10,986 matches
-
supărarea față de șeful său deoarece exprimarea acesteia nu este, în general, socialmente acceptată în cadrul organizațiilor. Aceasta îl poate face să se simtă deprimat, să fie nejustificat de dur față de subordonații săi sau să neglijeze să furnizeze anumite informații unui coleg. • Proiecția. Acest mecanism defensiv constă în transferarea sursei de anxietate de la individ la mediu. Astfel, un manager poate simți că șeful său, colegii, subordonații sunt supărați pe el, în loc să conștientizeze că de fapt el este cel supărat. Dacă ceilalți sunt ostili
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sale false: această constatare i-a determinat pe numeroși cercetători să Împrumute din psihanaliză conceptul de mecanism de apărare, utilizat pentru a explica funcția psihosocială a prejudecății (sau a stereotipului). I se mai adaugă adesea conceptele de deplasare și de proiecție, de refulare și de reapariție a tendințelor refulate. De unde recurgerea, spre exemplu, la modelul „frustrare ă agresivitate” (Dollard et alii, 1939; Banton, 1983, pp. 82-83), echivalent cu o reformulare a modelului popular al „țapului ispășitor”, sau la cel al „personalității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
corelate cu etnocentrismul. Aceste trăsături de personalitate provin dintr-o primă modelare prin educație și sunt roadele unei socializări compuse din reprimare și frustrare. Este de-ajuns apoi să presupunem inevitabilele reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imagine despre lume În care doar ceilalți au dorințe perverse care pun În pericol decența, fără a recunoaște vreodată șcă elț ar putea avea aceleași dorințe” (Billig, 1984, p. 460). Țapul ispășitor este astfel un receptacul și un spațiu de proiecție „util din punct de vedere social”, favorizând eliminarea bilei autoritariste a acestui tip de individ, neliniștit În fața diversității lumii și a diferențierilor pe care aceasta le generează la nivelul categorisirilor și al cunoștințelor. Această abordare globală a mentalității autoritariste este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau chiar de pe stradă. Mai rău, facem totul, deseori din motive foarte Întemeiate, pentru a-l menține pe celălalt Într-un clar-obscur al ignoranței confortabile, utilă „relaxării minții” sau, dimpotrivă, răcnetelorpopuliste. Corpul Însuși este, În anumite privințe, un spațiu de proiecție, obiect al unor inserări, manipulări, credințe și cunoștințe care depind de sisteme de gândire ce emană din „social” și de reguli marcate socio-istoric. Înțelegerea RS devine deci o datorie civică (În sensul de „interes pentru viața cetății”) și, În egală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însoțită de o supraevaluare a performanțelor și capacităților membrilor din grupul propriu și de o devalorizare a imaginii adversarilor. În faza următoare, competiția este eliminată. Grupurile sunt invitate să ia parte la activități comune, dar fără interdependență, de tip „masă”, „proiecții de filme”, „foc de artificii”. Aceste practici, În loc să aducă reconcilierea, nu fac decât să ațâțe animozitatea dintre cele două tabere. Doar În momentul În care experimentatorii propun un efort comun În vederea rezolvării unei probleme care Îi privește pe toți membrii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pornește de la ordinea juridică: străinul este În regulă În ceea ce privește legile țării care Îl primește? Fraza lui Maurice Blanchot citată mai sus și, cu ea, Întreaga literatură a exilului și a ospitalității Îi descriu condiția intimă: sentimente, comportamente, raporturile cu ceilalți, proiecții În viitor, ruptura cu trecutul. Iată cum orientează textul biblic cultura evreilor În privința primirii străinilor: „Amintește-ți că și tu ai fost străin În Egipt”. Surprinzător la această atitudine este locul determinant pe care ea Îl ocupă pe lista obligațiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Aur la Berlin în acest an) n-a primit nimic. Însă premiile nu sunt mai importante decât faptul că aceste filme au putut fi văzute. Închei cu cel mai frumos compliment auzit la Anonimul. Horia-Roman Patapievici către Vlad Ivanov, după proiecția peliculei 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile: „Felicitări, v-am urât tot filmul!“. Festivalul Enescu - înainte de bal Bedros Horasangian Programarea unei noi ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu“ și apropierea momentului festiv al inaugurării manifestărilor oficiale pun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
