5,486 matches
-
să consimtă la marea jertfă. Preliminariile actului amoros repetă ceremonialul cunoscut: Veronica îi sărută mâna "de vlădică", apoi "se sculă de pe scaun și i se așeză pe genunchi, mângâindu-l, sărutându-l pe gură cu desperare", până când, dominatoare, femeia îi poruncește răspicat: "-Sunt a ta; ia-mă!", iar poetul se conformează cu resemnare, nevoit să accepte, finalmente, inevitabilul 178. Odată consumat actul fatal, femeia cu trup delicat, "feciorelnic încă", și piele mătăsoasă, "dulce la pipăit și sărutat", "își puse capul mic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
confere textului prin introducerea unei idei insolite - oameni-manechine sau manechine care prind viață - nu face decât să întărească aerul de superficialitate. Piesa Lovește-l pe aproapele tău (1995), subintitulată „comedie tristă”, își motivează titlul prin propunerea unei așa-zise noi porunci divine, la antipodul moralei creștine, dar necesară într-o perioadă confuză (cum este cea din România de după 1989), caracterizată de sentimentul răsturnării valorilor. Cu o construcție interesantă, prima parte a textului pare să aparțină teatrului de revistă, bazându-se pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
În viața de familie a chiaburilor se reflectă mentalitatea specifică lor. Comportarea de fiecare zi a lui But, a lui Nistor, Trăilă, sau a oricăruia dintre ei se compune dintr-o serie de gesturi respingătoare, În care dorința de a porunci, de a ține lumea la cheremul lor, de a arăta În mod zgomotos puterea banului, alterează fundamental conținutul celor mai omenești sentimente. (Ă). Remarcabil este felul În care autorul arată cum pentru Râduia, Jura și pentru membrii organizației de partid
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe mare, deși aceasta nu avea aspectul pe care-l capătă într-un calm plat; în acea dimineață, cînd lunga dîra de lumină proiectată de soare pe ape semăna c-un deget de aur pus asupra lor, pentru a le porunci să păstreze cine știe ce taină, cînd valurile catifelate șușoteau în dulcea lor tălăzuire, în această pace adîncă a lumii vizibile, Daggoo zări, din vîrful arborelui mare, o arătare ciudată. Era un fel de movilă albă, care, înălțîndu-se din ce în ce mai sus la orizont
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Albă! La auzul acestui strigăt, marinarii dădură buzna spre vergi, așa cum albinele se reped spre ramuri, în perioada cînd roiesc. Cu capul descoperit sub soarele fierbinte, Ahab stătea în picioare pe bompres, cu o mînă la spate, gata să-i poruncească prin semne timonierului în timp ce privea nerăbdător în direcția arătată de brațul nemișcat întins de Daggoo. Fie că, tulburat de jetul solitar întrezărit în răstimpuri, Ahab ajunsese să asocieze ideea de calm și de liniște cu prima apariție a balenei pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab ajunsese să asocieze ideea de calm și de liniște cu prima apariție a balenei pe care-o urmărea, fie că era altceva la mijloc, nerăbdarea îl dădu oricum de gol, căci în clipa cînd zări movila aceea albă, el porunci, cu un glas ațîțat, să fie coborîte ambarcațiunile. Cele patru ambarcațiuni, cu a lui Ahab în frunte, se avîntară așadar spre pradă. Matahala albă se scufundă însă, în curînd și în vreme ce noi așteptam, cu vîslele în aer, să apară din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lăsate la apă, ea vira cu o mișcare maiestuoasă și înotă spre partea de sub vînt, însă cu un calm atît de egal, tulburînd atît de puțin fața apei, încît, socotind că nu era, încă, alarmată de-a binelea, Ahab ne porunci să nu vorbim decît în șoaptă și să nu folosim ramele. Așezați pe copastiile ambarcațiunilor, întocmai ca indienii din Ontario, lunecam în tăcere, cu ajutorul cîte unei vîsle scurte, marea calmă nepermițînd folosirea pînzelor. Deodată, în timp ce înaintam pe urmele balenei, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
