5,549 matches
-
Fecioara Maria” fiind înfățișați pe un fundal arhitectonic, așa cum îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și friza de prăznicare. Tot la 1740 pictează icoanele împărătești, de o remarcabilă realizare, ele înfățișând pe „Sf.Nicolae”, „Fecioara Maria cu Pruncul”, „Iisus Hristos Învățător” și „Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de biserică, în partea sud-estică, se află turnul-clopotniță de lemn, de formă pătrată. Este dispus pe două nivele, cu acoperișul
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
tovărășia oamenilor de rând și a negustorilor. O relatare candidă a unora din faptele sale se poate găsi în cronica curteanului său, Philippe de Commines. În 1464, la o lună după nașterea fiicei sale, Ioana de Franța, (1464-1505), aflând că pruncul era handicapat (ea urma să devină și de o urâțenie proverbială) a hotărât de îndată să o mărite cu vărul îndepărtat Ludovic de Orléans, fiul poetului Charles de Orléans (1394 - 1365), sperând ca perechea să rămană stearpă și astfel să
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
satului Nerușai se ocupă în principal cu agricultura și cu zootehnia. În ferma colectivă de animale erau crescute în anii '60 ai secolului al XX-lea 1.600 vaci. În satul Nerușai a existat o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, denumită Nerușaiskaia. Ea a aparținut unei familii de binecredincioși din comuna Nerușai. Într-una din zile din anii care au urmat ocupării Basarabiei de către ruși, icoana ar fi vorbit țăranilor basarabeni care se rugau în biserică, spunându-le credincioșilor: ""Duceți
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
epoca post-brâncovenească. Biserica nu are decorații în interior-tocmai pentru a pune în evidență catapeteasma sculptată în lemn. În cadrul ansamblului se disting ușile împărătești, pictura icoanelor lucrate în culori vii, bine executate portretistic. Icoana Sfintei, reprezentând-o pe Maica Domnului și pruncul Iisus este o ilustrare a îmbinării iconografice ale Hodighitriei și Eleusei. Deși cronologic aparține aceleiași perioade cu iconostasul, expresia tristă, combinată cu tandrețea de pe chipul Mariei indică opera unui alt meșter, activ probabil la Poiana Mărului, de unde tradiția spune că
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
este un film românesc din 1978, regizat de Dan Pița. El este primul film dintr-o trilogie eastern "Ardelenii" care mai cuprinde "Artista, dolarii și ardelenii" (1980) și "Pruncul, petrolul și ardelenii" (1981). În acest film, frații Traian și Romulus Brad originari din Poplaca (Transilvania) pleacă în America în căutarea celui de-al treilea frate, Ion, emigrat cu 7 ani în urmă. Ei sosesc în orașul Cedar City unde
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
de la un oarecare Murray un lot de pământ cu suprafața de 10 acri (aproximativ 8 iugăre) și o casă cu acareturi. Chestionat de Traian, Romi îi spune că June este însărcinată și că nu poate să meargă spre casă până ce pruncul nu va fi în putere pentru a face față lungului drum spre Poplaca. Traian, Romi și June se duc să vadă lotul de pământ cumpărat și își dau seama că locuința era de fapt o dărăpănătură. Deoarece pe teren nu
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
-se că peisajele de acolo „chiar inspirau Vestul Sălbatic”. Rolurile și replicile au fost scrise special pentru actori, iar scenaristul Titus Popovici a prins foarte bine după primul film umorul caracteristic al fiecărui personaj și l-a exploatat. Filmările la "Pruncul, petrolul și ardelenii" au avut loc în 1980. Vocea în engleza americană a unor actori (printre care și Jean Constantin) a fost dublată la post sincron. Proprietara saloon-ului este interpretată de Ileana Iliescu, prim-balerină a Operei Naționale din
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
din cele trei episoade ale seriei. Melodiile îmbină sunetul muzicii country cu melos-ul popular ardelenesc, fiind prelucrate electronic teme neaoșe precum Mocioriță sau Alfa (de Vangelis). Cântecele sunt interpretate de fetele de la grupul 5T și de Mircea Romcescu. Filmul "Pruncul, petrolul și ardelenii" a avut premiera în februarie 1981. El a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 5.528.358 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
