6,499 matches
-
vreau să realizez economii, lucrurile au eșit prost. M’am gândit că ar fi bine să plec cu clasa III-a. Un vagon ticsit; trec pitorescul: un călător care se lăuda cu arta lui de a scuipa precis „chiar în poală la dumneaei“, „la un centimetru“; un altul care avea obielele ude și le pusese la uscat pe bara de alamă de la fereastră etc. De la Titu, am luat cl. II-a. Am ajuns seara la 9.36 (era un personal); în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o notiță luată la întâmplare. Barba: keriak, kapaklaran. Celălalt: Șuruplaran. Pe urmă: Senilsenideghin... Un țigan tătar m-a salutat: „Bumneața Dumn’u!“. Și deodată m-am trezit departe, foarte departe printre cețuri... Dar soarele, sfios la început, a ridicat o poală a perdelei, apoi s-a instalat hotărât la masa mea, adulmecând delicioasa cafea cu lapte, mierea, untul, pâinea. Iar Menaru, răgușită, aproape afonă, a venit să se plângă de nerecunoștința lui Musever, venită în vizită de la Tekirghiol cu fiul ei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mă fixează curios. Ai comandat tu un set de păpuși Marie Osmond? — Nu știu, spun alb. Probabil. Am comandat aproape tot ce se găsea în magazin. Am un flash rapid cu mine la trei dimineața legănându-l pe Ernie în poală, ca Suze să apuce să doarmă și ea un pic, uitându-mă ca drogată la ecranul televizorului. — Ai cea mai vagă idee cât de jalnice sunt emisiunile TV din Anglia, la ora trei dimineața? Mă frec pe obrajii uscați. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Rusia, pentru că acolo nu aveau voie să poarte barbă decât mujicii ruși. „Ușor se poate Întâmpla - comenta Mihai Eminescu această interdicție - ca evreul austriecesc să se pomenească În mijlocul uliței că i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului.” „Fericită Rusie !”, exclamă Eminescu, dar nu cu ironie, ci cu sinceră invidie (În Curierul de Iași, 18 iulie 1876 ; <endnote id="cf. 285, p. 181"/>). Se cunosc acțiunile antievreiești Înfăptuite În Țările Române de „volintirii” eteriști În timpul Zaverei din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost obligați să poarte, pe lângă Judenhut, și rondela de stofă galbenă (rota). Conform unui decret papal din 1257, evreicele erau obligate să poarte fie un văl cu două dungi albastre (oralia), fie o pălărie cornută (cornalia), fie clopoței la poalele rochiilor - un stigmat sonor, asemănător cârâitoarelor pe care le foloseau leproșii. Fiind considerați leproși spirituali, evreii trebuiau să fie Însemnați și astfel izolați, pentru a se preveni contaminarea creștinilor. Acuzați de provocarea epidemiilor și calamităților, de otrăvirea fântânilor, de profanarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVIII- lea <endnote id="(332)"/>. d) Un motiv mitic foarte răspândit În tradiția populară este cel referitor la „o fată de jidov” care a găsit arând pe câmp niște oameni obișnuiți, „ca cei de acum”. Fata i-a luat În poală - cu boi și pluguri cu tot - și i-a dus să le arate părinților ce „goange” (sau „gângănii”) a găsit, „scormonind pământul”. Mama i-a spus să-i ducă Înapoi, „că ăștia sunt oameni”, și că, „după prăpădirea jidovilor”, ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dacă acceptăm ideea originii iudaice a unor motive mitice din tradiția populară românească referitoare la „jidovi”, trebuie să admitem și faptul că acestea s-au suprapus unor mitologeme zonale, cum ar fi povestea fetei de „jidov” care ia oameni În poală (AT 701) și atribuirea construcțiilor megalitice „neamului jidovilor”. Portretul religios 1. Deicid „Păcatul suprem” De-a lungul secolelor, cea mai eficientă cale de a provoca și de a Întreține iudeofobia a fost acuzația de deicid. Cum poți să-ți manifești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost ales președinte studentul Jean Chisis, iar secretar Bercovici. Scopul era „de a da cultura în mase, prin conferințe în scop cultural fără nici o tendință politică zionistă sau socialistă”. Tinerii studenți evreu au luat hotărârea ca, bibliotecile Nahum Sokolov și Poale Zion să formeze o singură bibliotecă a Cercului regional cultural studențesc Dorohoi. Actul constitutiv al Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi este consemnat într-un proces-verbal nr.2755 din 28 august 1924. Inițiativa aparține dr.David Binder, avocat Solomon
