5,452 matches
-
care sunt date spre „degustare” cititorilor lucrurile frumoase și adevărate care ne înconjoară și ne încălzesc viața, dar și tristețea gustului amar pe care îl lasă în sufletul nostru lucrurile rele care trebuie combătute pentru a nu afecta inima, buna purtare și blândețea înțelepciunii. Iar Înțelepciunea (Adevărul) cea de sus, întâi este curată, apoi pașnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, neîndoielnică și nefățarnică. Cantitatea nu contează, ci calitatea, esența, căci toate acestea pun în lumină buna sporire
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fapt, la regimul de viață în mănăstire. De altfel, în această categorie au intrat nu numai femeile, pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț cere "trimiterea femeii Zamfira pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștința Departamentului Treburilor din lăuntru că "pe ulițele din târgul Piatra nemernicind o femee lipsită de minte și cu necuviincioase purtări, anume Safta au trimis-o la Mănăstirea Agapia de unde s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Isprăvnicia Piatra Neamț cere "trimiterea femeii Zamfira pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștința Departamentului Treburilor din lăuntru că "pe ulițele din târgul Piatra nemernicind o femee lipsită de minte și cu necuviincioase purtări, anume Safta au trimis-o la Mănăstirea Agapia de unde s-au înapoiat cu întâmpinare că din pricina patimei nu poate să o primească acolo, îndrumând-o la Văratec"56. Rezultă, în afara caracterului de penitență al unor internări, că femeile care sufereau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
priincios pentru suferind, drept care se vor alege momentele lui cele mai liniștite și timpul cel mai potrivit. Cu ducerea alienatului se vor însărcina oameni sobri, echilibrați și deștepți, spre a preveni orice pericol și pentru a da lămuririle cuvenite despre purtarea suferindului în timpul călătoriei sale. La pornire, autoritatea locală va da însoțitorului instrucțiunile cu privire la singularitatea bolii alienatului și la măsurile ce ar fi de luat în caz de nevoie, interzicându-se cu severitate toate mijloacele de represiune degradatoare. Transportarea alienaților se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alienatul să nu fie expus la nici un fel de zădărâre, iar noaptea nu se va putea poposi niciodată în închisorile publice..." La spital, însoțitorul, predând dosarul cu actele pacientului, va înmâna medicului de gardă "notițele ce a putut lua despre purtarea bolnavului în timpul călătoriei sale". Ideea principală a acestor măsuri, ca a întregului capitol de altfel, este umanizarea practicii psihiatrice. (Este regretabil că, din cauza condițiilor istorice, proiectul a rămas un simplu document de arhivă.) Abia peste 4 decenii ideile marelui umanist
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
după-amiază, după semnalul clopoțelului de intrare în clasă, un elev întârziat a trecut în fugă pe coridor, pe lângă profesorul Brăescu. Întâmplător, directorul școlii venea din partea opusă. Deși profesorul Brăescu nu a spus nimic elevului, directorul i-a cerut scuze pentru purtarea elevului. Cum scena aceasta s-a petrecut în fața ușii deschise a clasei, deși copiii aveau 14-15 ani, ei au putut să-și dea seama că directorul școlii îi purta un foarte mare respect doctorului Brăescu. Odată intrat în clasă, doctorul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
avut o idee din care a vrut să trăiască... Adică, spuneam eu, a fost un mare escroc... Octav: Și poc! patru ani de pușcărie... Groparul: Ba au fost opt, rămas cu șase după recurs, executați numai patru... scăzămînt pentru bună purtare... Și de-atunci fac gropi... Octav: Nu te-au mai primit în învățămînt? Groparul: Ba cred că m-ar fi primit... n-am mai vrut eu... Octav: Adică ai vrut să fii gropar...! Groparul: Eh! N-am vrut... s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doua ședință a „discutării” textului Convenției, la 11 septembrie 1944, V. M. Molotov, referindu-se la frontiera româno-sovietică, a afirmat promt: „Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită la început (de fapt, o condiție sine qua non a purtării discuțiilor - n. ns., I. A.) și stă la baza Armistițiului. Trecem la articolul 5”. Afirmația din art. 4, că granița fusese stabilită la 28 iunie 1940 printr-un acord sovieto-român, reprezintă un fals grosolan, menit să înșele opinia publică internațională
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vă putea, între altele, să fie justificat de una din împrejurările următoare: A. Situația internă a unui stat, de exemplu structura sa politică, economică sau socială; greșelile atribuite administrației sale; tulburările provenind din greve, revoluțiuni, contra-revoluțiuni sau război civil. B. Purtarea internațională a unui stat, de exemplu: violare sau pericolul de violare a drepturilor sau intereselor materiale sau morale ale unui stat străin sau a supușilor săi; ruptura relațiilor diplomatice sau economice; măsuri de boicotaj economic sau financiar; diferendele relative la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cum trebuie să răspundeți fiecăruia” (Col. 4, 6). Cea mai înaltă treaptă a blândeții este iubirea față de cei ce ne prilejuiesc necazuri și supărări și care se arată prin iertare și împăcare (Matei 5, 23-24). Culmea blândeții stă deci în purtarea pe care ne-o poruncește Mântuitorul, prin cuvintele: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Singura mânie îngăduită și folositoare este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. (Matei 5, 10). Cuvântul „dreptate” are și aici înțelesul de dreaptă credință și dreaptă purtare, viața neprihănită, sfințenie, în care bineînțeles este cuprinsă și virtutea socială a dreptății<footnote id="11">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântul XV la Matei, Migne, P. G., LVII, col. 228<footnote>. Vechiul Testament ne vorbește de mulți drepți care au