la cinematografele din România, fiind vizionat de 5.528.358 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. "Pruncul, petrolul și ardelenii" se află astfel pe locul 23 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Inginerul Bujor Suru a obținut în
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Inginerul Bujor Suru a obținut în anul 1981 Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Punga cu libelule" și "Pruncul, petrolul și ardelenii". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Stabiliți la o fermă, cei trei frați se adaptează anevoie legilor „Lumii Noi”. Cu atât mai complicat, cu cât între ei și
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
chiar nici o afinitate. Numărul de spectatori scade cu peste un milion, ajunge adică la 5.558.325. Pr. ACIN pt. sunet lui Bujor Suru.”" Comparând cele trei filme între ele, regizorul Mihnea Columbeanu afirmă că al treilea film al seriei, "Pruncul, petrolul și ardelenii" (1981), "„ridică din nou ștacheta seriei la nivelul dramatic al celui dintâi - dar era mai puțin unitar, mai inegal și surprinzător de redundant, cu o serie de apăsări gratuite pe pedala «filmului de artă».”" Analizând acest film
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
Papură sau costumele realizate de Irina Katz (menționându-se ca exemplu dubla funcționalitate a costumului purtat de personajul interpretat de Jean Constantin). Interpretările actorilor sunt elogiate și ele cu dărnicie, remarcându-se printre altele debutul lui Dragoș Pâslaru. În concluzie, "Pruncul, petrolul și ardelenii" este considerat a fi „un film deconectant, făcut cu meserie, pentru un public cât mai numeros”.
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
este un film românesc din 1980, regizat de Mircea Veroiu. El este cel de-al doilea film dintr-o trilogie eastern "Ardelenii" care mai cuprinde "Profetul, aurul și ardelenii" (1978) și "Pruncul, petrolul și ardelenii" (1981). În acest film, cei trei frați Brad originari din Poplaca își continuă aventurile pe pământ american. Traian Brad, fratele cel mai mare, se îndrăgostește de o actriță și vrea să o ia de nevastă, fără să
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
importanți pictori care au activat în Maramureșul istoric de-a lungul secolului al XVIII-lea. După nume pare să fie de origine poloneză. Prima atestare a activității sale datează din anul 1751, când realizează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Pictorul a realizat tâmpla bisericii din Călinești-Căieni (1754), iconostasele de la Sârbi-Susani (1760) și Budești-Susani (1760), tâmpla bisericii
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]
-
zugrăvit biserica cu bolta, pentru 100 de forinți, numai de Constantin Giurgescu paroh (ex Jurj). Decorația pictată, de factură populară, se remarcă prin vioiciunea paletei coloristice și revărsarea florilor. Se păstrează două icoane împărătești, din 1853, reprezentând pe Maria cu pruncul și respectiv pe Isus Hristos, autorul fiind cu probabilitate, Ioan Cuc. Dintre piesele de patrimoniu mai semnalăm, tetrapodul pictat în 1859, cu reprezentarea celor Trei Ierarhi, de Gheorghe Șpan pictor, cu plata lui Vasile Truță din Poșaga de Sus, ca și
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
scheme iconografice de tradiție postbrâncovenească, specifică Transilvaniei. Temele iconografice sunt, în genere, aceleași ca la Brăzești, zugravii alegând însă altă distribuție și alte elemente decorative. Centrul bolții este ocupat de patru cercuri, cu imagine principală (Tatăl savaot, Isus Hristos, Maria cu Pruncul, Sf. Ioan, 1780) înconjurate de serafimi. Un chenar de rozete petalate separă registrul mucenicilor, înscriși în arcade, de acela al medalioanelor, cu reprezentări din ciclul hristologic. Un chenar floral, de tradiție brâncovenească, urmărește marginea bolții, acesta, ca și cel mai
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
