5,519 matches
-
revendică și teoreticienii mai noi ai melodramei precum Peter Brooks, James L. Smith, Michael R. Booth, Frank Rahill ș.a., citați în carte, care au reevaluat această formă specifică culturii moderne nu din perspectiva "simplității" construcției melodramatice, ci a complexității mecanismului receptării acesteia. În felul său, melodrama pune laolaltă comicul și tragicul, căutând un drum median, care să împace extremele. Totodată, melodrama reprezintă și o formalizare a conflictelor tipice prin cristalizarea unor măști devenite clasice, fapt care, deși face să se piardă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
adusă de sosie e o problemă de iluzie, adică de dozaj. Istoria eminescologiei este de aceea și o competiție a încercării de a surprinde sinele eminescian, o competiție între masca și sosia operei, adică între cele două mari ipostaze ale receptării" (p. 251). 111 Observația îi aparține lui Călinescu, care combate, pornind tot de la constatarea obsesiei dezindividualizării eului, și ipoteza "titanismului" eminescian, pe motiv că "încrederea lui Eminescu în valoarea personalității e paralizată și prin experiență proprie, și prin mefiența lui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
proiecții ale subiectivității creatoare" (Ioan Holban, op. cit., p. 43). 229 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969, p. 340. 230 Ligia Tudurachi, capitolul "Receptarea romanelor lovinesciene. Explicații pentru un eșec", în op. cit., pp. 13-59. 231 E. Lovinescu, " Expresia creatoare de realități", în Vremea, an IV, nr. 186, 10 mai 1931. Vezi și Memorii. Aqua forte, ed. cit., pp. 267-273. Pornind de la aceeași observație, Ioan
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fonologica dificilă în ceea ce privește analiza și sinteză fenomen denumit de către C. Păunescudisfonografie. O parte dintre tulburările limbajului scris citit se datorează unei imaturități școlare. Acești copii prezintă întârzieri în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptiva și receptarea adecvată, în special a stimulilor vizuali și auditivi. Uneori copiii nu pot percepe și diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității școlare (care intră fie în categoria tulburărilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
propoziției; Desparte corect în silabe cel puțin un cuvant; Pronunța corect unele din cuvintele date; Reproduce, cu sprijin, cel puțin două versuri dintr-o poezie. 56 PROBA DE EVALUARE FORMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: CITIRE-SCRIERE Capacități: RECEPTAREA MESAJULUI ORAL RECEPTAREA MESAJULUI SCRIS Subcapacități: Identificarea literelor mari și mici de tipar; Analiza și sinteză fonetica a cuvântului; Copierea literelor și cuvintelor. Obiective operaționale: 1) Să identifice literele m (mic de tipar) și M (mare de tipar); 2) Să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în silabe cel puțin un cuvant; Pronunța corect unele din cuvintele date; Reproduce, cu sprijin, cel puțin două versuri dintr-o poezie. 56 PROBA DE EVALUARE FORMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: CITIRE-SCRIERE Capacități: RECEPTAREA MESAJULUI ORAL RECEPTAREA MESAJULUI SCRIS Subcapacități: Identificarea literelor mari și mici de tipar; Analiza și sinteză fonetica a cuvântului; Copierea literelor și cuvintelor. Obiective operaționale: 1) Să identifice literele m (mic de tipar) și M (mare de tipar); 2) Să recunoască și să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu animalele ce produc aceste onomatopee. Casetofon Jucării/mulaje Conversația Exercițiul Casetofon Conversația Demonstrația Exercițiul senzorio-motor al onomatopeelor Imagini Joc exercițiu Evaluare formativa prin: observarea comportamentelor; capacitatea de identificare și diferențiere; aprecierea răspunsurilor verbale și nonverbale III. Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe Profesorul produce anumite zgomote (bătaia din palme, foșnitul, mototolirea unei hârtii, tușit etc.) iar copiii vor identifica aceste zgomote, având ochii închiși. Demonstrația Joc-exercițiu capacitatea de identificare a zgomotelor IV. Anunțarea titlului și a obiectivelor Profesorul explică elevilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vor asculta și vor identifica mai multe zgomote: „Vom identifica zgomote ce se aud, prin jocul « Spune ce ai auzit!»”. Explicația V. Comunicarea/ însușirea noilor cunoștințe Profesorul demonstrează zgomotele pe care anterior le-a produs în etapa de pregătire, pentru receptarea noilor cunoștințe. Elevii vor avea ochii deschiși și vor executa prin imitație gesturile respective. Joc: „Spune ce ai auzit!” Sarcina didactica: Elevii vor asculta anumite zgomote (suport auditiv) și vor identifica respectivele zgomote. Se revine acolo unde copiii întâmpină dificultăți