mai bună soluție. S-a zbătut și a adus, pe lângă filmele din zona mediteraneană din competiție, pe lângă filme de festival deci, mai de nișă, și producții populare ale unor mari studiouri. Castronul cu miere a fost Transformers, la a cărui proiecție au venit Michael Bay, protagonistul Shia LaBoeuf și reprezentanți de la Paramount. Micile cănuțe cu miere au fost vedetele. Unele dintre ele au primit premii Taormina Arte, altele au ținut masterclass-uri, altele au venit pur și simplu pentru o zi, două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
un locutor și un interlocutor, iar finalizarea ei prin transmiterea de informații se întemeiază pe o legătură între cei doi sub forma unei convenții (implicite) de a înțelege aceleași lucruri prin aceleași enunțuri. Ca atare, locutorul are în conștiința sa proiecția interlocutorului, pe care îl consideră ca fiind ceva deosebit și distinct de sine, dar căruia i se adresează într-o manieră care îi face posibilă înțelegerea. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
noțiunea "teritorialitate" nu se limitează, ca în etologia animală, la teritoriul propriu-zis, ci vizează și alte diverse dependențe ale eului. Cea mai mare parte dintre considerațiile legate de noțiunile de "spațiu" și de "teritoriu" se raportează la corporalitate și la proiecțiile ei. Zona de joncțiune cea mai sensibilă este în mod evident învelișul corporal și contactul acestui înveliș cu al altuia, de unde importanța privirii și a atingerii. Dacă privirea este un semnal de atitudine afectivă (pozitivă sau negativă) și de atenție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutorul, de unde și perspectiva diversificată asupra acestei instanțe discursive, arhetipale (căci, de la o situație de comunicare la alta, același locutor poate implica existența unui alt supradestinatar; de exemplu, în plan familial, profesional, cultural etc.). Supradestinatarul se concretizează, astfel, într-o proiecție a interlocutorului dintr-o anumită situație de comunicare, interlocutor care nu este avut în vedere atît ca o prezență fizică asociată (real sau virtual) anumitor repere contextuale, cît ca un receptor plasat în reprezentarea mentală a situației enunțiative pe care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în program și neonorate de organizatori. Reprezentanții librăriei au fost puși în situația extrem de jenantă de a le explica vizitatorilor (mai ales din afara țării) de ce două evenimente programate în aceeași zi, la ore diferite - un vernisaj de fotografie și o proiecție de film, urmată de o dezbatere - nu vor mai avea loc. În timpul în care personalul Cărturești se străduia să salveze aparențele, nici un reprezentant din partea IRAF sau din partea Asociației Turn nu a putut ajunge la librărie, pentru a le oferi celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
care au venit, sigur le vor fi utile la următoarele. Francezii sunt foarte buni la promovarea culturii. Cred că ei au inventat-o. (Râde.) Mi-ar plăcea să știu mai multe despre Lincoln Center și despre The Film Society. Câte proiecții de filme aveți pe săptămână? Ce fel de public vine? Lincoln Center a fost fondat în 1959 și construit într-o zonă muncitorească a New York-ului, mai slab dezvoltată la acea vreme. Vă amintiți filmul West Side Story? A fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Society of Lincoln Center, creat pentru a promova la Lincoln Center arta filmului. Noi nu ne ocupăm numai de Festivalul de Film de la New York. Organizăm și o serie intitulată „Noi regizori/Noi filme“ (în fiecare primăvară), iar în timpul anului facem proiecții la Walter Read Theater (n.r. - unde va avea loc și retrospectiva filmului românesc în aprilie viitor), edităm „Film Comment Magazine“, care este una dintre cele mai bune reviste de film în limba engleză. Deci e vorba de o paletă largă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
nu este acolo, definiția este inadecvată"110. Păcatul lui Hegel este de a fi absolutizat nu doar Spiritul, reducând taina Sfintei Treimi la o abstracție filozofică cognoscibilă, ci și forma de guvernare a timpului său, monarhia constituțională, amputând astfel orice proiecție eschatologică. Pentru urmașul său, Feuerbach, Dumnezeu este proiecția omului conștient de propria infinitate. La Hegel, Dumnezeu apare prin om, la Feuerbach omul îl creează pe Dumnezeu după chipul său. Din punctul de vedere al lui Marx, Feuerbach l-a adus