slab, calea; cînd ne-am apropiat ceva mai mult, l-am văzut pe Ahab lăsînd peste parapet alte cîteva felinare. Arucînd o privire distrată spre hoitul ce se legăna pe apă, îi dădu unui matelot felinarul său și, după ce ne porunci să legăm bine balena pentru la noapte, se întoarse în cabină și nu se mai arătă pînă a doua zi dimineața. Deși în timpul urmăririi balenei, Ahab manifestase, ca să spunem așa, același zel ce-l însuflețea de-obicei, acum, cînd monstrul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ce faci? Acolo ți-e inima? Păi, aia-i burta! Mai sus, mai sus, așa, asta e... acu’ ai nimerit-o. Ține-o acolo și ascultă-mă cu luare-aminte. Ă Cu luare-aminte, zise bătrînul negru, ținîndu-și mîinile așa cum i se poruncise și răsucindu-și capul cărunt, ca și cum ar fi încercat, în zadar, să-și aducă în față ambele urechi. Ă Ei bine, bucătare, vezi tu? biftecul ăsta de balenă al tău era așa de îngrozitor, că l-am făcut să dispară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
luase o înfățișare corectă și normală și se oferise să lucreze ca mus pe „Jeroboam“. Fusese angajat, dar odată ajuns în larg, cînd uscatul încetase să se mal zărească, nebunia tînărului izbucni din nou. Declarînd că e arhanghelul Gabriel, îi porunci căpitanului să sară peste bord. își scosese la iveală și un manifest, prin care se proclama „eliberatorul“ insulelor și „vicar general al oceanului“. Tonul serios și hotărît cu care declara toate aceste lucruri, îndrăzneala sumbră a imaginației sale neadormite și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
el - bîntuia din porunca lui și că avea să bîntuie atîta cît o să vrea el. Marinarii, în marea lor majoritate niște ageamii nenorociți, se umileau, ba chiar se tîrau în fața lui și i se închinau ca unui zeu, cînd le poruncea el. Asemenea lucruri pot să pară de necrezut, dar, oricît ar fi de uimitoare, sînt adevărate. Iar istoria acestor fanatici ilustrează nu atît capacitatea individului de a se înșela pe sine însuși, cît nemăsurata lui putere de a-i înșela
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de cureaua mea îngustă de piele, astfel încît eram amîndoi legați unul de celălalt, la bine și la rău; dacă bietul Queequeg s-ar fi dus la fund pe veci, atunci atît obiceiul mării cît și onoarea mi-ar fi poruncit ca, în loc să tai parîma, să mă las tîrît de ea în adîncuri. Eram așadar legați ca doi frați siamezi; Queequeg era geamănul meu de nedespărțit și nu mă puteam descotorosi în nici un fel de primejdioasele răspunderi pe care le implica
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ne otrăvești, ai? Ne-ați asigurat pe viață și vreți acum să ne omorîți pe toți și să încasați primele de asigurare? Ă Nu eu, ci mătușa Charity a adus ghimberul ăsta pe corabie! se dezvinovăți intendentul. Și mi-a poruncit să nu dau niciodată harponiștilor vreun strop de spirt, ci numai zeama asta de ghimber, cum o numește dînsa. Ă Zeamă de ghimber! Cară-te cu ea de-aici, ticăloșiile și du-te de adu ceva mai bun din cambuză
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cealaltă balenă, cea uscată, e și mai periculoasă decît cea puturoasă. într-un cuvînt, Monsieur, dumnealui ne conjură să ne descotorosim de aceste hoituri dacă ținem la viața noastră. Căpitanul se repezi atunci la prova și, cu o voce puternică, porunci echipajului să nu mai înalțe palancurile de tranșare și să desfacă numaidecît lanțurile și cablurile care legau balenele de corabie. Ă Și acum, ce să-i mai spun? îl întrebă secundul pe Stubb. Ă Stai să mă gîndesc... Da, acum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de ambră din cadavrul acelei balene, dar o cantitate mult mai mare s-a pierdut în chip inevitabil căzînd în apă, deși poate că Stubb ar mai fi salvat o parte din ea, dacă nerăbdătorul Ahab nu i-ar fi poruncit să se întoarcă la bord numaidecît, amenințîndu-l că-l va părăsi. Capitolul XCI AMBRA Ambra este o substanță foarte ciudată și atît de importantă din punct de vedere comercial, încît în 1791 un anume căpitan Coffin, din Nantucket, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
așa că i-am retezat brațul. Dar eu n-am nici un amestec în ciotul ăsta de fildeș, adăugă medicul arătînd spre el cu cavila de matisit - lucrul ăsta, care contravine tuturor regulilor, este opera căpitanului, nu a mea; el i-a poruncit dulgherului să i-l meșterească și i-a pus în vîrf un ciocan, pe semne ca să zboare creierii cuiva, căci odată a încercat să mi-i zboare chiar mie. Da, cîteodată îl apucă pandaliile, ceva de speriat! Vedeți despicătura asta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se îndrepta spre est. Ascultă, adăugă el adresîndu-se lui Fedallah, în șoaptă - căpitanul dumitale e nebun? Dar Fedallah își duse un deget la buze și se furișă peste parapet ca să apuce vîsla-cîrmă a ambarcațiunii, în vreme ce Ahab, trăgînd spre el palancul, porunci marinarilor de pe vas să-l coboare în ambarcațiune. Peste