu Mircea lui Chițac, zis Bulai, iau luat arma șefului de post care-l păzea pe mort, a ridicat-o sus, spunând c-avea cartuș pe țeavă și strigă cât îl țineau puterile: - Nu-i lăsăm să tragă și dacă vor trage le arătăm noi lor, tot de una ni-i ! Zamfir Chițac căuta să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se pare prea rapid, n-aș putea să-mi amintesc de versurile nemuritoare ale marelui Eminescu: Astăzi chiar de m-aș întoarce, a înțelege n-o mai pot, Unde ești copilărie, cu pădurea ta cu tot ? „ întru naștere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit de Dumnezeu Născătoare; mutatute-ai la viață; fiind Maica vieții și cu rugăciunile tale mântuiești din moarte sufletele noastre ―. (Din Troparul Adormirii Maicii Domnului) 2. Biserica parohiei Adormirea Maicii Domnului din Vatra în zilele noastre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
femeile fac mâncare, spală rufe și îngrijesc copiii. Cei mici sunt legați în hamuri ca să nu cadă în apă în timpul hârjonelilor. Pentru ca peisajul să fie complet, pe ambarcațiuni există și câini de talie mijlocie sau mică, legați în lanțuri, care păzesc gospodăria, lătrând la toți intrușii (alte ambarcațiuni), care se apropie prea mult. Acești oameni ai mării duc totuși o viață civilizată, cu aer condiționat, televizoare prin satelit, frigidere și internet. Prin construirea de apartamente în zgârie nori, s-a încercat
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
îl poți străbate numai în 10 minute, însă te poți opri la oricare din barurile îmbietoare, la cafenele stilate sau la un restaurant. Alături de strada principală, pe o ulicioară, se află templul Tin Hau, cu doi lei din piatră ce păzesc intrarea și zeițele acoperite de un voal și podoabe de nuntă. Tin Hau este considerată Regina Cerurilor și Protectoarea pescarilor pe timp de furtună. De-aici ai o potecă pavată de 2,4 km, care te duce prin priveliști minunate
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
lansările din Marea Britanie și Canada. Indiscutabil, tirajul este unul dintre cele mai mari la un debut. Subiectul a fost mult timp tabuu. Cei ce au lucrat la carte au semnat un contract de confidențialitate, iar milioanele de exemplare au fost păzite cu camere video. Profund fascinat de societățile secrete și de scenariile inițiatice, Dan Brown ne invită cu noul său thriller captivant în lumea misterioasă a francmasoneriei din templele de la Washington DC. Ideea a avut-o inspirat fiind de un fel
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
istoria legăturilor noastre cu împărăția drept-credincioasă ne dovedește că Rusia a fost și Rusia este dușmanul de căpetenie al neamului nostru, Rusia este pentru noi dușmanul nostru cel de căpetenie, Rusia este primejdia cea grozavă, de Rusia trebuie să ne păzim înainte de toate. Și acuma întreb: După atâtea fapte de o rea-credință atât de vădită, după atâtea înșelăciuni, după atâtea umilințe și jafuri, după răpirea unei jumătăți de țară, după o continuă și vederată acțiune pentru anexarea țărilor noastre către împărăția
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
oamenilor ca locuri ale interzisului, în care ochiul neavizatului nu are cum să pătrundă, căci intrarea se face pe baza unor aprobări și decizii luate de undeva "de sus". Porțile uriașe și zidurile înalte, groase, apărate de sîrmă ghimpată și păzite de polițiști înarmați semnifică oricui separarea clară de lumea exterioară. Ele îngrădesc un spațiu care se ordonează după alte reguli, bazate pe disciplină strictă, conjugată cu o serie de sancțiuni specifice. Zidurile legitimează deci ruptura între două lumi, justifică existența
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Administrația penitenciarelor se mîndrește că România are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, iar acestea, cînd totuși se petrec, reprezintă de fapt părăsiri ale locurilor de muncă în vederea rezolvării unor probleme stringente. Penitenciarele sînt locurile cele mai bine păzite din țară. Resursele uriașe consumate în sistemele de securitate, excesul de trupe trimise în căutarea evadaților și generalizarea turnătoriilor între deținuți înlătură oricărui arestat ideea elaborării unor strategii de părăsire ilegală a instituției. Gîndul evadării e părăsit repede. Nu ai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Se dă alarma în toată țara, trăiești cu groaza că te vor prinde, n-ai unde să te adăpostești, n-ai bani, n-ai haine, nu poți trece granița."41 Dacă tot sînt închiși între ziduri înalte, imposibil de escaladat, păzite de subofițeri înarmați, de ce se mai alocă timp pazei interne a deținuților? Autoritățile spun deseori că indivizii pe care-i păzesc cu strășnicie vin din lumi violente și nu pot trăi natural în armonie, de aceea e necesară sporirea măsurilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bani, n-ai haine, nu poți trece granița."41 Dacă tot sînt închiși între ziduri înalte, imposibil de escaladat, păzite de subofițeri înarmați, de ce se mai alocă timp pazei interne a deținuților? Autoritățile spun deseori că indivizii pe care-i păzesc cu strășnicie vin din lumi violente și nu pot trăi natural în armonie, de aceea e necesară sporirea măsurilor de securitate pentru prevenirea evadărilor și manifestărilor violente. Părerea generală a deținuților despre gardieni este că "sînt niște șacali mai mari
