5,338 matches
-
poate fi: Personne este numai pronume: "Personne ne sait où est Marc" „Nimeni nu știe unde este Marc”. Nul(le)(s) folosit în registrul de limbă elevat, este sinonimul lui "aucun(e)" că determinant, și îl înlocuiește pe "personne" că pronume: Nul train ne peut circuler ...", Nul ne sait ..." De menționat că cuvintele nehotărâte cu sens negativ înlocuiesc negația "pas". Quelque este numai determinant: "Îl y avait quelque espoir de mettre fin au conflit" „Există o oarecare speranța de a se
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
sală.”. Quelques, tot determinant, este forma de plural a lui "quelque", dar are alt sens decât acesta: Îl reste quelques biscuits dans le tiroir" „Mai sunt câțiva biscuiți în sertar”. Cu "quelque" se formează mai multe cuvinte care sunt numai pronume: Quelqu’un are în limba modernă numai formă de masculin: "Quelqu’un a apporté ce paquet pour vous" „Cineva a adus pachetul acesta pentru dumneavoastră”. Quelque chose: "Je dois te dire quelque chose" „Trebuie să-ți spun ceva”. Quelque part
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
toată seară muncind”, Tout ce système fonctionne mal" „Tot sistemul acesta funcționează prost”, Tous nos amis șont venus au mariage" „Toți prietenii noștri au venit la nunta”. De notat că la determinantul "tous" nu se pronunță s-ul, dar la pronumele "tous" se pronunță. "Tout" există și că substantiv masculin numai la singular, cu un determinant ("J’ai acheté deux chemises et deux cravates ; j’ai payé le tout 30 euros" „Am cumparat două cămăși și două cravate; am plătit 30
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Mi-a vorbit încet de tot”. Autre Acest cuvânt poate fi articulat sau nearticulat. Nearticulat, "autre" este nume predicativ: "Paul est autre que je croyais" „Paul e altfel decât credeam”. "Un(e) autre" poate fi: "D’autres" este pluralul determinantului/pronumelui "un(e) autre": Alt determinant + "autre": Alt determinant + "autres": Autre chose este numai pronume: "Moi, îl me faut autre chose" „Mie îmi trebuie altceva”. Un(e) certain(e) este numai determinant: "Je veux visiter seulement une certaine pârtie du musée
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Nearticulat, "autre" este nume predicativ: "Paul est autre que je croyais" „Paul e altfel decât credeam”. "Un(e) autre" poate fi: "D’autres" este pluralul determinantului/pronumelui "un(e) autre": Alt determinant + "autre": Alt determinant + "autres": Autre chose este numai pronume: "Moi, îl me faut autre chose" „Mie îmi trebuie altceva”. Un(e) certain(e) este numai determinant: "Je veux visiter seulement une certaine pârtie du musée" „Vreau să vizitez numai o anumită parte a muzeului”. Certain(e)s, forma de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
postpus substantivului și are sensul sau originar: "Je m’attends à un succès certain" „Mă aștept la un succes sigur”. Chaque este numai determinant: "Chaque personne a sa place réservée" „Fiecare persoană are locul său rezervat”. Chacun(e) este corespondentul pronume al lui "chaque": "Chacun des enfants a reçu des cadeaux" „Fiecare dintre copii a primit cadouri”. Différent(e)(s) poate fi: Divers(e)(s) se comportă ca și cuvântul precedent: Le/la même, leș mêmes poate fi: "Même" poate fi
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
même leș malades" „Toți erau prezenți, chiar și bolnavii”. N’importe este un element component nehotărât provenind din formă impersonala "îl n’importe" „nu e important” a verbului "importer", care face parte din mai multe locuțiuni nehotărâte: On este un pronume personal nehotărât care provine din substantivul latinesc "homo" „om”. Poate fi numai subiect persoană și are mai multe sensuri. Inițial, "on" este subiectul nedefinit. În această calitate are două nuanțe de sens: În registrul familiar, "on" înlocuiește pronumele personal "nous
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
este un pronume personal nehotărât care provine din substantivul latinesc "homo" „om”. Poate fi numai subiect persoană și are mai multe sensuri. Inițial, "on" este subiectul nedefinit. În această calitate are două nuanțe de sens: În registrul familiar, "on" înlocuiește pronumele personal "nous", deci este definit, dar și în acest caz predicatul este la persoana a III-a singular: "Și tu veux, on va au cinéma" „Dacă vrei, mergem la film”. Plusieurs poate fi: Quelconque poate fi determinant nehotărât sau adjectiv