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Abramovici, Cherbis, Nathan Marcovici. În adresa nr.8390 din 22 mai 1931 către poliția Dorohoi, președintele Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi, Marcel Lerner spune că cercul a luat ființă în anul 1919 prin fuzionarea cercurilor Nahum Socolov și Poale Zion, are act de constituire din 1924 și statut, având în anul 1931 un număr de 127 de membri. În anul 1935 Cercul cultural al tineretului evreu avea ca președinte pe avocat Solomon Zalman, vicepreședinți 159 Idem, Fond poliția Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în 20 ianuarie 1935 să organizeze un proces-literar în sala școlii izraelite despre Umorul evreiesc cu participarea publicistului T.Dima din București și T.Lovenștein din Botoșani. La 21 septembrie 1929 se înregistrează la tribunalul Ilfov, Statutul Societății muncitorilor evrei „Poale Zion” din București. Scopul societății era de a crea mijloace favorabile muncii și existenței muncitorilor evrei prin specializare profesională; educația spirituală, sprijinirea mișcării pentru crearea unui cămin național evreiesc muncitoresc în Palestina. Scopul societății exclude orice activitate politică. Potrivit Statutului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din București. Scopul societății era de a crea mijloace favorabile muncii și existenței muncitorilor evrei prin specializare profesională; educația spirituală, sprijinirea mișcării pentru crearea unui cămin național evreiesc muncitoresc în Palestina. Scopul societății exclude orice activitate politică. Potrivit Statutului, Societatea „Poale Zion” își extinde activitatea în România, având dreptul de a înființa sucursale „oriunde va fi nevoie” și caută îndeplinirea scopului prin: organizarea membrilor prin specializări profesionale; înființarea de oficii gratuite pentru procurarea de lucru, înființarea de cooperative de consum, producție
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prin: organizarea membrilor prin specializări profesionale; înființarea de oficii gratuite pentru procurarea de lucru, înființarea de cooperative de consum, producție, credit; înființarea de ospătării muncitorești și căminuri pentru ucenici”. Pentru „sprijinirea năzuinței privitoare la colonizarea Palestinei cu muncitori evrei”, societatea „Poale Zion organizează ținerea de conferințe, prelegeri, înființarea de cursuri profesionale cu ateliere de lucru, biblioteci și săli de lectură, serbări, expoziții, încurajarea sportului. Susținerea financiară era asigurată prin taxa de înscriere, cotizații și câștiguri din activități. La 12 noiembrie 1933
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ateliere de lucru, biblioteci și săli de lectură, serbări, expoziții, încurajarea sportului. Susținerea financiară era asigurată prin taxa de înscriere, cotizații și câștiguri din activități. La 12 noiembrie 1933, Tribunalul Ilfov eliberează un Certificat prin care Adunarea generală a Societății „Poale Zion” era îndreptățită să înființeze filiale în localitățile din țară pentru îndeplinirea scopurilor sale. La 1 ianuarie 1934 a fost înființată o filială a Societății Poale Zion în orașul Dorohoi, în prezența delegatului de la București, V.M.Catlim, care a ținut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
12 noiembrie 1933, Tribunalul Ilfov eliberează un Certificat prin care Adunarea generală a Societății „Poale Zion” era îndreptățită să înființeze filiale în localitățile din țară pentru îndeplinirea scopurilor sale. La 1 ianuarie 1934 a fost înființată o filială a Societății Poale Zion în orașul Dorohoi, în prezența delegatului de la București, V.M.Catlim, care a ținut o conferință în localul școlii izraelite, a explicat necesitatea operei de reconstrucție din Palestina la care trebuiau să participe și evreii din Dorohoi. Potrivit procesului-verbal de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
național evreiesc, dezvoltarea lor fizică prin muncă și educație, implicarea lor în strângerea de fonduri, pregătirea de a pleca în Palestina. În baza cererii nr.703 din 11 ianuarie 1934, Tribunalul Ilfov eliberează un Certificat de legalizare a filialei societății Poale Zion din Dorohoi, care are comitetul compus din Haim Rapaport, Bercu Solomon, Gherșon Rosner. Președintele filialei „Poale Zion” din Dorohoi, Haim Rapaport, solicită Poliției Dorohoi, prin cererea nr.7711 din 18 mai 1934, înregistrarea între societățile din oraș și a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a pleca în Palestina. În baza cererii nr.703 din 11 ianuarie 1934, Tribunalul Ilfov eliberează un Certificat de legalizare a filialei societății Poale Zion din Dorohoi, care are comitetul compus din Haim Rapaport, Bercu Solomon, Gherșon Rosner. Președintele filialei „Poale Zion” din Dorohoi, Haim Rapaport, solicită Poliției Dorohoi, prin cererea nr.7711 din 18 mai 1934, înregistrarea între societățile din oraș și a filialei „Poale Zion”, în baza procesului-verbal de constituire din 1 ianuarie 1934 și a certificatului de legalizare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din Dorohoi, care are comitetul compus din Haim Rapaport, Bercu Solomon, Gherșon Rosner. Președintele filialei „Poale Zion” din Dorohoi, Haim Rapaport, solicită Poliției Dorohoi, prin cererea nr.7711 din 18 mai 1934, înregistrarea între societățile din oraș și a filialei „Poale Zion”, în baza procesului-verbal de constituire din 1 ianuarie 1934 și a certificatului de legalizare din 11 ianuarie 1934 prin care se adeverește că Societatea Poale Zion din București are o filială în Dorohoi. De asemenea, președintele filialei face cunoscut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nr.7711 din 18 mai 1934, înregistrarea între societățile din oraș și a filialei „Poale Zion”, în baza procesului-verbal de constituire din 1 ianuarie 1934 și a certificatului de legalizare din 11 ianuarie 1934 prin care se adeverește că Societatea Poale Zion din București are o filială în Dorohoi. De asemenea, președintele filialei face cunoscut poliției că scopul era cultivarea membrilor în spirit național evreiesc, dezvoltarea lor fizică pregătirea pentru Palestina prin muncă și educație, interesul lor pentru acțiuni de strângere
