6,973 matches
-
lui Mircea Eliade, alături de romane precum Întoarcerea din rai, Huliganii sau Noaptea de Sânziene. Considerată de către Eugen Simion drept ,,o mică, grațioasă capodoperă” opera reprezintă de fapt o încercare de echilibrare a discursului narativ, după ,,experiența epică” din Întoarcerea din rai și Huliganii. Operă de dimensiuni mult mai reduse decât romanele anterioare, dar mult mai densă, cel puțin din punctul de vedere al tehnicii narative și al structurii epice, Nuntă în cer este, probabil, romanul cu cele mai puține personaje din
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
propriu-zis. Esențializarea conflictului se armonizează cu îndreptarea excursului analitic pe făgașul narației retrospective. Confesiunea este modalitatea prin care personajele se descoperă pe ele însele, dezvăluindu-se mereu în fața unui ,,celălalt”. Ea presupune, spre deosebire de monologul interior care predomina în Întoarcerea din rai, presupune, pe lângă o coerență a ideilor, și o unitate a formei, o continuitate internă a frazei. Un personaj care se confesează, așa cum fac, pe rând, Mavrodin și Hasnaș, chiar dacă dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
oarecare impresie de artificialitate ce i s-a reproșat aproape întotdeauna lui Mircea Eliade atunci când a fost vorba despre romanele sale (mai mult sau mai puțin ,,realiste”, impregnate de autenticitate). Rămânem și în acest caz, ca și în Întoarcerea din rai, cu senzația lecturii unui scenariu de film. Diferența valorică este indiscutabilă însă. Fragmentarea firului epic nu mai este prezentă de această dată. Există o continuitate evidentă a celor șaisprezece capitole în care este împărțit romanul, tulburată doar de inversiunea cronologică
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Bascilor. Sferele mezopublice sînt mediate prin intermediul ziarelor de largă circulație cum sînt: "The New York Times", "Le Monde", "Die Zeit", "The Globe and Mail", precum și ziarul catalan "Avui". Mai sînt mediate prin mijloacele de comunicare electronice, ca radioul și televiziunea BBC, Radio Suedia, RAI și (în SUA) National Public Radio și cele patru rețele naționale (CBS, NBC, ABC și Fox). Deși constant presate "de jos" de către sferele micropublice, sferele mezopublice dau dovadă de o tenacitate considerabilă. Nu există o relație de sumă zero între
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
traducere de Magda Jeanrenaud, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași 1995. De Rougemont Denis, Iubirea și Occidentul, ediția a doua revizuită, text integral, traducere și note de Ioana Feodorov, introducere de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 2000. Ioan Scărarul, Scara Raiului, traducere, introducere și note de mitropolit Nicolae Corneanu, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994. Steiner George, The Death of Tragedy, Faber and Faber, London, 1961. Vesa Pavel, Înmormântarea între ceremonialul bisericesc și mentalitățile colective, Aradul cultural, Arad, iunie 2000. Abstract I feel
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Adevărului. Încercare de teodicee ortodoxă în douăsprezece scrisori, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 274-275. 76 George Munteanu, "Slavici necunoscutul", în Sub semnul lui Aristarc, Editura Eminescu, București, 1975, p. 251. 77 Paul Evdokimov, op. cit., pp. 40-42. 78 Ioan Scărarul, Scara Raiului, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994, pp. 389-390. 79 Magdalena Popescu, op. cit., p. 175. 80 John Gray, Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus, Editura Vremea, București, 1998, p. 145. 2 Idem., p. 106. 81 Vezi J.J. Mann, M.Stanley, Psychopathology
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
p. 115, r. 13 14: „cu prujituri de-a tale, ia acuș se duce noaptea” vremea trece mai ușor cu glume și povești ce îndepărtează atenția oamenilor de la trecerea anevoioasă a timpului; p. 116, r. 9: „cu vrajbă și urgie raiul n-o să-l dobândim” concepție religioasă ce condamnă răul și atrage atenția asupra condițiilor dobândirii frumuseții vieții de apoi; p. 117, r. 11 12: „ia să ospătați ceva, ca să nu ziceți ca ați ieșit din casa mea ca de la o
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
criteriul cronologic până la cel tematic). S-ar putea deosebi astfel între: romanele impregnate de un suflu exotic, în care se simte influența experienței indice (Maitreyi, Isabel și apele diavolului etc.), romanele de factură realist existențială (Romanul adolescentului miop, Întoarcerea din rai, Huliganii, Nuntă în cer, Noaptea de Sânziene) și nuvelele, care stau, în majoritatea lor, sub semnul fantasticului (La Țigănci, Pe strada Mântuleasa etc.). Fără a avea intenția de a minimaliza celelalte categorii (cea a romanelor ,,exotice” și cea a nuvelelor
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