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
erudiției ce nu se poate elibera de arcanele analizei și de „cultul mărunțișului literar”, cum observase încă Pompiliu Constantinescu. Sunt evidențiate contribuția lui Bogdan-Duică pe terenul istoriei („adevărata vocație”) și meritele lui de pionierat în comparatism, relevând accentul pus pe receptarea activă a influențelor. Un studiu echilibrat și restitutiv este și cel despre Nicolae Petrașcu, prezentat ca disident maiorescian, dar și ca precursor al lui E. Lovinescu în teoria culturii. Sunt subliniate meritele de pionier în eminescologie și de practicant al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
din acest punct de vedere, suntem cu mult în urma Japoniei, S.U.A., Chinei, Chile, Peru etc., unde cutremurele sunt mai frecvente și mai puternice. Pentru realizarea acestui program de educație antiseismică, populația trebuie obișnuită din grădinițe, școli primare, licee etc., pentru receptarea cutremurelor de pământ ca pe niște fenomene naturale obișnuite, care fac parte din evoluția normală a Terei. Cînd toată populația va conștientiza acest lucru, vor dispărea groaza și panica în astfel de situații critice. În acest sens, O.N.U
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
I-II, 1965, în colaborare) și traduce scrieri de A.S. Pușkin, Ilya Ehrenburg, V.A. Kaverin, Leonid Leonov, Galina Serebreakova ș.a. În lucrarea de debut, Opera lui Gogol în România, N. reconstituie răspândirea scrierilor gogoliene între hotarele spiritualității românești. Sinuozitățile receptării sunt explicate frecvent prin prisma împrejurărilor sociale și istorice. Sprijinite pe argumente factologice, comentariile conțin judecăți, critice sau laudative, asupra tălmăcirilor și intervențiilor interpretative. Nu o dată se operează comparații, indicându-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu ori către proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu ori către proza marilor clasici. Materia, criteriile de organizare și finalitatea, similare, configurează și a doua carte cu profil comparatist - L.N. Tolstoi și literatura română. Cauze social-istorice sunt convocate pentru a explica perioadele receptării, dar tabloul sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce asimilarea se săvârșește în strânsă legătură cu devenirea literaturii române. Mai interesante decât itinerarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
de studierea istoriei mentalităților, T. oferă în Formele pasiunii (1992) câteva excursuri incitante care au în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele mai valoroase câștiguri ale noilor direcții de abordare a fenomenelor culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele mai valoroase câștiguri ale noilor direcții de abordare a fenomenelor culturale: antropologia culturală, analiza mentalităților, istoria culturală, ideile Școlii Analelor ș.a. Încercarea de familiarizare a cititorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
contribuția ei se dovedește remarcabilă, ca și aceea în domeniul traducerilor din literatura universală. Pornind de la numeroasele comentarii despre cei mai variați scriitori străini și de la tălmăciri, unele realmente antologice, se poate întreprinde un extrem de interesant studiu de sociologie a receptării, pentru care A.l. și a. oferă poate cel mai bogat material dintre toate publicațiile interbelice. Conducându-se după vechiul adagiu horațian, al îmbinării utilului cu plăcutul, sora mai mică, bucureșteană, a „Vieții românești” a reprezentat timp de aproape două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
italiană, absolvite în 1961. Este repartizată ca documentarist la Institutul de Istorie Literară și Folclor (ulterior Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei), începând, sub îndrumarea directă a lui G. Călinescu, cercetările asupra literaturii italiene și a receptării ei în cultura română, cărora le va consacra mai bine de patru decenii de activitate. În 1979 își susține doctoratul cu teza Neorealismul italian, tipărită parțial în „Revista de istorie și teorie literară” (1980). Debutează în „Studii și cercetări de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Luigi Pirandello, Grazia Deledda, Giovanni Tomasi di Lampedusa, Emilio De Marchi, Claudio Magris ș.a.), unor curente literare și concepte (neorealism, futurism, „poezie pură”, modernism, verism), aflate adesea în interacțiune și în alte spații culturale (francez, american), precum și unor aspecte ale receptării acestei