8,522 matches
-
poate remarca În această imagine de o mare duritate modul de prezentare unilateral al evenimentelor. Ororile sunt comise numai de către români, În dauna maghiarilor, și niciodată invers. În această privință, Jókai dă dovadă de o parțialitate mai accentuată În comparație cu alte relatări maghiare despre revoluție, apărute de exemplu În presă, În care se fac referiri și la atrocitățile săvârșite de maghiari În dauna românilor. Explicațiile acestei subiectivități mai pronunțate pot să țină și de anumite afinități ideologice ale autorului, reticent, În general
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
masculin, generat uneori de formele care se Întrezăreau pe sub cămășile țărăncilor, alteori de un simplu gest sau o privire fugară. Fantasmele călătorilor erau stimulate, În plus, de exotismul și misterul relaționate cu feminitatea Îndepărtată, orientală. Pentru a atrage atenția cititorilor, relatările de călătorie ale vremii vehiculau În mod deliberat imagini senzuale care nu Își puteau găsi un adăpost onorabil În alte contexte narative. După cum au arătat reputați cercetători, cum ar fi Edward Said sau Larry Wolff, Orientul secolului al XIX-lea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bevezetés”ț, sub forma unui dialog imaginar Între autor și fantoma tatălui său. Restul, Între filele 6r și 170v, reprezintă conținutul propriu-zis al lucrării, adică o prezentare istorică a raporturilor maghiarilor cu Casa de Habsburg (f. 7r-45r), urmată de o relatare amănunțită, sistematică, despre revoluția maghiară din anii 1848-1849 (f. 45r-170v). Această parte este structurată Într-o manieră pronunțat analitică, bine ordonată, fiind Împărțită În 64 de paragrafe, ale căror titluri se regăsesc În sumarul final al lucrării. De asemenea, unele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scos de aici lista și am salvat-o ca pe o relicvă, Împreună cu jurnalul meu de detenție. Ce credit se poate acorda acestui scenariu romantic, căruia Îi putem găsi corespondențe atât În literatura ficțională a epocii, cât și În numeroase relatări ale unor experiențe carcerale concrete, care merg până târziu În secolul al XX-lea? Este reflexul unui topos literar sau e vorba de consemnarea unei situații tipice, dar reală, frecvent Întâlnită În cazuri similare? În primul rând, trebuie să menționăm
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
riguros, că manuscrisul a fost conceput după anul 1850, dar nu mai târziu de 1867. Mergând mai departe, ne putem opri fie asupra perioadei de detenție de la Sibiu, adică a anilor 1850-1852, În conformitate cu versiunea autorului; fie, dacă nu dăm crezare relatării romantice referitoare la redactarea În Închisoare (eliminând totodată intervalul 1852-1856, respectiv anii detenției În condiții speciale de la Josephstadt), ne putem opri asupra primilor ani de după 1856. Tonul violent antihabsburgic al lucrării rezonează cu atmosfera politică a deceniului absolutist, dar intră
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conștientizare colectivă a acestor experiențe. Acest proces se datorează atât prezenței comune, la o anumită dată, a unei mase oarecare de țărani ardeleni, cu un profil mental omogen, În cutare garnizoană sau regiment, cât și comunicării cu cei de acasă, relatărilor făcute, fără Îndoială, la Întoarcere, cu privire la cele trăite și văzute printre străini. O Întreagă experiență de alteritate, care se transmite Într-un fel oarecare, mediată și deformată de relatări, În direcția satului ardelean. Ne lipsesc consemnările scrise ale unor asemenea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cutare garnizoană sau regiment, cât și comunicării cu cei de acasă, relatărilor făcute, fără Îndoială, la Întoarcere, cu privire la cele trăite și văzute printre străini. O Întreagă experiență de alteritate, care se transmite Într-un fel oarecare, mediată și deformată de relatări, În direcția satului ardelean. Ne lipsesc consemnările scrise ale unor asemenea experiențe, iar prezența ostașilor români În campaniile din Apus nu transpare, În această situație, decât din elemente extrem de disparate. În anul 1749, În exilul său roman, episcopul Inochentie Micu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
batjocurilor” suferite mai ales de locuitorii unor sate germane sau austriece, din partea „Împotrivitorilor franțozi”. Țăranul putea fi sensibilizat Îndeosebi prin detaliul concret și amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite au darul, prin excelență, de a mișca publicul țărănesc, atent la o relatare cât mai concretă, familiară, care Îi permite ascultătorului să se imagineze pe sine Însuși În postura celor evocați. De exemplu, Într-o circulară se amintește Întâmplarea unui crâșmariu, care au fost murit, zăcând mort În casă și amărâta lui văduvă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cum se manifestă această imagine a Italiei În cazul particular al societății românești ardelene de la jumătatea secolului al XIX-lea, am folosit aici o serie de mărturii directe, suficient de consistente ca semnificație și volum, constând În primul rând din relatări de călătorie și corespondență din Italia, În epoca vizată. Această categorie de