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sioniste locale sub conducerea lui Aizic Schachter și a Fondului național evreiesc sub conducerea lui Saul Fichman. Societatea are 50 de membri care învață ebraica și vor să plece în Palestina. În anul 1934 Bercu Solomon devine conducătorul organizației haluțiene „Poale Zion” din Dorohoi. La cererea poliției acesta comunică la 20 decembrie 1934. De asemenea, la 8 ianuarie 1935, președintele Bercu Solomon (comerciant lemne) trimite poliției un tablou cu haluțimi din organizația Poale Zion din Dorohoi, care cuprinde 41 de persoane
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
anul 1934 Bercu Solomon devine conducătorul organizației haluțiene „Poale Zion” din Dorohoi. La cererea poliției acesta comunică la 20 decembrie 1934. De asemenea, la 8 ianuarie 1935, președintele Bercu Solomon (comerciant lemne) trimite poliției un tablou cu haluțimi din organizația Poale Zion din Dorohoi, care cuprinde 41 de persoane. Majoritatea membrilor haluțimi erau din Ștefănești Soroca, Lipscani și Noua Suliță-Hotin, Gura Umor Câmpulung, Siliștea, Chișinău, Negureni - Orhei și Rășcani Bălți, doar 25 erau din orașul Dorohoi din care 9 fete și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și Noua Suliță-Hotin, Gura Umor Câmpulung, Siliștea, Chișinău, Negureni - Orhei și Rășcani Bălți, doar 25 erau din orașul Dorohoi din care 9 fete și 16 băieți. În ianuarie 1935 cu adresa nr.455, președintele Bercu Solomon comunică poliției că organizația Poale Zion are 25 de membri. Din comitetului executiv făceau parte: președinte Bercu Solomon (comerciant lemne), Cusen Tesler vicepreședinte, Gherșon Schwartz (croitor) secretar, Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Bercu Solomon comunică poliției că organizația Poale Zion are 25 de membri. Din comitetului executiv făceau parte: președinte Bercu Solomon (comerciant lemne), Cusen Tesler vicepreședinte, Gherșon Schwartz (croitor) secretar, Simon Cușmariu (comerciant) casier, Hoișie Davidsohn (lucrător tipograf) controlor. Organizația sionistă „Poale Zion” din Dorohoi era legal constituită și îndreptățită să-și desfășoare activitățile pentru îndeplinirea scopului propus. Prefectul județului, A.Beiu dă aviz favorabil pentru o „șezătoare literară cu declamațiuni coruri și conferințe despre haluțimi, în seara de 24 martie 1934
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai multe localități din județ și din țară, au cântat imnul haluțimilor, președinte a fost Saul Ficman. Au vorbit: Faierman din Cernăuți care zice că a scos regulamentul în limba idiș Reclădire; Segal de la Fondul Național Evreiesc; Moritz Bacal de la Poale Zion; Rosner și Iancu Abramovici de la Gordonia. Au participat 100 de persoane, 41 delegați din alte localități, 20 haluțimi care au venit pe jos de la Botoșani. Într-un referat din 6 mai 1935 se spune că la fabrica de oale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și revizioniști funcționează ca filiale ale celor două Executive Mondiale Sioniste, ambele cu sediul la Londra. Organizațiile sioniste din România au făcut alte organizații cu funcțiuni deosebite, colaborând. Astfel, ca anexe ale organizației sioniștilor puri sunt următoarele organizații: Hașomer Hazair, Poale Zion, Zeirei zion, Federația culturală evreiască, Bnai Avodah, precum și cele două organizații de colectare, fonduri: Keren Hayessod și Keren Kayemeth. Organizația sionistă revizionistă are suborganizații: Brith Trumpeldor, Bethar, și Asociația pentru colectarea fondului Tell Hai. Evreii sioniști. Ca o consecință
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Mulți din breaslă au manșetele și gulerele perfect curate. Scriu „eseuri”! N-au respirat niciodată aerul cu praf și bacterii degajat de dosarele vechi și de colecțiile de reviste și ziare. Eseurile pot fi scrise oriunde, pe faleză sau la poale de munte, pe baza cîtorva fișe. în schimb, biografiile și anumite exegeze n-ar putea fi valabile, „exhaustive”, decît după răscolirea unor vrafuri de documente, inclusiv a unor cutii (scrinurile și cuferele nu mai sînt la modă) cu scrisori! La mijlocul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]