34,654 matches
-
ar fi aceea a unui fost deținut politic pe nume Ralescu sau Rălescu, arestat în 18 decembrie 1950, de origine mic-burgheză, cu apartenență politică în trecut la P.N.Ț. Dar fișa matricolă a acestui fost deținut politic este neclară iar penitenciarul Galați nu figurează ca loc de detenție deși în schimb figurează Galeșu, o colonie a Canalului în care a fost și dl Movilă: http://5.2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/R/ R%2001.%20Rab%20-%20Razus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
accesat septembrie 2014. 23 Despre un caraliu de la Grind care venea la colonie cu motocicleta vorbește și dl. Țuțu Spiru, a se vedea interviul. 24 Este vorba despre lt. col. Tudor Sepeanu, fost sef al Serviciului Inspectii din Directia Generala a Penitenciarelor, cf. http://www.iiccr.ro/ro/biografiile nomenklaturii/#Tudor% 20Sepeanu, accesat septembrie 2014. 25 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/L/L%2001.% 20Laba%20-%20Lazureanu/Labusca%20Nicolae/index.php accesat septembrie 2014. ------------------------------------------------------------------------- AȘA NE-AM
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
front au fost publicate în paginile revistei menționate . Activitatea desfășurată în perioada 1946-1950780, ostilă regimului comunist, a dus la arestarea preotului Matei de către Securitate la București, pe 18 mai 1950. La 21 februarie 1951 a fost executat prin împușcare la penitenciarul Jilava 781. II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punctul de vedere al caracteristicelor tehnice În rândurile următoare prezentăm comparativ caracteristicile principalelor publicații catolice din România referitoare la "probleme tehnice" precum: tirajul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
PESC a Consiliului (din 14 aprilie 2008), în 2009 Consiliul UE a anunțat că misiunea va continua până în 2010, aceasta fiind extinsă până la 31 decembrie 2013;485 misiunea a avut ca scop instruirea unor reprezentanți ai sistemului judecătoresc, poliție și penitenciar în domeniul conducerii și drept penal.486 EU Support to AMIS ÎI (Darfur) reprezintă o misiune prin intermediul căreia, incepand cu 18 iulie 2005, UE la solicitarea Unității Africane a acceptat să se implice în acțiuni civil-militare de sprijinire a eforturilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
teza „neamestecului în treburile interne”. De altfel, refuzul de „a da satisfacție” Vaticanului s-a manifestat încă din 1965 când, deși Sfântul Scaun a adresat invitații de participare la sesiunile Conciliului II Vatican episcopilor greco-catolici, prelații uniți, abia eliberați din penitenciare, nu le-au putut onora din cauza opoziției manifestate de autoritățile comuniste. Mai mult, organele Securității erau preocupate să controleze toate posibilele canale de comunicare ale Vaticanului cu greco-catolicii din țară. O timidă îmbunătățire a relațiilor româno-vaticane s-a produs după
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dragomir, nici despre el nu s-a știut nimic mult timp, circulând diverse zvonuri, că ar fi murit sau că se refugiase în munți. în realitate, a fost dus în URSS și reținut până în 1955, cunoscând rigorile sistemului judiciar și penitenciar sovietic. S-a reîntors în țara sa abia în 1956, unde a fost din nou arestat și a experimentat timp de câțiva ani copia românească a Gulag-ului. Adela Avramescu a revenit în România în ianuarie 1956, după aproape 11
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să dispară în mod misterios după capturarea lui Schmidt și Stoicănescu. Potrivit unei opinii, el a ajuns în Elveția după încheierea războiului, în vreme ce o mărturie indica prinderea sa de către sovietici la București, în septembrie 1945, și aruncarea apoi în sistemul penitenciar sovietic. Pilotul Dumitru Marinescu a petrecut mai bine de zece ani în Gulag, la întoarcerea în România, în 1955, fiind închis pentru încă aproape un deceniu. 9.2. Intențiile germane de ofensivă După lovitura de stat de la București, în august
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
murise, ne-au transferat la Onești, de unde am fost eliberat nu după trei ani, ci după 22 de luni, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1954. Am debarcat în Gara de Nord, cu un bilet de drum, dat de Direcția Penitenciarelor, în ziua când la București se serba Ziua Muncii, 1 mai, și tot orașul era mobilizat la defilare. în toamna anului 1954, urmând sfatul unui fost coleg de liceu, m-am înscris la examenele de la Facultatea de Filologie, presupunându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dreptul penal în vigoare în România veche a fost abandonat, adoptându-se în schimb cel sovietic, în care autoacuzarea juca un rol foarte important. Apărarea putea solicita, practic, doar clemență. Sistemul concentraționar românesc cuprindea la începutul deceniului cinci 75 de penitenciare și lagăre de muncă. Se conturase o specializare a locurilor de detenție. închisoarea de la Sighet a ajuns cunoscută ca fiind a „demnitarilor”, deoarece acolo au fost încarcerați preponderent foști prim-miniștri, miniștri, episcopi greco-catolici ș.a.m.d., în total 180