surse are avantajul de a contura mesajul italian direct la receptor, de a preciza ceea ce văd, rețin și găsesc de cuviință să consemneze românii ardeleni În Italia. Un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de acasă, privată de contactul personal cu realitățile italiene. Toate aceste surse pun Însă cu acuitate problema de natură metodologică a raportului dintre categoria de izvoare folosită În cursul cercetării și componentele imaginii Italiei pe care aceasta le reflectă. Evident, relatările de călătorie, destinate tipăririi, vor ocoli aspectele politice, În conjunctura publicistică a regimului neoabsolutist. Însă chiar dacă aprecierile tranșante, explicite, la adresa fenomenului politic lipsesc, totuși, la o lectură atentă, sursele analizate ne pot dezvălui lucruri interesante și din acest punct de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cât mai multor mărturii, relevarea discordanțelor și, mai ales, punerea În serie a factorilor comuni sunt cele mai potrivite modalități de evidențiere a elementelor care țin de mentalul colectiv, de clișeele mentale ale unei epoci, dincolo de particularitățile factorilor săi exponențiali. Relatările de călătorie aparțin unor intelectuali de mare valoare, cu ochiul exersat, atent și sensibil: Timotei Cipariu XE "Cipariu" , care face o călătorie În Italia În septembrie 1852; August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" , al cărui voiaj italian are loc În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fiind filtrat prin membrana sensibilităților politice ardelene. Va depinde de structura receptorului În ce măsură elementele transmise vor fi preluate și reinterpretate dintr-o perspectivă proprie sau vor genera reacții de respingere sau de acceptare. 2. Analiza mesajului italian prin intermediul mărturiilor directe: relatările de călătorie Pentru aprecierea concretă a atitudinii românilor ardeleni față de desfășurările politice italiene, primele indicii sunt de căutat la nivelul unor surse directe. Ardelenii care călătoresc sau merg la studii În Italia În această perioadă sunt confruntați, fără Îndoială, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
altă parte, diferențele existente anulau posibilitatea oricărei comunicări. Observații mai incisive sunt prilejuite de periplul italian al lui Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Pe de o parte, trebuie să se țină seama de faptul că el Își publică În volum relatările călătoriilor sale (din 1839 și 1842) abia În anul 1865, când regimul austriac se liberalizase, iar perioada de apogeu a carboneriei mazziniene trecuse de mult, unificarea Italiei fiind aproape realizată. Pe de altă parte Însă, explicația atitudinii peregrinului făgărășan ține
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ianuarie 1843 ea se menținea Încă, situație care Îi determina pe jurnaliștii din redacția Gazetei să se plângă: „Gazetele englezești sunt prea deșerte de noutăți politice.” Până la mijlocul lunii mai conjunctura se va modifica destul de puțin, dar apar totuși șase relatări din Irlanda, centrate, În general, pe problematica Repeal-ului. Vara lui 1843 cunoaște Însă o explozie a știrilor din Irlanda, prezente În intervalul mai-august aproape În fiecare număr al Gazetei. Ele reflectau impresionanta campanie de mitinguri politice lansată În această perioadă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anului. Primele trei-patru luni reflectă aproape exclusiv foametea din Irlanda (unde „mortalitatea crește pe zi ce merge”) și discuțiile politice pe marginea situației. De prin martie se adaugă urmărirea atentă a bolii lui Daniel O’Connel, culminând, În mai-iunie, cu relatările extinse despre moartea acestuia. Numerele apărute vara și toamna se ocupă și de relația dintre mișcarea irlandeză și catolicismul liberal, pentru ca În iarnă să se concentreze aproape exclusiv asupra criminalității, terorismului și violențelor sociale, reflectând totodată măsurile represive Întrebuințate de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În mijlocul știrilor neîntrerupte despre răsturnări și revoluții, Anglia oferă un exemplu de liniște și stabilitate. Irlanda Își păstrează Însă vechea imagine În paginile presei ardelene, după cum o arată, În mod semnificativ, ultimele știri de aici, din martie 1848, Încrucișate cu relatările despre revoluția europeană: „Anglia e păcată, afară de Irlandia, unde iarăși Începură adunările monstruoase pentru Repeal”; „În Anglia e liniște, În Irlandia Însă ferbe cumplit”. Trecerea În revistă, În ordine cronologică, a textelor referitoare la Irlanda apărute În presa ardeleană, dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
