6,389 matches
-
la o interpretare literală a legii religioase”. Indiferent de variantele fundamentalismului islamic (moderate sau conservatoare - cum este cazul taLibanilor din afganistan), cu toții sunt de acord să lupte „Împotriva occidentalizării culturii și obiceiurilor”. în această luptă, religia este manipulată, devenind un pretext al fanatismului politic și al manifestărilor de violență paroxistică. Niciodată exegeții religioși ai textelor sacre n-au găsit în coran, de exemplu, justificări pentru atacurile cumplite de la World Trade center și pentru sabotarea trenurilor, pentru atentatele sinucigașe și uciderea de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ediție, nu monumentală, ci măcar demnă. Maiorescu alegea în edițiile lui, cu autoritatea prietenului, oarecum patron. Editorii prosteriori /sic! E joc de cuvinte, nu greșeală de tipar/ au înghesuit fără nici un discernământ și fără nici o evlavie toate petecuțele poetice sub pretextul că sunt postume. Nepioasă și condamnabilă râvnă. N-aș vrea să tulbur sărbătorirea de astăzi cu o imputare. Dar mă întreb cu nedumerire, cum nu s-a gândit nimeni, înainte de un monument în bronz, la „ediția-monument” a lui Eminescu. Un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fără să arate ce e propriu și ce e document. Până la publicarea pretinsului document în facsimil suntem îndreptățiți să-l socotim un fals. Dar și de ar fi autentic, memoriul necunoscutului doctor nu prezintă nici un interes și e numai un pretext pentru d. Potra, care poate nu înțelege o iotă din poezia lui Eminescu, de a se îndesa cu numele lui în bibliografia eminesciană sub cuvântul unei venerațiuni neinteligente și jignitoare. Remarcăm în treacăt asemănarea ciudată și a stilului d-lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
seria se studii și articole reunite de Călin L. Cernăianu sub titlul „Conjurația anti Eminescu” în revista „Semnele timpului. Pagini pentru cazuri extraordinare”, Nr. 3-5 (2002) pe care mărturisesc a le fi răsfoit de câteva ori găsind cele mai ușoare pretexte să le pun deoparte (mai ales antiintelectualismul agresiv al autorului, care ritmează ca o perdea intermitentă drumul spre un posibil contact cu informația, a constituit, cred, reașezarea aproape mecanică a acestei cărți mereu la baza teancului de așteptare). Apariția d-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
reunește povestiri fie rurale, fără acțiune, cam idilice, în care sunt abia schițate câteva personaje (La cișmea), fie din alt mediu social, mai agitat, cu oameni orbiți de patimă și băutură, apăsați de fapte necinstite, samavolnicii, toate părând însă niște pretexte pentru descrierea locurilor și obiceiurilor (Între pescari). Altundeva se creionează personaje de o bunătate cristică, negustori, muncitori portuari, ca în schița În jurul lui Muratacai, o oarecare reușită în sugerarea atmosferei. Alte secvențe, cu un mic nucleu senzațional, suferă de banalitate
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
ei. Cei doi capătă în carte o fizionomie memorabilă, cu toate că pe alocuri naratorul cedează pasul moralistului ce expune „cazul” ex cathedra, preocupat să nu lase nimic neexplicat. Și tabloul mediului reține atenția, deși e realizat cu precădere - folosindu-se ca pretext nunți, botezuri, baluri și „sobraniile dvorenilor” - prin aglomerare întrucâtva mecanică de tipuri, multe pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele două „instituții” basarabene, Alexandru Ivanovici Brașevan și Anica Mesnicu, „mareșalul gubernial” Ștefan Gheorghevici Cazara
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Scurtulescu), medic, și al lui Dumitru Tănase, magistrat. Urmează școala elementară și liceul la Galați (1952-1963), apoi Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București, secția limba și literatura franceză (1963-1969). Este exmatriculat din motive politice timp de un an (pretextul ar fi fost rostirea numelui lui Emil Cioran la un colocviu al studenților). Va lucra că betonist pe un șantier gălățean. Reprimirea în facultate este condiționată de acceptarea colaborării cu Securitatea. În 1968 îi apare o povestire, Însemnările celor ce
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