De aceea ne-am oprit, în cele ce urmează, asupra a trei dintre ele, care reprezintă posibilele puncte de reper ale evoluției despre care vorbeam, atât cronologic, cât și din punctul de vedere al valorii. Este vorba despre Întoarcerea din rai (1934), Nuntă în cer (1938) și Noaptea de Sânziene (1955), opere în care Mircea Eliade ,,exersează” modalități diferite ale tehnicii romanești. Deși nu șia făcut niciodată o preocupare din a-și crea un ,,stil” propriu (în sensul clasic al cuvântului
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
factură existențială ale lui Mircea Eliade este, în opinia noastră, o etapă necesară în înțelegerea întregii opere literare a unui scriitor care este, după C. Noica, ,,unul dintre acei autori care nu pot fi citiți decât în întregime” Întoarcerea din rai - monologul ca modalitate de construcție romanescă După răsunătorul succes obținut cu Maitreyi în vara anului 1933, Mircea Eliade publică în 1934 romanul Întoarcerea din rai, variantă definitivă a unui manuscris mai vechi redactat în timp ce autorul se afla la Calcutta și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Noica, ,,unul dintre acei autori care nu pot fi citiți decât în întregime” Întoarcerea din rai - monologul ca modalitate de construcție romanescă După răsunătorul succes obținut cu Maitreyi în vara anului 1933, Mircea Eliade publică în 1934 romanul Întoarcerea din rai, variantă definitivă a unui manuscris mai vechi redactat în timp ce autorul se afla la Calcutta și intitulat inițial Victorii, apoi Petru și Pavel. Prelucrarea vechiului text nu a presupus numai schimbarea titlului, ci și renunțarea la primele două sute de pagini consacrate
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și renunțarea la primele două sute de pagini consacrate lui Francisc Anicet și felului cum decade și i se destramă familia. Proiectul inițial, de a prezenta istoria lui Francisc Anicet și a celor doi fii ai săi, se modifică. Întoarcerea din rai devine romanul unei generații aflate sub imperiul unui paradis spiritual. Întreaga construcție a romanului stă sub semnul formei predominante pe care o ia discursul narativ, sub semnul monologului interior. Firul epic, deși fragmentat uneori excesiv lasă, de la început până la sfârșit
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
teoretice cât și în romanele de mai târziu. Prezența monologului interior ca formă predominantă a discursului narativ, deși amintește de Joyce și al său Ulysse, este ingenios combinată cu anumite elemente de tehnică cinematografică ce fac din romanul Întoarcerea din rai un autentic scenariu modern. Încercarea de armonizare a celor două tehnici narative stă la baza scrierii romanului, toate celelalte detalii de ordin narativ venind în sprijinul constituirii acestei armonii. Ca și conflictul în sine, dacă putem vorbi de un conflict
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
87) sau ,,de ce toate sunt muritoare și fără rost?...” (p.182). Din tot acest amalgam de idei filozofice literaturizate, scriitorul încearcă să modeleze imaginea unei generații, cu problemele și experiențele ei existențiale. De aceea, problema construcției personajelor în Întoarcerea din rai este în aparență lesne de lămurit. Fiecare erou nu face decât să contribuie într-o mai mică sau mai mare măsură la conturarea unui personaj exponențial. Destinele lor scrise se împletesc în ,,voința colectivă a acestor tineri confuzi și dezabuzați
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
a scriitorului și capacitatea de receptare a cititorului. În privința personajelor feminine, constatăm aceeași lipsă de preocupare pentru crearea unor eroine cu un caracter consistent. Mai mult, dacă personajele masculine întruchipează totuși anumite aspirații și frământări existențialiste, femeile din Întoarcerea din rai sunt simple prezențe ,,scenice” folosite ca pretexte pentru susținerea problematicii ideatice sau pentru sau pentru influențarea reacțiilor personajelor masculine. Astfel, Una și Ghighi nu există în roman decât prin aceea că sunt iubite simultan de Pavel Anicet, Getta este cea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
ca personaj în romanele lui Eliade decât în măsura în care ea este proiecția ideilor și destinelor eroilor masculini. Ea nu acționează, ci este mereu implicată de gândurile și întâmplările celor care o înconjoară. Lipsa de importanță a personajelor feminine din Întoarcerea din rai va fi într-o oarecare măsură compensată de rolul pe care îl vor avea în celelalte două romane, acela de a accentua latura mistică a discursului epico narativ. Și pentru că tot am ajuns în acest punct, al elementelor comune cu
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de interpretare și contribuind totodată la sublinierea instabilității personajelor pe plan emoțional sau rațional: ,,altcineva”, ,,pur și simplu”, ,,drame”, ,,acum”, ,,nu vreau să sufăr”, ,,sufletesc”, ,,altfel”, ,,celălalt”, ,,se întâmplă”, ,,singur”, ,,aceasta”, ,,numai” etc. În ceea ce privește procedeele stilistice, remarcăm în Întoarcerea din rai, ca de altfel în aproape toate scrierile literare ale lui Eliade, lipsa unei preocupări efective pentru conturarea unui ,,stil” în sensul estetic al termenului. Metaforele lipsesc aproape cu desăvârșire. Singurul exemplu întâlnit pe parcursul romanului este o reușită metaforă personificatoare care