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
determinant, cu pluralul "de țel(le)s": "Une telle proposition est inacceptable" „O asemenea propunere este inacceptabilă”, "On ne peut pas faire ce travail avec de tels collaborateurs" „Nu se poate face munca asta cu asemenea colaboratori”. Poate fi și pronume, înlocuind un nume propriu de persoana pe care vorbitorul nu poate sau nu vrea s-o numească: "Monsieur un țel est très aimable" „Domnul cutare este foarte amabil”. L’un(e)/leș un(e)s funcționează numai corelat cu "l
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
de persoana pe care vorbitorul nu poate sau nu vrea s-o numească: "Monsieur un țel est très aimable" „Domnul cutare este foarte amabil”. L’un(e)/leș un(e)s funcționează numai corelat cu "l’autre/leș autres", ca pronume: "Leș spectateurs entraient l’un après l’autre par la porte étroite" „Spectatorii intrau unul după altul pe ușă îngustă”, "On construiră leș maisons en deux étapes : leș unes maintenant, leș autres l’année prochaine" „Casele vor fi construite în
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca”, "un seul autre grand problème" „o singură altă problemă mare”. Atributele exprimate prin substantiv, pronume, verb la infinitiv sau adverb cu prepoziție stau totdeauna după substantivul determinat: Dacă un substantiv are un atribut cu prepoziție și un atribut adjectival de plasat după substantiv, atributul cu prepoziție este plasat înaintea adjectivului: "un manteau d’hiver neuf
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Însă "ni" nu înlocuiește articolul hotărât: "Elle n’aime ni le vin ni la bière" „Nu-i place nici vinul, nici berea”. 5. Numele de ocupație în funcție de nume predicativ se folosesc fără articol dacă subiectul este un substantiv sau un pronume personal, si daca numele de ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul est un journaliste renommé" „Paul e
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
articol dacă subiectul este un substantiv sau un pronume personal, si daca numele de ocupație nu are atribut: "Paul/Îl est journaliste" „Paul/El e ziarist”, dar "C’est un journaliste" „(Acesta) e un ziarist” (subiectul nu este substantiv sau pronume personal), "Paul est un journaliste renommé" „Paul e un ziarist renumit” (numele are atribut). 6. [Apoziție|Apoziția]] poate fi de asemenea fără articol: "Nous avons mangé de la polenta, plat traditionnel roumain" „Am mâncat mămăligă, mâncare tradițională românească”. 7. În limba
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
chercheurs s’occupent de ce problème" „Financiari, urbaniști, economiști, juriști și alți cercetători se ocupă de această problemă”. 8. În titluri, incripții, meniuri: Adjectivul poate avea complement care, în afară construcțiilor comparative, poate fi exprimat de un adverb, un substantiv, un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci este fără prepoziție, locul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de această problemă”. 8. În titluri, incripții, meniuri: Adjectivul poate avea complement care, în afară construcțiilor comparative, poate fi exprimat de un adverb, un substantiv, un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci este fără prepoziție, locul său fiind înaintea predicatului: "Cette voiture est trop chère pour moi" „Mașină asta este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
plus belle de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea mai multe complemente: "C’est très difficile à comprendre" „E foarte greu de înțeles”. Și un adverb poate avea complement exprimat prin adverb ori prin substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele cu ale grupului adjectival: trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
