6,309 matches
-
ca fiind brand new e deja fumat în Occident. Sau ce dracu e de descoperit într-un teritoriu mort? Păi, se pare că e: se pare că un țăran sprijinit de gard, fumând nu știu ce țigară fără filtru comunistă, care îl regretă pe Ceaușescu („Așa că n-am mai spus nimic, căci ce-aș mai fi putut spune, de vreme ce apărusem acolo, la acel gard, ca un mic semn al inegalității, apărusem și aveam să plec atunci când aș fi dorit, lăsându-l pe acel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
sălbăticiei Colchidei fusese deja sugerată, de fapt, chiar de protagonista care deplângea pierderea familiei și a patriei : eu fără țară, singură, mereu/ Batjocorită de-un bărbat care m-a smuls/ Din țărmul meu barbar. După moartea copiilor lui, grecul Iason regretă că și-a luat alături o făptură barbară : Atunci eram nebun/ Când te-am adus din casă, din tărâm barbar/ Într un sălaș hellen, urgie de temut,/ Ce ți-ai trădat părintele și glia ta ! În Ca frunza dudului din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îl însoțea pe subofițerul german, nu prea v-a plăcut că ne-am instalat la voi în casă, deși ne-am purtat bine, nu aveți a vă plânge. De acum o să vină rușii, peste câteva zile, atunci, poate, ne veți regreta, veți simți direct răul și durerea. Poate cuvintele neamțului nu au fost exact acestea, deși de mai multe ori mi le-a confirmat și Tata. Oricum ideea era importantă. A doua, o convorbire s-a consumat peste aproape două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
starea lumii-închipuită-n hărți Cum propășesc popoare prin credință...” Ioan Alexandru 794. „Te sperii la vederea unei biblioteci mari și îți zici: E trist că ești condamnat să nu știi tot ce conține ea. Consolați-vă, nu e prea mult de regretat. Vedeți cele patru sau cinci mii de volume ale fizicii vechi, în ele, până la Galileu, totul e fals. În istoria atâtor popoare, primele secole sunt niște povești absurde. După vremurile fabuloase vin ceea ce se numește veacurile eroice. Primele seamănă cu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe cultul personalității și pe fantasmele independentiste ale național-comunismului (o formă stranie de neostalinism). După căderea acelui regim, românii vor trăi mereu cu grija de a nu mai lăsa un președinte să acapareze puterea în stat, chiar dacă mulți dintre ei regretă autoritarismul securizant al "epocii de aur". La două sute de ani după celebrul eveniment istoric numit Revoluția franceză din 1789, în întreaga Europă răsăriteană avea să se declanșeze un profund proces de schimbare politică, în urma căruia au căzut pe rând dictaturile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ei. N-ai nevoie de bumbacul lor mercerizat." "Stai liniștită, mamă, n-o să mă duc." " Foarte bine, dar ai inima să mă abandonezi aici, unde îndur bruftuieli și zeflemele, de dimineața până seara, și sunt lăsată să mor de foame?" Regretă imediat ce a spus. E rușinos să te joci astfel cu sentimentele copiilor. Și iarăși aude o voce extra-campină, fără legătură cu realitatea: "Vorbește-i, trebuie să-i vorbești!" Se scufundă în întuneric ca într-o mare caldă și calmă. Intră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
era chirurg, și credincios. Deschizi în fiecare zi un organism omenesc, îi spuneam, ai găsit ceva care să aducă a suflet? Până la urmă am divorțat, de altfel familia lui mă detesta. Nici mama nu aproba căsnicia mea, deși acum o regretă. Din alte motive sau din aceleași, în fine, e complicat..." Nastia se ridică. O însoți până la sanatoriu, cu prosopul pe umeri, și îi ținu puțin mâna când s-au despărțit: "Mâine o să vin pe plajă chiar în clipa când soarele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fără să oprească. Consiliul local al tineretului a lansat o campanie: "Tineri localnici... întâlniri, dezbateri, spectacole." Se face prevenție la Gennevilliers, ce spuneți de asta?" Locotenentul nu mai îndrăznea să treacă pe la șeful de gară, cum își făcuse obiceiul, și regreta profund aceste răgazuri de destindere. Odată terminat războiul din Finlanda, frontiera, sub tensiune înaltă, nu le lăsa militarilor timp să răsufle. Sovieticii înmulțeau provocările și "protestele", cu caracter de ultimatum, contra unor infracțiuni imaginare. Dar, când ajungea la șeful de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