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gherla pentru intelectuali; Făgăraș, foști polițiști; Pitești, foști studenți; Târgșor, elevi; Mislea, femei; Târgu Ocna, închisoare-spital pentru bolnavii TBC; Jilava, închisoare de tranzit. Este unanim acceptat că închisoarea Pitești a devenit simbolul regimului inuman de care aveau parte deținuții din penitenciarele românești, aici desfășurându-se între decembrie 1949 și august 1952 un crunt proces de reeducare, soldat cu zeci de morți și sute de persoane schilodite fizic și psihic. Deletant procedează la o concisă și utilă reconstituire a „experimentului Pitești”. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui V. Lesakov”; 3. „Declarația lui Gheorghe Pintilie, fostul șef al Securității, datată 15 mai 1967 și prezentată Comisiei de partid însărcinate cu investigarea morții lui Ștefan Foriș”; 4. „Formarea guvernului Groza”; 5. „Ministerul Român de Externe”; 6. „Condiții din Penitenciarul Central Aiud”; 7. „Organizarea Serviciului de Securitate românesc, 1948-1965” (acest document este reprodus ca „Anexa 3” și într-o altă lucrare a autorului, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență în România anilor ’65-1989, ed. cit., pp. 80-82); 8. „Arestarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
30 iulie 1947) și procesul liderilor săi (octombrie-noiembrie 1947) s-a dezlănțuit teroarea asupra membrilor săi, mai ales a celorlalți lideri, neimplicați `n afacerea Tămădău - Vlad Georgescu, Politică și istorie, p. 11. C.C. Giurescu, Cinci ani și două luni `n penitenciarul din Sighet (7 mai 1950 - 5 iulie 1955), București, 1994. A publicat `n Revista istorică română (1944-1946) despre relațiile româno-maghiare, diplome inedite din Maramureș, acțiunea catolică `n Orient și Ungaria. A realizat recenzii numeroase, at`t ale unor lucrări maghiare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ținta predilectă a noilor stăpânitori. Astfel, în vederea trierii și deportării evreilor din Odessa, în 18 octombrie 1941 comandantul secund al Diviziei a 10-a infanterie, generalul Constantin Trestioreanu, a emis un ordin care prevedea înființarea ghetoului din Odessa în incinta penitenciarului orașului situat pe strada Fontanskaia Daroga. De asemenea ordinul stipula că "toți evreii indiferent de sex și vârstă vor fi evacuați cu întreaga familie, copii, femei, bărbați, care la plecare dela domiciliu își vor lua strictul necesar de hrană și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
TRIEREA ȘI EVACUAREA EVREILOR DIN ODESSA ÎN GHETOURI Pentru executarea ordinului Vrancei 464 ia ființă lagărul ghetou provizoriu pentru evreii din orașul Odessa. Localul ghetoului înființat de Serv. Pretoral se instalează cu începere de azi 18 Octomvrie ora 16 în Penitenciarul Odessa de pe strada Fontanskaia Daroga. Zona de cartiruire a evreilor se lărgește între această stradă și până la mare sector limitat la Vest de șoseaua Fontanskaia Daroga caroul 5-8 Planul orașului Odessa, sector Colonel Paul Alexiu. L.N. Toți evreii indiferent de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și dacă sunt sau nu cetățeni români. 5/. Decizia Ministerului de Justiție No. 49.782 (Monitorul Oficial No 239 din 12 Octombrie 1940)550, interzice firmelor evreești de a se mai prezenta la licitații publice și tratări, ținute de direcția Penitenciarelor și Administrația Exploatării Muncii Penale. 6/. Decretul-Lege No. 3438 (Monitorul Oficial No. 240 din 14 Octombrie 1940)551 reglementează situația evreilor în învățământ. Se permite organizarea de școli evreești cu personal evreesc și cu elevi evrei. Art. 3 prevede că
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tovarășilor din lagăre sau închisori, precum și prin posibilitatea de comunicație a propagandei subversive. Numele și numărul lor se va stabili prin Ministerul Afacerilor Interne pentru acei din lagăr și prin Ministerul de Justiție, Direcția Generală a Închisorilor, pentru acei din penitenciare. În ce privește evreii instalați clandestin în Capitală în ultimii doi ani, Prefectura Poliției Capitalei ne comunică cu raportul Nr. 54.881/942946, că toți acei descoperiți în această situațiune, au fost trimiși la urma lor. În viitor, pe măsură ce se vor constata
