5,611 matches
-
Mașini de cosit, adunat și întors fânul 8433.30.10 buc. S 29.32.32.50 Mașini de cosit fanul (excl. cele de cosit, adunat și întors fânul) 8433.30.90 buc. S 29.32.33.30 Prese colectoare pentru paie sau furaje 8433.40.10 buc. S 29.32.33.50 Prese de balotat paie sau furaje (excl. presele colectoare pentru paie sau furaje) 8433.40.90 buc. S 29.32.34.10 Combine pentru recoltat și treierat 8433.51
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
50 Mașini de cosit fanul (excl. cele de cosit, adunat și întors fânul) 8433.30.90 buc. S 29.32.33.30 Prese colectoare pentru paie sau furaje 8433.40.10 buc. S 29.32.33.50 Prese de balotat paie sau furaje (excl. presele colectoare pentru paie sau furaje) 8433.40.90 buc. S 29.32.34.10 Combine pentru recoltat și treierat 8433.51 buc. S 29.32.34.20 Mașini pentru treierat (excl. combinele pentru recoltat și treierat
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de cosit, adunat și întors fânul) 8433.30.90 buc. S 29.32.33.30 Prese colectoare pentru paie sau furaje 8433.40.10 buc. S 29.32.33.50 Prese de balotat paie sau furaje (excl. presele colectoare pentru paie sau furaje) 8433.40.90 buc. S 29.32.34.10 Combine pentru recoltat și treierat 8433.51 buc. S 29.32.34.20 Mașini pentru treierat (excl. combinele pentru recoltat și treierat) 8433.52 buc. S 29.32.34
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
inaccesibile pentru bizantini. Patriarhul Constantinopolului, Athanasius al III-lea i-a trimis două memorii împăratului prin care reclamă că nu numai că italienii au luat aurul și argintul lor , dar mai rău este că vindeau grâu stricat sau amestecat cu paie. Tratatul din 1261 a fost originea unei adevărate competiții între Genova și Veneția. Patru războaie venetiano-genoveze s-au desfășurat între mijlocul secului XIII și sfârșitul secolului XIV. În mare parte , pe teritoriul bizantin se producea confruntarea dintre cele două. Și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în păstrare la Muzeul Metropolitan din New York, descrie berea babiloniană ca fiind o bere neagră, bere deschisă, bere roșie, bere cu trei straturi, bere cu cap, bere fără cap, etc. Se mai menționează faptul ca berea era băută printr-un pai, iar în cazul familiei regale un pai aurit, destul de lung încât să ajungă de la tron la un container mare de bere ținut în apropiere. Acum 5.000 de ani, în Egipt, berea era un important aliment în dieta zilnică. Oamenii
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
descrie berea babiloniană ca fiind o bere neagră, bere deschisă, bere roșie, bere cu trei straturi, bere cu cap, bere fără cap, etc. Se mai menționează faptul ca berea era băută printr-un pai, iar în cazul familiei regale un pai aurit, destul de lung încât să ajungă de la tron la un container mare de bere ținut în apropiere. Acum 5.000 de ani, în Egipt, berea era un important aliment în dieta zilnică. Oamenii se strângeau să bea în “case ale
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
îndemnați să rămână permanent în aceste locuri, oferindu-li-se locuri pentru a-și face case. Astfel au apărut primele gospodării ale actualului sat Hândrești. Primele clădiri au fost construite din bârne de lemn, cu acoperiș din stuf și din paie. Aceste construcții s-au păstrat până în anul 1940, când în satul Hândrești mai existau patru case de acest fel. Tinerii care au venit din Bucovina s-au așezat în partea de nord-vest al satului și au primit denumirea de "ruși
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
1783, când a început colonizarea cu șvabi proveniți din diferite zone ale Germaniei. Pe locul unde s-au așezat exista o pădure care a fost defrișată pentru a face loc caselor coloniștilor. Ei făceau casele din cărămizi de pământ cu paie. Din locul de unde s-a luat pământul se află balta de la Bacova. Satului i-a fost dat numele de "Bachovar", în cinstea comisarului districtual Ioan Bacho. La scurt timp după venirea primilor coloniști, în 1785, Bacova a fost devastată de
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
ș-a Hotinului"". La rândul său, cronicarul Nicolae Costin precizează că: ""... și punând lagum (praf de pușcă), sub zidurile cetăților le-au arungat din temelie. Numai cetatea Sucevei, neputând-o strica cu lagum au umplut-o cu lemne și cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Și astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbințelei de tot mari s-a risipit cetatea". În anul 1684, la sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), întreaga
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