au cumpărat flori mamei lor cu ocazia Zilei mamelor”. În franceză nu există propoziție fără subiect exprimat prin cuvânt aparte, în afară propoziției imperative. De aceea, daca subiectul nu este exprimat printr-un cuvânt accentuat, atunci este exprimat printr-un pronume neaccentuat. Și complementele pot fi exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției este diferită de cea canonica. Locul acestor pronume este după subiect și direct înaintea predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mamelor”. În franceză nu există propoziție fără subiect exprimat prin cuvânt aparte, în afară propoziției imperative. De aceea, daca subiectul nu este exprimat printr-un cuvânt accentuat, atunci este exprimat printr-un pronume neaccentuat. Și complementele pot fi exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției este diferită de cea canonica. Locul acestor pronume este după subiect și direct înaintea predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
imperative. De aceea, daca subiectul nu este exprimat printr-un cuvânt accentuat, atunci este exprimat printr-un pronume neaccentuat. Și complementele pot fi exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției este diferită de cea canonica. Locul acestor pronume este după subiect și direct înaintea predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana lor. Dacă este vorba de două pronume personale, unul este
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
exprimate prin pronume neaccentuate, și atunci topica naturală a propoziției este diferită de cea canonica. Locul acestor pronume este după subiect și direct înaintea predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana lor. Dacă este vorba de două pronume personale, unul este complement direct, celălat - complement indirect: Un pronume personal poate fi asociat și cu un pronume adverbial. În acest caz, pronumele personal este totdeauna
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
canonica. Locul acestor pronume este după subiect și direct înaintea predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana lor. Dacă este vorba de două pronume personale, unul este complement direct, celălat - complement indirect: Un pronume personal poate fi asociat și cu un pronume adverbial. În acest caz, pronumele personal este totdeauna pe primul loc: Într-o asemenea propoziție, locul complementului exprimat printr-un adverb poate
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicatului: Predicatul poate avea numai două asemenea complemente. Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana lor. Dacă este vorba de două pronume personale, unul este complement direct, celălat - complement indirect: Un pronume personal poate fi asociat și cu un pronume adverbial. În acest caz, pronumele personal este totdeauna pe primul loc: Într-o asemenea propoziție, locul complementului exprimat printr-un adverb poate fi între verbul auxiliar și forma de participiu trecut, sau
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Ordinea acestora unul față de celălalt depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana lor. Dacă este vorba de două pronume personale, unul este complement direct, celălat - complement indirect: Un pronume personal poate fi asociat și cu un pronume adverbial. În acest caz, pronumele personal este totdeauna pe primul loc: Într-o asemenea propoziție, locul complementului exprimat printr-un adverb poate fi între verbul auxiliar și forma de participiu trecut, sau după acesta. Există mai mulți factori care determină
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
depinde de felul pronumelor și, în cazul celor personale, de persoana lor. Dacă este vorba de două pronume personale, unul este complement direct, celălat - complement indirect: Un pronume personal poate fi asociat și cu un pronume adverbial. În acest caz, pronumele personal este totdeauna pe primul loc: Într-o asemenea propoziție, locul complementului exprimat printr-un adverb poate fi între verbul auxiliar și forma de participiu trecut, sau după acesta. Există mai mulți factori care determină una sau cealaltă poziție. Dacă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Paul, Mărie et Juliette" „Au trecut la examen Pierre, Paul, Mărie și Juliette”. În afara chestiunii temă-remă este de menționat cazul propoziției incidente în limba scrisă. În această topica este predicat + subiect, fie că acesta este un cuvant accentuat sau un pronume personal neaccentuat: "Arrêtez-vous, hurla le gendarme en pointant son arme" „Opriți-vă, urlă jandarmul îndreptându-și armă către ei”, "Qu’allons-nous faire, demanda-t-il ?" „Ce-o să facem, întreba el?” În registrul de limbă familiar și complementul direct poate fi tema: "J
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]