Tell, Gheorghe Magheru ce a preluat conducerea armatei , C.A. Rosetti, ,Nicolae Bălcescu și Ion. C. Brătianu. Pe 15 iunie a fost convocată adunarea de la Filaret. Ideile revoluționare au circulat liber în ambele Țări Române, militând pentru unire ziare precum "Pruncul Român", unde C.A. Rosetii a publicat un manifest către Moldova. Guvernul Provizoriu a trebuit să se înfrunte cu acțiuni contrarevoluționare. Marii Boieri i-au arestat pe membrii guvernului, speriați de prevederile Proclamației privind eliberarea țăranilor. Cu sprijinul acordat de
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
semnificația acestuia la egipteni și la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creștin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la nașterea pruncului sacru: „"Fecioara care era grea a conceput și a născut un fiu!"”. Tot pe 6 ianuarie grecii sărbătoreau nașterea zeului Dionis, zeul care ca și Isus, transforma apa în vin. O sărbătoare populară la Roma celebra pe 25 decembrie nașterea
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost pentru a naște. Ajunge la casa unor bătrâni, Crăciun și Crăciunoaia, însă nici aceștia nu o primesc, spre a nu le spurca locul prin nașterea unui prunc zămislit din greșeală. Nemaiputând merge, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile nașterii. Crăciunoaia, auzind-o, și știind ce înseamnă o naștere de copil, i s-a făcut milă de dânsa și s-a dus la
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
prima generație divină. Era cel mai mic dintre fiii lui Cronos și ai Rheei. Rheea, ca să-l scape de urgia tatălui său, care-și înghițea rând pe rând copiii de îndată ce se nășteau, i-a oferit soțului ei o piatră în locul pruncului (Cronos nu avea vederea bună). Rhea l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia și Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia și cu ambrozie. Cureții (apărătorii lui Zeus) îl protejau
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
în Transilvania, dar a murit în timpul campaniei, la Mediaș. O parte din nobili au trecut în tabăra lui Ferdinand. Dar episcopul din Oradea, Martinuzzi, a convocat o dietă, alegându-l ca rege al Ungariei pe fiul lui Ioan Zapolya, un prunc de câteva luni. Au urmat lupte între cele două tabere. În 1541, sultanul Soliman Magnificul a intervenit direct în problema succesiunii pe tronul Ungariei, i-a arestat pe fruntașii nobilimii la Buda și a impus divizarea Ungariei în patru părți
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
urlând ..." Locuiește în codrii neatinși de topor și necălcate de picior de om, în copaci bătrâni, în scorburi, în plantă ce-i poartă numele, Muma Pădurii. Este o mamă tristă: geme, se jelește, suspina, horcăie, vâjâie pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Că mare zeița, muma a naturii, poate fi bună sau rea: pedepsește tâlharii și ajută oamenii necăjiți, arată calea bună copiilor rătăciți, isi cunoaște toți copacii din pădure, îi strigă pe nume sau pe porecla, dar îi
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
dacă este fată. Este bine cunoscut că omul, în viața de pe pământ, trece prin trei momente foarte importante: botezul, nunta și înmormântarea. Toate trei au o legătură deosebită cu viața religioasă a omului, iar primele două sunt considerate Sfinte Taine. Pruncul, la puțin timp după naștere, este botezat pentru a se curăți, a se spăla de păcatul strămoșesc moștenit de la Adam cel din Rai și de la celelalte păcate săvârșite până atunci, intrând în stare harică. Apoi, ajuns la maturitate, el se
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
vegetale de mare importanță în viața românului. Acest lucru este dovedit de apariția constantă a bradului în cadrul tuturor riturilor de trecere. Există, de exemplu, obiceiul închinării la brad a nou-născutului de către moașă, ca și al sădirii unui brad la nașterea pruncului, fapt ce semnifică infrățirea simbolică a celor doi. Acesta este și motivul pentru care, la un alt moment important al trecerii prin lumea luminată a individului, la nuntă, bradul apare din nou - bradul de nuntă -, împodobit cum se cuvine pentru
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]