literaturi. Monografia Boccaccio, proiectată ca o biografie intelectuală clasică, pune accent îndeosebi pe perspectiva etică și estetică a marelui povestitor, pe schema compozițională a Decameronului, relevând situațiile specifice din această capodoperă narativă și diversitatea fără precedent a personajelor, filiația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Academiei, 1982), sub coordonarea lui Ioan Lupu și a Corneliei Ștefănescu, și Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (I-V, 1997-2003), a cărei coordonare și-a asumat-o începând din 1995 împreună cu Ana-Maria Brezuleanu. Radiografie a receptării literaturii universale în spațiul românesc din perspective variate, aceste bibliografii analitice dau măsura reală a evoluției gustului literar în perioada modernă, a formării unei mentalități europene și a unei școli exegetice proprii, reprezentând totodată un punct de plecare eficient în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Alessandro Baricco, Novecento, București, 2002; Angelo Palego, Arca lui Noe, București, 2003; Umberto Eco, Pliculețul Minervei, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Zamfirescu, Accente și profiluri, București, 1993, 157-162; Teodor Vârgolici, O lucrare monumentală, ALA, 1997, 371, 1999, 478; Teodor Vârgolici, Receptarea literaturii universale, ALA, 2001, 555. Il. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său. Observațiile judicioase și analiza atentă a operei lui Nicolae Manolescu sunt însoțite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
volumul Atotsfârșitul (1995) i se conferă Premiul pentru poezie la Salonul Național de Carte de la Oradea. Va refuza premiul acordat pentru același volum de Primăria municipiului Cluj-Napoca în cadrul Salonului Național de Carte, ediția 1996. Deși conține în datele ei esențiale receptarea maleficului existențial („Pe muchia mileniului o leprozerie de poeți/ Contemplându-și făina propriilor mâini se încântă” - Anul nimănui), atât de caracteristică răzvrătirii denunțiative a generației optzeciste, poezia lui D. este totuși profund individualizată ca viziune tragică, sepulcrală asupra destinului uman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
oricărui diletantism și amatorism; 3. Realizări culturale de nivel european (ca scriitură și valoare), în mediul românesc, de către oameni de cultură români. Altfel spus, a aduce Europa acasă, prin creații proprii româno-europene. Dacă se vor ridica la standardele și condițiile receptării și circulației europene, ele vor deveni implicit și valori europene. Fără complexe de inferioritate sau superioritate, pe care, de fapt, adevăratul creator român în orice domeniu nu le-a avut niciodată. Întâi creem solid, durabil, fundamental și apoi organizăm și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și Îndeaproape realitatea pe care o descrie opera literară. Această dezbatere, ca și cea organizată de Librăria Noastră constituie Începuturi bune, care se cer neapărat continuate și lărgite”. Ca expresie concludentă a participării justițiare și emulative a poporului la actul receptării operei literare, aceste Întâlniri ale autorilor cu cititorii sunt larg comentate În presă. Iată, de pildă, cum a decurs consfătuirea lui Zaharia Stancu cu cititorii romanului Desculț, consemnata În Contemporanul 61: „Apoi Zaharia Stancu Începe: - Scriu de douăzeci și cinci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
promptă și majoritar-favorabilă; inerentele „slăbiciuni” depistate intrau În tipic: dovedeau vigilența și capacitatea ideologică a criticului respectiv, efortul său de a contribui, prin actul analitic, la creșterea forței mobilizatoare a noii literaturi. Până În martie 1950 cam acesta a fost traseul receptării critice al nuvelei Ana Roșculeț: de la lauda fără rezerve (Almanahul literar, din Cluj) până la opiniile moderat-Încurajatoare (Viața românească, Flacăra, Contemporanul). Spre sfârșitul lunii februarie, Însă, Flacăra trage un semnal de alarmă asupra nuvelei În discuție, semnal venit din partea „criticii de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
interpretare a realității În lumina directivelor de luptă a clasei muncitoare, Marin Preda va obține, suntem siguri, noi izbânzi literare”. La scurtă vreme, acestei cronici literare a lui J. Popper i se dă o replică din partea celeilalte forme democratice de receptare a creației: „critica de massă”, reactualizată, din când În când, În momente strategice, de presa vremii. De obicei, acest aliat: măria-sa cititorul, cunoscut pentru combativitate și clarviziune, era invocat pentru a Întări oficial o poziție (a unei persoane, a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]