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în afară, cu ajutorul cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la care primește povață orice suflet rațional, dar, „ fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sau de rău, precum și principalele norme de conduită morală. În acest fel, elevii se vor obișnui să identifice și să analizeze trăsăturile de caracter, atât cele pozitive cât și cele negative. La clasa a II-a elevii vor învăța despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de lume, ca mod de manifestare a iubirii Sale. Cu ajutorul unei fișe de lucru vor enumera și vor descrie situații din care se deduce iubirea lui Dumnezeu față de lume, apoi vor învăța poezia „Cine florile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
secolul trecut, în unele comunități americane, circula ideea că a purta la gât o punguliță cu amfetamină este o bună pază împotriva răcelii. Se presupunea că mirosul de amfetamină are o acțiune curativă (cauza). Empiric, corelația dintre cele două fenomene - purtarea punguliței și evitarea răcelii - era destul de clară. Ulterior s-a constatat că deși corelația era corectă, presupoziția asupra procesului cauzal era falsă. Amfetamina nu are nici o acțiune curativă. Prin mirosul său respingător însă ea ține oamenii la distanță, scăzând riscul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în PSB, vol. 9, p. 426) „Acolo unde Domnul privește este pace și veselie, iar acolo de unde Domnul își întoarce fața Sa, acolo intră răutatea”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VIII, 70.1., în PSB, vol. 4, p. 206) „Purtarea de grijă a lui Dumnezeu conține în sine toate cele de care poartă El grijă și pe care le cuprinde, dar nu în felul în care un corp material își deține conținutul său atunci când și conținu tul tot corp este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
grijă a lui Dumnezeu conține în sine toate cele de care poartă El grijă și pe care le cuprinde, dar nu în felul în care un corp material își deține conținutul său atunci când și conținu tul tot corp este, ci purtarea de grijă a lui Dumnezeu cuprinde totul întocmai ca o putere divină care cuprinde tot ceea ce conține”. Origen, Contra lui Celsus, cartea a VI-a, cap. LXXI, în PSB, vol. 9, p. 432) „... nimic din cele ce există nu este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu puține pâini atâta mulțime și făcând din cele puține belșug mare, încât a săturat cu cinci pâini cinci mii de oameni și au rămas mai multe decât au fost, n-a făcut cunoscut altceva decât că El este Domnul purtării de grijă al tuturor”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. IV, XVIII, în PSB, vol. 15, p. 113) „Și a sfătuit Domnul Dumnezeu pe Adam (Fac. 2, 16). Iată că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și despre o credință protivnică idolilor, cum a făcut Domnul tuturor, Puterea lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos? Și El nu numai că le-a propovăduit prin ucenicii Săi, ci i-a și înduplecat în cugetul lor să lepede sălbăticia purtărilor și să nu se mai închine zeilor părinților lor, ci să-L recunoască pe El și prin El să creadă în Tatăl. Odinioară închinându-se la idoli, elinii și barbarii se războiau între ei și erau cruzi cu cei de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
seceri și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci și acum barbarii care au sălbăticia purtărilor sădită în ei, cât timp jertfesc idolilor ce-i au, se înfurie unii împotriva altora și nu rămân nici un ceas fără suliță; când aud de învățătura lui Hristos, îndată se întorc de la războaie la lucrarea pământului și în loc de a-și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dracii neputința lor, ațâțau odinioară pe oameni să se războiască între ei, ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. II, VIII, în PSB, vol. 15, p. 99-100) „... vrând să folosească pe oameni, vine ca om, luându-Și un trup asemănător lor, pentru ca cei ce n-au voit să-L cunoască din purtarea de grijă și din cârmuirea tuturor să-L cunoască din cele de jos înțeleg din faptele trupului, adică din faptele săvârșite prin trup pe Cuvântul lui Dumnezeu în trup și, prin El, pe Tatăl Lui”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pierdem vremea cu lucruri de nimic, trădându-ne mântuirea prin trândăvia noastră?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXIII, VI, în PSB, vol. 21, p. 283-284) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtare de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; a văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtarea de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu supărări unii pe alții, sunt obișnuiți să judece certurile dintre ei cu sabia, pentru că sunt învățați ca prin sânge să pună capăt luptelor. Ei bine, dacă sciții se vor purta unii cu alții omenoși și îngăduitori, atunci, prin aceste purtări ale lor, ne vor face nouă și mai grea pedeapsa”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul VII, V, în PSB, vol. 17, p. 199) „Dacă judecata lui Dumnezeu ar fi toată numai judecată și ne-ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu cadă din credința ca dreaptă despre Tatăl, despre Dumnezeirea Unuia-Născut și despre slava Sfântului Duh; întinde mai departe slava adusă lui Dumnezeu cel care poate să explice în ce chip a fost creat universul și cum se menține, datorită purtării de grijă a lui Dumnezeu, care se întinde până la cele mai mici existențe, și în ce chip, după viețuirea de aici, vor veni toate la judecată; cel care poate, cu gânduri limpezi și neamestecate, să contemple fiecare existență în parte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]