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Transnistria un număr de 2110 evrei comuniști din următoarele categorii: a) Evrei comuniști identificați și aflați liberi pe teritoriul Țării (se evacuează numai capii de familie); b) Evreii comuniști aflați în lagărul Tg. Jiu; c) Evreii comuniști aflați în penitenciare și condamnați la închisoare corecțională; d) Evreii comuniști care au cerut repatrierea în U.R.S.S., după Iunie 1940 ( Se evacuează împreună cu familiile); Întrucât în taberele de muncă aflate sub autoritatea Cercurilor de recrutare respective, se găsesc numeroși evrei care întră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
total de 1487 evrei, care după motivele care au determinat deportarea lor, se clasează astfel: 1). Evrei suspectați pentru acțiune comunistă, care la data evacuării se găseau liberi pe teritoriul țării, în total 996. 2). Evrei comuniști condamnați aflați în penitenciare, în curs de executarea pedepselor, în total 85. 3). Evrei comuniști deținuți în Lagărul Tg. Jiu, în total 406. Toți acești evrei, pe baza dispozițiunilor ce s'au dat, au fost îndrumați spre Lagărul Wapniarka, unde au fost internați. Prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
celor cari au fost evacuați pe motivul că au cerut repatrierea în U.R.S.S.; Rămân în Transnistria, toți evreii cari nu intră într'una din categoriile arătate mai sus, inclusiv cei cari se găsesc în prezent: în lagărul Grosulovo, în penitenciare sau în lagărul Slivina, în detașamente de lucru organizate de Marele Stat Major. II. Evreii vor fi readuși în județele în care se găseau la data evacuării. Stabilirea evreilor care intră la punctul 1 de la cap. I, se face pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vor fi plasați în orașul Cernăuți și în comunele urbane din Județele Storojineț și Cernăuți. 3.Evreii evacuați din Vechiul Regat vor fi plasați în localitățile de unde au fost ridicați. 4.Evreii internați în lagărul Grosulovo și cei deținuți în Penitenciarul Râbnița vor fi transferați înlLagărul Tg. Jiu. Numărul aproximativ al evreilor menționați la punctele 1 și 2 este de 42.000, al celor menționați la punctul 3 este de circa 100, iar al celor dela punctul 4 este de circa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941 ca urmare a neînțelegerilor de ordin militar avute cu mareșalul Ion Antonescu. Membru al rezistenței anticomuniste în cadrul organizației "Graiul sângelui" (din 1945). Este arestat de autoritățile comuniste la 12.09.1948 și închis la Jilava. Moare în detenție în penitenciarul Văcărești la 25.05.1950. General de brigadă (din 10.05.1930); general de divizie (din 16.10.1937); general de corp de armată (din 06.06.1940). 175 Ioan V. Stihi (1907-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nevoit să-și dea demisia din fruntea Marelui Stat Major. A fost trecut în rezervă la 15.07.1942. Arestat la 12.08.1948 și condamnat de autoritățile comuniste în 19.01.1949 la 8 ani temniță grea. Moare în penitenciarul din Aiud. General de brigadă (din 10.05.1931); general de divizie (din 25.12.1937); general de corp de armată (08.06.1940). 201 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 21
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
crime de dezastrul țării prin săvârșire de crime de război" și condamnat la 02.07.1945 de către Tribunalul Poporului din București la temniță grea pe viață, degradare civică pe timp de 10 ani și confiscarea averii. Moare în detenție, în penitenciarul Aiud la 22.06.1950. Colonel (din 01.10.1928); general de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 18.07.1942). 248 Dumitru Ursoiu (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comandant al Corpului 6 Armată (12-28.10.1944); trecut în rezervă la 27.03.1945. Arestat la 17.05.1951 a fost condamnat la 09.11.1956 la 10 ani detenție riguroasă pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". Decedat în penitenciarul Făgăraș. General de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 20.03.1943). 283 Cristian S. Crainic (1897-?), magistrat militar de carieră român. Intră în armată cu gradul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
autoritățile comuniste, a fost acuzat de crime de război "a aplicat tratamente neomenoase evreilor" și condamnat în 1950 la 25 de ani muncă silnică. A trecut prin închisorile din Aiud, Jilava, Făgăraș. Moare în detenție la 11.01.1954, la penitenciarul Făgăraș. 370 Nicolae Varabiev (1907-1960), polițist român, licențiat al Academiei Comerciale. Comisar în cadrul Chesturii Poliției Iași, implicat în pogrom. Internat la Caracal între 18.03-06.10.1945, a fost arestat de autoritățile comuniste în 27.07.1948 și condamnat la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]