tânăr, Roxana Iliescu - Luca R. Eugen, lansat într-o expediție de recuperare a timpului pierdut. Revenirea protagoniștilor în orășelul natal de provincie - pe urmele idilei lor adolescentine, ale unor îndoielnice identități cvasiparadisiace și ale unui prieten fantomatic, Matei Geamănu - oferă pretextul unui edificiu narativ fastuos, proiectat și clădit cu o maturitate rară la un începător, care își anunță de pe acum spiritul de împotrivire. Cărțile sale se așază sistematic de-a curmezișul convențiilor, temelor și tehnicilor consacrate ale ficțiunii. Romanul romancierului, personajele-autori
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
pensionarilor abulici, al navetiștilor apatici sau al gospodinelor acrite din cărțile comilitonilor săi. Triunghiul format din pianistul Sandu, profesorul universitar Dionisie și frumoasa Pia aparține unei lumi cu lustru artistic și cu vocație (sau doar cu veleități) creatoare. Un bun pretext pentru romancier să compromită metodic clișeele produse abundent de literatura inadaptării intelectualului la un mediu ostil: anomalia și excrescențele sale - deriziunea, uzura, plictisul, urâtul. Intercalate în roman, Fragmente cu hamsteri reprezintă teatrul de operațiune al unui autor-personaj anonim, care scrie
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
această stare de lucruri să fie privită ca o problemă de stat. În studiul Gabriele D’Annunzio și critica italiană, retrospectivă a exegezei despre scriitorul italian, Elisabeta Naum arată că pentru critică opera lui D’Annunzio nu e decât un pretext pentru o ideologie sau teorie care își caută legitimarea. Un studiu de M. Nanu demonstrează polemic geneza românească a motivelor poetice la Ienăchiță Văcărescu, fără a rezolva totuși incidențele cu motivele goetheene. Lui N. Balca îi este găzduit un studiu
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
la I. Al. Brătescu-Voinești, Mateiu I. Caragiale, Ioan Alexandru, apoi din nou la Romain Rolland, Jules Romains, André Gide, Céline, Proust, Kipling, Sartre, într-o ordine care contrazice toate cronologiile. Opera literară - cele mai multe eseuri pleacă de la cărți apărute - este un pretext pentru disocieri ingenioase și colorate. Personajele lui François Mauriac „sunt toate pe grătar și se frig la foc mic”, „secretul infernului sartrian este zicerea tatălui, a verbului a face, dispariția lui din limbaj, însoțită [...] de suveranitatea nemărginită a lui a
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
unor personalități politice și literare, prieteni ai tatălui, profesori ai fiului etc. Verva intelectuală, stilul ironic alert, bonomia și umorul definesc textul. Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud (2002) este un volum atipic de memorii, călătoria fiind mai degrabă un pretext pentru o culegere de povestiri și eseuri. În vara anului 1966 soția scriitorului, Paola, invitată la un congres internațional de farmacologie într-un oraș latino-american, merge acolo împreună cu Ț. și cu cei doi copii ai lor. Cartea e alcătuită din
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
Vălătuc (1928; Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistă și umoristică românească din perioada interbelică. Genul proxim al celor opt texte - unele în proză, altele în versuri și fiecare de altă factură stilistică, având ca ramă pretextul manuscrisului găsit - ar fi povestirea, iar diferența specifică - pastișa cu efecte comice a stilului cronicăresc și a graiului moldovean, întrețesute ingenios, dar nesilit cu neologismul tehnic (oenologic și gastronomic) și cu citatul erudit. T. este un artist al cuvântului, un
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei. Ca și pamfletele argheziene, unde virtuozitatea și alchimia limbajului distrag atenția de la pretextul real și de la injustețea caracterizărilor, cronicile lui culinare interesează în primul rând ca artă literară. Se regăsesc aici principalele virtuți ale scrisului practicat de T.: jovialitatea molipsitoare, erudiția țintind finalitatea ludică, jocul neistovit de cuvinte (îndeosebi sub forma calamburului), complicitatea
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
potrivite pentru delimitarea unei viziuni românești asupra dicotomiei natură-grădină. În egală măsură, cititorul se poate lăsa furat de calitățile literare ale textului, care poate fi citit ca un eseu în stilul lui Montaigne, unde informația savantă nu este decât un pretext pentru distilarea emoțiilor și trăirilor descoperite de T. în oglinda altui model cultural - cel francez, ceea ce îi oferă ocazia unei coborâri pline de savoare în „grădinile” propriului trecut, ascuns printr-un savant joc de aparențe sub înfățișarea celui colectiv, în