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lui Hegel este de a fi absolutizat nu doar Spiritul, reducând taina Sfintei Treimi la o abstracție filozofică cognoscibilă, ci și forma de guvernare a timpului său, monarhia constituțională, amputând astfel orice proiecție eschatologică. Pentru urmașul său, Feuerbach, Dumnezeu este proiecția omului conștient de propria infinitate. La Hegel, Dumnezeu apare prin om, la Feuerbach omul îl creează pe Dumnezeu după chipul său. Din punctul de vedere al lui Marx, Feuerbach l-a adus pe Hegel cu picioarele pe pământ. Și, la
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ca un marș providențial către un scop dinainte stabilit. Materialismul istoric este în mod esențial, deși ascuns, o istorie a împlinirii și salvării în termenii economiei sociale 113. Marx este de acord cu Feuerbach că Dumnezeu nu este decât o proiecție infinită a omului finit și că esența teologiei este antropologia. Prin urmare, el revendică întreaga istorie, dar nu vede în ea revelația lui Dumnezeu, ci revelația omului 114. Ideea mesianică a evreilor ca popor ales al lui Dumnezeu este transferată
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în realitate nu e așa. Un spectator mai la locul lui își poate alege traseul personal la TIFF fără incidente (deși tocmai incidentele fac diferența; de exemplu, alergând de la un cinema la altul, am confundat filmele și am ajuns în mijlocul proiecției scurtmetrajelor de groază, drept care am închis ochii cu îndărătnicie vreo 10 minute), la fel cum unul „nelalocul lui“ își poate umple zilele de festival numai cu șocuri. Dintre filmele din compețiție pe care le-am văzut până acum, în afară de 432
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Arta, în Pavilionul 2007 și pe terasa din Piața Mică. Așa cum era de așteptat, apogeul a fost atins la filmele lui Cristian Mungiu și Cristian Nemescu, precum și la Cocoșul decapitat, când biletele s-au vândut de la primele ore, iar la proiecțiile speciale din Pavilion s-a stat și în picioare, s-a aplaudat minute în șir, iar realizatorii au urcat pe scenă și au vorbit cu publicul. De succes s-au bucurat și proiecțiile gratuite din Piața Mică. Sute de spectatori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
au vândut de la primele ore, iar la proiecțiile speciale din Pavilion s-a stat și în picioare, s-a aplaudat minute în șir, iar realizatorii au urcat pe scenă și au vorbit cu publicul. De succes s-au bucurat și proiecțiile gratuite din Piața Mică. Sute de spectatori au ocupat seară de seară terasa special amenajată, lor adăugându-li-se și fidelii consumatori de bere de la terasele învecinate, ecranul fiind suficient de mare încât filmele să se vadă și de dincolo de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
însă autenticitatea, esența, veridicitatea, sinceritatea sunt de remarcat. Sunt prea emoționat acum, dar voi folosi vorbele unei țigănci din Roșia: «Părinte, când am văzut că faci un film despre copilăria dumneata, m-o pălit plânsul!Ă“. Armand Assante, venit la proiecția filmului California Dreamin’ (nesfârșit), a vorbit la superlativ de Cristian Nemescu: „Cristi era extrem de talentat și avea un simț al umorului extraordinar. Iar filmul este nemaipomenit nu numai pentru România, e un film internațional foarte valoros“. Vedeta a lăudat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
espresso dublu“. Armand Assante a văzut la Sibiu pentru prima oară și filmul lui Cristian Mungiu, câștigător al „Palme d’Or“. TIFF-ul sibian se încheie duminică, la 21.30, cu o gală transmisă în direct de TVR1 și cu proiecția filmului Restul e tăcere, al lui Nae Caranfil. Revoluție pentru Mungiu Filmul 4 luni, 3 săptămâni și două zile, al lui Cristian Mungiu, a creat adevărate isterii în Sibiu. Biletele s-au vândut în mai puțin de o oră, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
e tăcere, al lui Nae Caranfil. Revoluție pentru Mungiu Filmul 4 luni, 3 săptămâni și două zile, al lui Cristian Mungiu, a creat adevărate isterii în Sibiu. Biletele s-au vândut în mai puțin de o oră, iar în seara proiecției coada de la intrare era uriașă și nu toți au putut vedea filmul. „Afară sunt sute de oameni care fac o mică revoluție, protestează. De aceea, îi mulțumim domnului Mungiu, care a fost de acord să mai avem o proiecție duminică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
seara proiecției coada de la intrare era uriașă și nu toți au putut vedea filmul. „Afară sunt sute de oameni care fac o mică revoluție, protestează. De aceea, îi mulțumim domnului Mungiu, care a fost de acord să mai avem o proiecție duminică, gratuită“, a anunțat Mihai Chirilov pe scenă. Lumea a aplaudat în picioare prezența primului român câștigător al „Palme d’Or“. „Voi transmite mulțumirile voastre și actorilor“, a răspuns Mungiu, preferând să nu țină un discurs, fiindcă „s-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]