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
ofensivă a purității, a echilibrului, a lucidității” (p.206), pentru Emilian dragostea este penibilă prin ,,aderențele, implicațiile, consecințele ei” (p.29), iar pentru David Dragu moartea este ,,marea înseninare, marea certitudine, singura certitudine” (p.197). Dacă în privința ,,ideilor”, Întoarcerea din rai este un adevărat roman-,,document al unei mentalități”4, în planul creației operei i se pot aduce, după cum am văzut, numeroase reproșuri. Cu toate acestea, Întoarcerea din rai se constituie întrun punct de plecare pentru următoarele creații eliadiene cu o
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
înseninare, marea certitudine, singura certitudine” (p.197). Dacă în privința ,,ideilor”, Întoarcerea din rai este un adevărat roman-,,document al unei mentalități”4, în planul creației operei i se pot aduce, după cum am văzut, numeroase reproșuri. Cu toate acestea, Întoarcerea din rai se constituie întrun punct de plecare pentru următoarele creații eliadiene cu o problematică existențială. De aceea, cel puțin din acest punct de vedere, nu putem fi de acord cu G. Călinescu atunci când consideră acest roman drept inexistent. Nuntă în cer
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
aceea, cel puțin din acest punct de vedere, nu putem fi de acord cu G. Călinescu atunci când consideră acest roman drept inexistent. Nuntă în cer - dialogul ca formă de susținere a dublei confesiuni Trecând peste ,,experiența epică” din Întoarcerea din rai și Huliganii și mergând în continuare pe linia cronologică a creației lui Mircea Eliade, ne vom opri în cele ce urmează asupra unui alt roman de factură existențialistă, apărut în 1938. Este vorba despre Nuntă în cer, operă de dimensiuni
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
pe linia cronologică a creației lui Mircea Eliade, ne vom opri în cele ce urmează asupra unui alt roman de factură existențialistă, apărut în 1938. Este vorba despre Nuntă în cer, operă de dimensiuni mult mai reduse decât Întoarcerea din rai, dar mult mai densă, cel puțin din punctul de vedere al tehnicii narative și al structurii epice. Acesta este, probabil, romanul cu cele mai puține personaje din întreaga operă literară a scriitorului, ceea ce nu înseamnă o simplificare, o banalizare a
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
propriu-zis. Esențializarea conflictului se armonizează cu îndreptarea excursului analitic pe făgașul narației retrospective. Confesiunea este modalitatea prin care personajele se descoperă pe ele însele, dezvăluindu-se mereu în fața unui ,,celălalt”. Ea presupune, spre deosebire de monologul interior care predomina în Întoarcerea din rai, presupune, pe lângă o coerență a ideilor, și o unitate a formei, o continuitate internă a frazei. Un personaj care se confesează, așa cum fac, pe rând, Mavrodin și Hasnaș, chiar dacă dă frâu liber gândurilor și emoțiilor, are totuși conștiința că este
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
oarecare impresie de artificialitate ce i s-a reproșat aproape întotdeauna lui Mircea Eliade atunci când a fost vorba despre romanele sale (mai mult sau mai puțin ,,realiste”, impregnate de autenticitate). Rămânem și în acest caz, ca și în Întoarcerea din rai, cu senzația lecturii unui scenariu de film. Diferența valorică este indiscutabilă însă. Fragmentarea firului epic nu mai este prezentă de această dată. Există o continuitate evidentă a celor șaisprezece capitole în care este împărțit romanul, tulburată doar de inversiunea cronologică
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
factor anticipativ al confesiunii ce va urma și prin care personajul va avea ocazia să-și înțeleagă mai bine propriul trecut. Rămânând la nivelul arhitecturii narative a romanului, nu putem să nu remarcăm și aici, ca și în Întoarcerea din rai, utilizarea foarte largă a punctelor de suspensie. În Nuntă în cer, folosirea lor are un dublu rol. În primul rând se creează o puternică impresie de verosimilitate a faptelor povestite (prin utilizarea lor în dialogurile din trecut). O altă funcție
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
să vrea, cititorul este atras într-un joc al sensurilor și al întrebărilor prin aceste cuvinte cheie care nu exprimă ceva concret (,,altul”, ,,adevărat”, ,,aici”, ,,cunoaște”, ,,prezență”, ,,trebuie”, ,,altceva”, ,,asta”, ,,cineva” etc.), dar care îi animă imaginația. În Întoarcerea din rai, scriitorul utiliza acest procedeu pentru a atrage atenția asupra unor probleme esențiale care ar fi putut trece neobservate în mulțimea de idei și de evenimente prezente în roman. Aici rolul sublinierilor este strâns legat de construcția romanului. Caracterul enigmatic al
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]