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
o bunătate și o înțelepciune cu totul ieșite din comun. Legenda continuă astfel: Bodhisattva a pătruns în sânul mamei sale. Zeii îi admiră condescendența cu care consimte să îndure prihana și josnicia unei nașteri umane; această mirare îi servește ca pretext lui Buddha pentru a explica în ce condiții și-a petrecut gestația. La porunca lui, Brahmă aduce din cerul zeilor Trăyastriṃśas un palat în miniatură, păstrat cu pietate, un receptacol prețios (ratnavyūha), care-i va servi lui Buddha de adăpost
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu există nici un singur exemplu de persecuție sau vărsarea vreunei picături de sânge în convertirea oamenilor la buddhism sau în propagarea sa de-a lungul unei îndelungate istorii de 2 500 de ani. Violența sub orice formă, sub indiferent ce pretext, este complet împotriva învățăturii lui Buddha. Pe bună dreptate s-a afirmat că buddhismul e singura religie universală care n-a cunoscut violența, persecuția ereticilor, Inchiziția, procesele vrăjitoarelor și cruciadele. Învățătura lui Buddha are anumite puncte comune cu filosofia greacă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aveai, și m-a dus la gară. Și am cerut să mă pună În lanțuri... E destul de incomod să fii pus În lanțuri, dar ești mai sigur, că așa nu te acuză că ai vrut să evadezi și nu are pretext să tragă. E, dar n-a vrut să mă pună În lanțuri... Și m-au dus sub escortă la gară, m-au urcat Într-un vagon-dubă care staționa, Într-o celulă din aia dublă, cât o din aia de sentinelă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mult, că norma era de zece cămăși pe zi, și am putea să facem 12, dar noi mâncăm... Și atuncea, maiorul ăsta, care era și-așa tare strict, o interzis să ne mai ducem mămăligă cu noi... Ăsta o fost pretextul pentru noi ca să facem greva. El ne-o spus dinainte, ne-o anunțat: „Cine-și mai duce mămăligă-n atelier o să fie pedepsit”. Noi ne-am Înțeles și, bineînțeles, noi toate ne-am pus mămăliga În săculeții pe care-i
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mascate circulau un număr de veterane ale galanteriei cari, nemaiputându-și agonisi viața într-alt fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viața într-alt fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va fi epitrop consilierul care se află mai vechi în tutelă și el prin înțelegere cu colegul său vor numi pe al treilea și așa se va forma tutela până la majoritatea fiilor mei iubiți, fără să poată vreodată, sub nici un pretext, vreuna din rudele mele sau ale soției mele a avea vreun rolul armatei în timpul evenimentelor de la 11/23 februarie 1866, dar acest pasaj nu a apărut în presă („Dl. Kogălniceanu adresă apoi câteva cuvinte blânde armatei, susținând că nu armata
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
potop de știri senzaționale, dar toate false se abat asupra Bucureștilor. Guvernul nu instituie cenzura și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În Rusia însă, e cenzură strașnică, iar telegraful anunță că ziarul Golos a fost suspendat pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precedată de o întreagă armată de polițiști și de spioni cari intră în țară și invadează Bucureștii. Aceștia se pun în legătură cu poliția noastră și iau toate măsurile pentru paza țarului și pentru supravegherea tuturor străinilor cari, sub diferite motive și pretexte, au venit în București.78 Prefectul de poliție C. Ciocârlan nu este judecat la înălțimea situației, afară de asta nici nu vorbea limba franceză. Ciocârlan este mutat la Brăila, iar la București, în capul prefecturii poliției e adus prefectul de Brăila
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tată”, al mamei, și am hotărît să ne întîlnim în oraș. Și-a întrerupt drumul spre Ploiești numai, pretindea, ca să-mi spună care e starea sănătății părinților mei. Întîlnirile cu el sînt întotdeauna - eufemistic vorbind - dificile. Le evit, sub diverse pretexte, știind cît de imprevizibil poate deveni. A comandat vin. „Bea pentru moș-tu, că te tragi din oameni, doar n-ai ieșit din salcîmi”, m-a îndemnat, nemulțumit de veșnica mea abstinență. Îi cam lipsește coerența, altminteri (poate tocmai de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]