germane. În fine, În ceea ce privește prezența lui Franklin XE "Franklin" În presa din prima jumătate a veacului al XIX-lea, trebuie menționat și faptul că popularitatea acestuia e Întreținută de imaginea legendară a personalității sale, așa cum e conturată aici, fie prin relatările cu caracter biografic, fie printr-o vastă anecdotică. Icoana lumii din Iași reproduce binecunoscutul portret al diplomatului american, În care acesta apare, În disprețul modei veacului luminilor, În veșmânt burghez și fără perucă, Întruchipare a simplității maiestuoase a cauzei pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Popa" , Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972. Deosebit de semnificative pentru o imagine nuanțată, complexă, a unei realități străine sunt impresiile criticilor literari. Exempli gratia: Carnetele europene ale lui Adrian Marino sau Jurnalul parizian al lui Eugen Simion. Dintre numeroasele relatări ale călătorilor străini În România, pe cele cu caracter literar, din secolul trecut, le-a antologat Simona Vărzaru, Prin țările române. Călători străini din secolul al XIX-lea, Editura Sport-Turism, București, 1984; numărul imens al relatărilor literare aparținând unor români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Eugen Simion. Dintre numeroasele relatări ale călătorilor străini În România, pe cele cu caracter literar, din secolul trecut, le-a antologat Simona Vărzaru, Prin țările române. Călători străini din secolul al XIX-lea, Editura Sport-Turism, București, 1984; numărul imens al relatărilor literare aparținând unor români aflați În străinătate, de la Dinicu Golescu XE "Golescu" și Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" la Iorga XE "Iorga" , Petre Comarnescu, Blaga XE "Blaga" sau Ralea, face, practic, imposibilă indicarea unor referințe bibliografice. Pe larg, indicații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nationalcharakter» in heutiger soziologischer Sicht”). O oficializare a acestei situații s-a marcat la Congresul internațional de științe istorice de la Stuttgart, din 1985, unde „imaginea celuilalt” a constituit o temă de dezbatere (vezi volumul Rapports, I, Stuttgart, 1985). Pentru aceste relatări În spațiul românesc, citez selectiv: Alexandru Sadi Ionescu XE "Ionescu" , Bibliografia călătorilor străini În ținuturile românești, București, 1916; antologiile lui P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" , Călători poloni În țările române, Cultura Națională, București, 1930, și Alexandru Ciorănescu, La Roumanie vue par
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cernovodeanu. Semnificativă În acest sens este Istoria românilor prin călători, a lui Nicolae Iorga XE "Iorga" . Reprezentând un model de valorificare critică a acestei categorii de izvoare, ea interesează, În ceea ce ne privește, Îndeosebi prin ideea originală de a Înseria relatările călătorilor străini Într-o imagine continuă și unitară și de a construi prin acest procedeu de reflectare În oglindă (tipic pentru o viziune imagologică) o istorie indirectă a realității românești. Trebuie remarcat Însă și faptul că Iorga este mereu atent
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
continuă și unitară și de a construi prin acest procedeu de reflectare În oglindă (tipic pentru o viziune imagologică) o istorie indirectă a realității românești. Trebuie remarcat Însă și faptul că Iorga este mereu atent la cadrul referențial al acestor relatări, coroborându-le mereu cu informațiile oferite de sursele tradiționale (documentare, În primul rând), amendându-le atunci când este cazul, pentru a prezenta o imagine „obiectivă”, adecvată la real, a societății românești. Din acest punct de vedere, demersul său nu are o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vedere, demersul său nu are o intenționalitate preponderent imagologică (venind oarecum În contradicție cu titlul lucrării), istoricul nefiind interesat În mod prioritar de viziunea particulară, subiectivă, a călătorilor asupra realității românești, ci, În principal, de Însăși această realitate, acordând atenție relatărilor doar În măsura În care ele oferă un plus de cunoaștere asupra istoriei românești, fie În sensul lărgirii informației, fie În cel al interpretării mai nuanțate a acesteia. Pentru un program de tratare a acestor surse potrivit unei intenționalități imagologice, vezi lucrarea lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin călători, vol. I-II, Editura Sport-Turism, București, 1985, 1986 (explicații cu privire la demersul imagologic al lucrării În volumul I, la pp. 13-26). Situație specifică istoriografiei și culturii române, căreia Îi găsesc două explicații: În primul rând, izvoarele externe, precum și aceste relatări de călătorie, În particular, au o pondere foarte mare În ansamblul surselor istoriei României, ceea ce face ca recursul la izvoare străine În vederea reconstituirii unui fenomen românesc să fie, adeseori, obligatoriu; În al doilea rând, există un interes deosebit, aproape obsesiv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Oroszhegyi, autorul jurnalului Román élet [Viața românească], vezi Köllő Károly XE "Károly" , „Prima gazetă bucureșteană În limba maghiară”, În Köllő Károly, Confluențe literare, Editura Kriterion, București, 1993. Pentru familia Sükei vezi capitolul anterior din prezenta lucrare: „Un ungur printre români: relatarea de călătorie prin Țara Românească a lui Ürmösy Sándor XE "Sándor" ”, in calce. Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , op. cit., passim. Câteva titluri din publicistica sa cu referire la problematica românească: „Úti levelek” [„Scrisori de călătorie”], Délibáb, mai 1853; „More patrio”, Vasárnapi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]