al unei căsnicii model. Ficțiunea ar fi putut adăuga aici doar o vorbă: el se gândește uneori, cu nostalgie, la "perioada albastră" a vieții lui, mai ales primăvara, când apar în coșurile țigănușelor primele viorele, dar nu merge până la a regreta înțeleapta hotărâre, care, luată sub presiunea circumstanțelor, a dat o decisivă lovitură de bici carierei lui.) Astăzi, povestește prietenul, nu are cuvinte destul de dure pentru foștii autori de omagii și își amintește, cu surâsul celui care nu spune mai mult
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lor un material uriaș de studiu prin scrisorile adresate lui Theodosie și prefața la ediția din 1812 a „Cărții lui Isaac Sirul”, în care starețul Paisie își descrie pe larg metodele de traducere și soluțiile găsite pentru pasaje aparent intraductibile. Regretăm din acest punct de vedere varianta incompletă a Prefeței la Cartea lui Isaac Sirul reținută pentru această ediție, pe considerentul că toate observațiile făcute de starețul Paisie despre limbile slavonă și greacă, printr-o analiză comparativă, ar fi interesat doar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de scrisori și cuvinte de învățătură concepute de Starețul Paisie, în ani și locuri diferite. Astfel, nu există practic o ordine de lectură obligatoriu consecutivă, cititorul putând să-și aleagă cu ușurință ceea ce dorește să citească și în ce ordine. Regretăm doar, lipsa oricărei ilustrații pe tot parcursul textului, imagini care ne-ar fi ajutat să vizualizăm mai bine destinațiile acestor scrisori și ar fi dat un plus de culoare cărții. Doamna cercetător Valentina Pelin, academicianul Virgil Cândea și editura Doxologia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1954, se reunește la Berlin o Conferință în Patru asupra Germaniei, propusă de Churchill. Aceasta sfîrșește într-un impas, dar marchează totuși reluarea dialogului. În mai 1955, Hrușciov și Bulganin se duc în Iugoslavia și se împacă oficial cu Tito: "Regretăm sincer ce s-a întîmplat, declară Numărul Unu sovietic la coborîrea din avion, și vrem să ștergem definitiv ce s-a acumulat în toată această perioadă". Pe 15 mai a aceluiași an, imediat după încheierea Pactului de la Varșovia, URSS semnează
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
republica într-o ediție științifică însoțită de numeroase note-comentarii paginile memorialistice ale lui Bacalbașa, care nu au mai văzut lumina tiparului de peste șase decenii, ia sfârșit, în așteptarea îndoielnică a unor vremuri mai bune, favorabile desfășurării unei activități culturale normale. Regretăm că îi dezamăgim astfel pe foarte puținii noștri cititori rămași fideli unui asemenea tip învechit de ediții, dar incertitudinea apariției ca și remunerarea adeseori simbolică a muncii editorului (practicată și de noi - de nevoie - la Editura Minerva) ne determină - notă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
populară a Bucureștilor, iarna era adăpostit la mânăstirea Viforâta din Dâmbovița, în primăvară i se dedea drumul și pornea spre a-și câștiga hrana. Într-o zi am aflat că a murit. Sărmanul bietul Ionică! Cât de sincer l-am regretat! Lupta a apărut la București în ziua de 15 noiembrie și imediat s-a plasat pe piață. Numele lui Panu devenise de mult popular în toate colțurile și în toate straturile țării. În loji, bineînțeles, era toată aristocrația. [procesul atentatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
transmis către universități. Spre mirarea mea, la Minister ajungeau proteste de la unele universități care se opuneau măsurilor propuse, chiar înainte ca ordinul să fie plecat către universități. În aceste condiții, reforma înainta cu greutate, ca să mă exprim elegant. Nu am regretat niciodată plecarea din Minister. Am gândit că, la Facultatea de Fizică unde eram decan, aș putea să fac mai mult pentru a transforma învățământul de fizică, împreună cu colegii mei, în spiritul Convenției Bologna. Am avut șansa de a mă afla
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
suflet mare. Iubea oamenii și acesta este motivul pentru care a rămas în sufletele multora. Ne-a dat lecții de viață pe care abia după ani le-am înțeles. Aș fi vrut ca toți profesorii mei să fie ca el. Regret că nu pot să îi aduc un ultim omagiu, fiind foarte departe acum. Condoleanțe familiei și săru' mâna, domnule Profesor ! Nu numai că știa despre ce vorbește, dar avea un mod de a captiva atenția noastră, ne făcea să-l
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