cîteva clipe, stătea la pupa acesteia, iar oamenii din Manilla vîsleau din răsputeri. în zadar îl mai strigă căpitanul englez. Cu spatele la corabia străină și cu fața-i de cremene îndreptată spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au sau nu vreo legătură cu muritorul Ahab, fapt este că acesta a luat măsuri practice și urgente în ce privește piciorul său: și anume, l-a chemat pe dulgher. Iar cînd acel subaltern s-a înfățișat înaintea lui, Ahab i-a poruncit să-i meșterească grabnic un nou picior; apoi le-a poruncit secunzilor să pună la dispoziția dulgherului toate cuiele și barele de fildeș din falcă de cașalot agonisite pînă-n prezent pe corabie, pentru ca el să poată alege materialul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acesta a luat măsuri practice și urgente în ce privește piciorul său: și anume, l-a chemat pe dulgher. Iar cînd acel subaltern s-a înfățișat înaintea lui, Ahab i-a poruncit să-i meșterească grabnic un nou picior; apoi le-a poruncit secunzilor să pună la dispoziția dulgherului toate cuiele și barele de fildeș din falcă de cașalot agonisite pînă-n prezent pe corabie, pentru ca el să poată alege materialul cel mai rezistent și mai fin. După care, dulgherul a fost somat să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îndată acea constelație. Vreunui marinar îi venea chef să poarte cercei din os de rechin? dulgherul îi sfredelea loburile urechilor. Pe-un alt marinar îl apuca durerea de dinți? Dulgherul își scotea cleștele și, izbind cu pumnul în tejghea, îi poruncea marinarului să se așeze acolo; nenorocitul se mișca bineînțeles înainte de terminarea operației și, atunci, învîrtind mînerul menghinei de lemn, dulgherul îi făcea semn să-și vîre falca acolo, dacă voia să-i scoată măseaua. Și astfel, dulgherul era gata la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
piele de rechin, catifelată! Vai, dacă sărmanul Pip ar fi fost dezmierdat de o mînă ca asta, poate că nu s-ar mai fi pierdut! E ca o parîmă trainică, de care se pot agăța sufletele slabe. A, domnule căpitan, porunciți-i lui Perth să lege laolaltă aceste două mîini, cea neagră de cea albă, căci n-o să-i mai dau drumul de-aci înainte! Ă Băiete, băiete, nici eu n-o să-i dau drumul, cîte vreme n-o să te trag
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o ladă lui Queequeg, ăsta nu vrea să-și vîre capul în ea. Degeaba mi-am dat eu atîta osteneală cu sicriul ăsta? Iar acum, poftim, cică să fac un colac de salvare din el! E ca și cum mi s-ar porunci să întorc pe dos o haină veche, lăsînd-o cu căptușeala afară! Nu-mi place cîrpăceala asta, nu-mi place de fel, e o treabă înjositoare, nu-i de rangul meu. Cîrpăcelile să le facă, dacă vor, cîrpacii! Noi sîntem mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Daggoo, Queequeg și Tashtego, dar ferindu-se de Fedallah, și, ațintindu-și-o în cele din urmă asupra primului secund, îi spuse cu hotărîre: Ă Ține parîma, domnule Starbuck, o încredințez mîinilor dumitale. Apoi se așeza în coș și porunci oamenilor să-l ridice în arboradă, Starbuck urmînd să lege părîma de parapet și să rămînă lîngă ea. Și astfel, cu un braț petrecut pe după arboretul rîndunicii, Ahab începu să scruteze de jur-împrejur marea, care, de la înălțimea aceea, se desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-l emană, uneori de la mare distanță, cașalotul, fu simțit de toți oamenii de cart; și nici un marinar nu se arătă surprins cînd Ahab, după ce privi compasul și cornetul de vînt și după ce stabili cu oarecare precizie direcția de unde venea mirosul, porunci grabnic o ușoară modificare a cursului corabiei și scurtarea velelor. Rostul acestor măsuri se vădi cu destulă claritate în zori, cînd în fața noastră apăru o lungă fîșie de mare, netedă ca uleiul, dar cu marginile încrețite, întocmai ca dantelăria metalică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trupul masiv, încă mai era contopit cu albastrul mării. Gura strălucitoare se căscă sub ambarcațiune ca poarta unui mormînt de marmură; printr-o lovitură dată pieziș cu vîsla-cîrmă, Ahab viră, pentru a se feri din calea acestei năluci înfricoșătoare. Apoi, poruncindu-i lui Fedallah să schimbe locul cu al lui, merse la prova și, apucînd harponul făurit de Perth, le spuse oamenilor să apuce ramele și să stea pregătiți, cu ochii spre pupa. Datorită faptului că virase la timp pe axul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]