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
clarificarea minții etc. Însă încă de la intrare are loc o cădere psihică și morală. Arhitectura opresantă, încăperile standardizate reprezentînd antiteza confortului, gratiile de la geamuri, diferența enormă între clădirea cadrelor și cea a deținuților, gardul înalt, întărit cu sîrmă ghimpată și păzit de polițiști înarmați, răceala cadrelor, ținuta degradantă a celorlalți arestați, hainele lor uzate, rupte, murdare, mirosind puternic a transpirație, prea mari sau mult prea mici pentru statura lor, dîndu-le un aspect jalnic, încălțămintea scîlciată, tunsoarea de cele mai multe ori aproape zero
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sărite la prime sau avansări, pot fi retrogradate sau mutate disciplinar pentru vini minore sau închipuite, chiar și excluse din sistem în baza unor aliniate legale periculoase: corupție, violență, furt etc. De aceea, unul dintre primele învățăminte este să-și păzească bine spatele. "Aici toți sînt cu ochii pe tine; fii și tu cu ochii pe toată lumea. Să nu te lași surprins într-o discuție și, mai ales, să nu discuți combinațiile cu glas tare."96 Într-o lume a privațiunilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca unul să termine și celălalt să-i ia locul. Pînă le venea rîndul fumau din cîștig, sporovăiau sau dădeau cu zarul activitate și ea interzisă, dar cu atît mai atrăgătoare. Fiecare avea maldărul lui de bulendre pe care le păzea cu sfințenie. Dacă se întîmpla să rătăcească vreuna, își pierdea clienții. Nu-i rămînea decît să se mulțumească cu castronul zilnic și să fumeze penale îngrozitor de puturoase, țigări răsucite în ziar din chiștoacele aruncate de alții sau făcute din paiele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
casta militară foarte bine apreciată, după cum relevă toate sondajele de opinie. Administrarea polițienească a închisorilor a menținut prin modul de gestionare a pedepsei și a spațiului carceral ideea deținuților văzuți ca dușmani, ca inamici ai societății. Obiectivul închisorii este să păzească societatea de aceste elemente distructive, umilindu-le și distrugîndu-le moralul. În societățile democrate închisoarea nu mai este un cîmp concentrațional, iar deținuții nu sînt priviți ca inamici. Închisorile nu au nimic de-a face cu domeniul militar, cu apărarea sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mulți patroni au fost interesați de angajarea lor, deoarece salariul este cel minim pe economie, disciplina este foarte severă, deținuții nu vin beți sau nu se îmbată la locul de muncă, nu fură și nu trag chiulul, fiind, în plus, păziți de gardieni care îi păzesc la rîndul lor și pe ceilalți muncitori, civili. Dincolo de aceste aspecte pozitive, discuțiile cu deținuții au scos în relief o serie de inconveniente legate de muncă 225. În primul rînd, bătăile pe care le primesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de angajarea lor, deoarece salariul este cel minim pe economie, disciplina este foarte severă, deținuții nu vin beți sau nu se îmbată la locul de muncă, nu fură și nu trag chiulul, fiind, în plus, păziți de gardieni care îi păzesc la rîndul lor și pe ceilalți muncitori, civili. Dincolo de aceste aspecte pozitive, discuțiile cu deținuții au scos în relief o serie de inconveniente legate de muncă 225. În primul rînd, bătăile pe care le primesc frecvent și fără motiv de la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
însemnarea nasului, pecetluirea la mînă, bătaia cu toiage, închiderea în gros, confiscarea averii și altele."244 Timp de mai bine de un secol și jumătate de la apariția pravilelor, închisorile au îndeplinit mai ales funcția de executare a supliciilor. Ele erau păzite de una sau două slugi înarmate, uneori și de unul sau doi armași. Aflat sub jurisdicție maghiară, Ardealul a cunoscut o dezvoltare mai rapidă a închisorilor, cetățile fiind construite de la început cu locuri speciale de detenție, la fel și tribunalele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scopul inițial propus de ctitorul ei. "Legenda spune că Domnul Cuza, deghizat în călător, a cerut găzduire la mînăstire cunoscută ca fiind foarte bogată, unde călugării adunau averi speculînd naivitatea credincioșilor. Nefiind primit, el s-a întors cu armata care păzea hoții și a atacat mînăstirea, scoțînd călugării afară și punînd hoți în locul lor, însoțind această schimbare cu cuvintele "hoți scot de-aici și tot hoți introduc"."247 Doar nepotul lui Nicolae Mavrocordat, domnul Țării Românești Alexandru Mavrocordat, a reluat pedeapsa
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au instalat camere de luat vederi, care au produs numeroase alarme false și deficiențe tehnice din cauza unui personal necalificat să le utilizeze), cît și la punctele de lucru (care au fost dotate cu foișoare de pază, împrejmuite cu garduri și păzite de tot mai mulți subofițeri) au implicat cheltuieli foarte mari. Modernizările minimale impuse de regulamentele internaționale (WC-uri și instalații sanitare în toate camerele de detenție, cabinete medicale în toate pușcăriile, hrana la anumite standarde etc.) au necesitat sume foarte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]