spaima că filele îngălbenite de vreme se vor măcina în timpul foiletării; în al doilea rând - informația internă oferită de acest cotidian este abundentă și destul de onestă, lipsită, de regulă, de comentarii care, de altfel, nici nu ne-ar fi interesat. Regretăm totuși că nu am putut folosi după vrerea noastră periodice precum: Timpul, Lupta, Epoca, Națiunea ș.a., pe care adeseori am fost nevoiți să le străbatem, în condiții incredibile pentru o țară civilizată, cu ajutorul unor microfilme aproape ilizibile, primejduindu-ne sănătatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu va persista asupra obiecțiunilor sale când Excelența-Sa va fi încredințată că libertatea Dunării nu va fi lovită deloc prin retrocesiunea Basarabiei. Comitele Șuvaloff zice că, dacă a înțeles bine observațiunile d-lui prim-plenipotențiar al Engliterei, nobilul lord regretă că Tratatul de la San Stefano constituie o imixtiune în Tratatul de la 1856, prin care Rusia s-a angagiat în fața Europei. D. plenipotențiar al Rusiei crede de datoria sa să amintească că Tratatul de la San-Stefano este o convențiune preliminară, neavând forță
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat nici un tratat între Rusia și Turcia, de un secol, fără a se stipula ceva în favoarea românilor. Alteța-Sa dorește să mai adaoge o observațiune psihologică și regretă de a constata că dacă, în viața privată, se întâmplă adeseori ca făcând un serviciu unui amic, el să devie pe urmă vrăjmaș, acest adevăr se aplică mai mult încă în politică. Principele Gorceakoff se mărginește a cita exemplul românilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că nu a prezentat o propunere, ci un simplu apel la bunăvoința Rusiei, în cazul când circumstanțele ar permite de a evacua teritoriul otoman fără a trece prin România. Comitele Șuvaloff ar satisface cu fericire dorința d-lui Waddington și regretă că. d. prim-ple nipotențiar otoman nu poate astăzi da informațiunile necesare deciziunii guvernului rus. [...] Caratheodory-pașa cere ca Congresul să ia în considerațiune petițiunea înscrisă sub no. 40, în lista no. 10, și în care Prea-Sfinția-Sa părintele Gherasim, arhiepiscop al Filadelfiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
el. S-a spus că aceasta a fost lucrătura guvernului Tătărăscu. Absolut inexact. A fost exclusiv opera lui Carol II. După aproape trei ani de cele mai bune și interesante raporturi de lucru cu Titulescu, îndepărtarea lui din guvern am regretat-o mult și sincer. Titulescu se înțelegea de minune cu mine și-mi arătase multă prietenie. Mi-a propus chiar postul de ministru la Budapesta, dar la vremea aceea pe mine nu mă interesa decît politica internă. Nu pot însă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ăia înseamnă a nu spune nimic bun despre el. Mie mi s-a părut prea mitizant! Ca să-mi placă, recunosc, un poem trebuie să mă muște, să mă enerveze chiar! Aș fi mulțumit să-mi pot pune manuscrisul la punct! Regret că n-am o mașină de scris personală! Ar fi altceva. Sufăr, de asemenea, că încă n-am primit cărțile pe care prietena mea din Franța mi-a scris că mi le-a trimis. Imbecilii! În schimb, eu i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mi-a scris cu dragoste și entuziasm și scuze etc. Paler, Grigurcu, Azap sînt și ei pe masă. Nu le-am răspuns de vreo lună. Magda Ghica mi-a scris nouă pagini despre europenism, Dumitrașcu și nebunie. O găsesc inteligentă. Regret că încă nu i-am răspuns, picînd în nepolitețe [...]. Marta (Petreu n. red.) mi-a făcut cadou ultime cărți apărute pe care nu le primisem. Aștept discuri de la un prieten sîrb. Numai la muzică mi-e gîndul. Și la acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
vi se dau aici..." Și omul acela s-a depărtat! Știam. Știam de la P. Neamț. Și Adrian îmi spusese. Seara, o sunam pe Magda și cuvintele cu ea îmi păstrau intelectualitatea nealterată. Apoi am ieșit. Medicamente (de negăsit), regim, repaus. Regret că nu am o boală de inimă! Ar fi atît de simplu... Am slăbit peste măsură, dar dacă aș avea cancer nu mi-ar fi dat drumul să plec! Deh! Naiba mai știe!? Poate că mă joc prostește cu cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru hramuri. Am sentimentul că pentru mulți, ca și pentru Ciucă criticul, cultura e un mijloc pentru a nu fi oricine. Repet o întrebare la care nu înțeleg de ce nu mi-ai răspuns: a ajuns cartea mea la Grigore Vieru?! Regret că sînt bolnav, în general. Voi încerca, dacă-mi revin fizic cît de cît, să protestez împotriva interdicțiilor impuse scriitorilor noștri importanți Doinaș, Pleșu, Paler, Paleologu, Dinescu etc. Mă simt profund jignit și sînt profund solidar cu ei. Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]