pe piața din orașul Turda. Acum cele mai multe dintre aceste livezi sunt îmbatrânite, de altfel ca și majoritatea locuitorilor. Pantea Eugen, cântăreț mai apoi cantor la biserică, născut prin 1910, își amintește că prin anii 1920 toate casele erau acoperite cu paie, numai casa popii era acoperită cu țiglă. Tot el vorbește de amintirea bunicii sale care zicea că pe când era ea mică, adică pe la 1850, apa văii mergea prin iarbă, păraile erau mai scurte și mai mici, dar a fost o
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
satul cu rosturile lui milenare a intrat într-o puternică destabilizare, mai întâi prin măsurile draconice de urmărire a producției agricole și impunerea unui sistem de cote diabolic de neimaginat. Oamenii erau obligați să ducă din vârful muntelui cerealele în pai la o arie din centrul de comună unde se îmblătea cu o batoză a statului desigur naționalizată de la un gospodar mai înstărit. Cota se lua în funcție de suprafețele terenurilor agricole, astfel încât erau oameni care nu mai duceau acasă mai nimic, devenind
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și înstărite care aveau în jurul casei câte 5-6 hectare de pământ, altele câte 10-20 de hectare sau chiar mai multe. În mod tradițional într-o casă de numai două încăperi, cum erau casele vechi construite din lemn și acoperite cu paie, formate din tindă și casa de dinainte, locuiau câteva generații de oameni. Cu timpul, de pe la începutul secolului XX sau poate ceva mai devreme, casa veche a fost înlocuită cu casa nouă cu două nivele și târneț (sau: târnaț), jos aflându
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
de sat la Meterg, sau După Stână ori în Fața Natului, teren în hotar cu Brăzăștenii la 8 /9 km. În aceste spații de câteva sute de hectare ieșeau vălenii cu oile la colibă. Coliba, o constucție-adăpost din bârne acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între 9 și 16 mp, cu o vartă de foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a produselor lactate: caș, unt, jântiță, urdă, zară, o
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de spațiul disponibil și de utilități, se construia un gard de obicei
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în Fața Natului, familiile mai înstărite au construit, pe lângă o colibuță, adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele doua poduri, în care se depozita fânul și cerealele în pai, căci aici, datorită depărtării de sat și a drumurilor rele, își iernau sătenii o parte din vitele mari, așa ca un membru al familiei, mai rar doi, rămânea peste iarnă aici într-o cumplită izolare să aiba grijă de vite
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
unei biserici, tradiție ce se pierde în negura istoriei. Cert este că prima datare istorică a unei biserici ortodoxe provine din anul 1759, când este pomenită biserica Sfântul Nicolae, construită din împletituri de răchită și lipită cu pământ, acoperită cu paie și aflată în stare de ruinare. O a doua biserică atestată în Turnu este cea închinată Sfântului Evanghelist Luca, construită în locul celei vechi și care a fost inițial biserică comună atât pentru ortodocșii sârbi cât și cei români. După separarea
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
mănăstirea ortodoxă Crișan, din sec. al XIV-lea. Casa memorială se compune din două corpuri de clădiri executate din lemn de stejar. Caracteristic zonei Zărandului, casa este de plan dreptunghiular cu accese dintr-un pridvor deschis. Casa propriu-zisă, acoperită cu paie, este formată din două încăperi, folosite azi ca muzeu. Crișcior - cu cel mai vechi monument de arhitectură din Zărand - biserica ortodoxă din 1404 - ctitorie a cneazului Vlad Crișcior - cu cel mai vechi monument de arhitectură din Zărand - biserica ortodoxă 1404
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
regulă: boi, vaci, cai, bivoli, mai rar cele mărunte: oi,capre; modru= fel, mod, chip. -"cu litera N" năsărâmb= greu de înțeles, fixist exagerat, altfel decât majoritatea. -"cu litera O" -opăși (opăci)=încetini, trena o activitate; ojog=legătură, mănunchi de paie ori alte plante mai tari făcută pentru a șterge de transpirație boii, caii, vacile după terminarea lucrului. -"cu litera P" -păstă=peste; părădaiță=roșie (de regulă pentru soiul mărunte, mici); plecer=lesă, leasă; polovică=vas din doage (de lemn) cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu o pantă foarte mare; pagină= poiană si/sau platoaș înconjurate de regulă din două sau trei părți de ridicături (dealuri, dâmburi) ori prăpăstii; pciatră= piatră (stâncă, pietriș, prundiș); pălămari= funie mai lungă folosită la legat ruda carului peste fân, paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer părâme (funii mai groase)); pintăr, pintar= fabricant de obiecte (vase) din lemn ca: carturi, găleți, gioabe, butoaie, căzi, buți
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]