12,551 matches
-
lui G. Coșbuc (un fragment din basmul în versuri Tulnic și Lioara și poemul Atque nos). D. Popovici semnează un mic studiu intitulat Câteva răsunete ale Unirii Principatelor în literatura română, iar N. Iorga dă cercetarea De unde vine județul Olt. Remarcabile sunt mai ales prozele reproduse în O.: schița În ascensor de Tudor Arghezi și povestirea Fără permis de export de Jean Bart. Versiunea românească a trei poezii de Goethe (în traducerea lui Nic. Jingoiu) completează cuprinsul acestei publicații efemere. I.M.
OLTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288530_a_289859]
-
mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare, au beneficiat de discuțiile iscate de lectura producțiilor proprii. În program intra și culegerea sistematică a literaturii populare din toate provinciile românești, inițiativă remarcabilă în epocă, explicabilă și prin preocupări anterioare ale membrilor O., care mai adunaseră și publicaseră folclor. Astfel, șapte comisii ar fi trebuit să străbată în timpul verii „toate părțile Daciei” pentru a strânge „tot ce vor putea din ceea ce se atinge
ORIENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
Ion Vinea, Paul Zarifopol). Se definea că „scriitoare franceză cu mama grecoaica”, iar în discursul de recepție de la Bruxelles a elogiat „nobilă limba franceză”, „edificatoare de națiuni și oameni”, căreia îi datora „toate șansele vieții”. Abia în amurg, cateva gesturi remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
oprindu-se la paradigma nuvelei istorice a lui C. Negruzzi. Autorul își prezintă, de altfel, scrierile ca pe niște imitații și își definește contribuția cu modestie: păstrarea limbii cronicărești, culoarea locală și virtuțile documentare. În cele două nuvele O. evocă remarcabil, cu ingeniozitate narativă și descriptivă, domniile a doi despoți din secolul al XVI-lea, încrâncenata și nelegiuita lor încercare de a-și păstra tronul. Cu toate că apelează uneori la înscenări convenționale, bine cunoscute în arsenalul romantic, portretele celor două personaje au
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
și ale muncitorilor sunt tot mai mult distinse cu grijă. În ultimele două decenii, în sociologia occidentală se poate remarca un proces de cristalizare progresivă a unei conștiințe critice vigilente față de tendințele de ideologizare tacită și manipulativă. Unul dintre rezultatele remarcabile ale revoltelor studențești din anul 1968 a fost declanșarea unei extrem de ascuțite critici ideologice a științelor sociale occidentale. Avertismentul a fost formulat. De atunci există o continuă reflexie critică în legătură cu diferitele tendințe de ideologizare ascunsă, nedeclarată a științelor sociale, de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Societatea capitalistă este o societate evolutivă din punct de vedere economic. Dacă am compara societatea americană de la începutul secolului cu societatea americană din prezent, ceea ce ne-ar „sări în ochi” de la bun început este creșterea economică, cu toate consecințele sale. Remarcabil pentru societățile dezvoltate economic este faptul că sistemul politic nu mai fluctuează cu largi amplitudini în jurul unei baze economice relativstabile. Este vorba de o evoluție organică a întregii societăți. Istoria tinde să își modifice structural profilul. Ea devine cadrul temporal
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a Bihorului în luptele naționale ale românilor” ardeleni, lucrarea Oameni din Bihor. 1848-1918 (1937), continuată de A doua carte despre oameni din Bihor (1979), este o amplă reconstituire a istoriei propriu-zise și a istoriei culturale și literare a regiunii. O remarcabilă contribuție conține capitolul în care este prezentată cea de-a treia serie a revistei „Familia” și sunt evocați mai mulți colaboratori ai ei, între care M. G. Samarineanu, George Bota, Tiberiu Moșoiu, George A. Petre, Gh. Tulbure. SCRIERI: Oameni din
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
având în centru epoca celor două căsătorii nefericite, împletește relatările Heliantei cu pasaje decupate din scrisorile celor doi. Procedeul, productiv în sine, dă greș aici. Textului i se refuză ficționalitatea, iar ca discurs confesiv i se impută nesinceritatea, manipularea „dovezilor”. Remarcabilă în Helianta este, în schimb, partea mediană, formată dintr-o serie de episoade epice care au drept protagoniste pe consătencele eroinei. Curprinzând portretizări izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
vis (1990) reține atenția prin câteva secvențe autobiografice și prin inserțiile cu privire la Sorin Titel și la sfârșitul tragic al acestuia. SCRIERI: Noaptea roșie, București, 1983; Casa de lângă lună, București, 1988; Mestecenii din vis, București, 1990. Repere bibliografice: C. Manolache, Un remarcabil debut prahovean în proză, „Flamura Prahovei”, 1983, 7402; Sorin Titel, Mihai Nicolae, RL, 1978, 15; Titel, Cehov, 206-208; Dan C. Mihăilescu, Complicații afective, CNT, 1984, 11; Valentin Dumitrescu, Romanul unei familii, O, 1984, 16; Viața lui Sorin Titel povestită de
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
și a Vieții patriarhului Nifon. „Versurile la stemă” alcătuite de N., „primul stihuitor cult din literatura română” (G. Călinescu), pentru cărțile epocii lui Matei Basarab, au avut în practica tiparului din Țările Române și implicit în literatura română o descendență remarcabilă. Raportate la tradiția poetică în limba slavonă - câteva tropare, imnuri ori rugăciuni ocazionale -, aceste stihuri heraldice, alături de care trebuie amintite, spre a întregi averea „poetică” a scriitorului, epitaful pentru Mateiaș, compus, se pare, în trei versiuni: latină, slavonă și română
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
o slavonă cizelată) să afle sensurile numelui surorii sale, soție a voievodului și protectoare, după cum indică inscripția ce înconjoară stema, a tipăriturii. Tentativa de etimologizare este plasată într-un context nobil, Epigramma, deosebit de elegantă în ansamblul realizării ei și prozodic remarcabilă, fiind o subtilă reverberație a cunoscutei dispute antice cu privire la natura cuvintelor. Se face apel la autoritatea filosofiei lui Platon, potrivit căreia fixarea numelui se face în funcție de natura lucrului. Pe baza tezei din Kratylos, autorul încearcă să derive, fantezist, desigur, dar
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
în stil popular. A semnat și cu pseudonimul Veronea. Lucrarea Datinile și credințele poporului român... poate fi apreciată drept una dintre cele mai importante monografii regionale realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. E remarcabilă atât prin bogăția și diversitatea textelor cuprinse, cât și prin preocuparea folcloristei de a surprinde „spiritul poporului, precum și limba lui”, de a privi totul din perspectiva mitologiei poporului român, de a reproduce fidel oralitatea, adică de a nu omite ori
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
Nu vom putea disocia de modelul pavlovian studiile pe care autorul le-a consacrat nevrozei experimentale. Acest comportament, care trădează o dezorganizare emoțională la animal, conservă, odată ce a fost fixat, o stabilitate ce oferă persoanei care face experimentul o modalitate remarcabilă de a investiga procesele nervoase superioare. Se cunoaște întregul profit pe care psihofarmacologia l-a obținut din aceste experimente... Modelul tipologic al lui Eysenck In perioada în care problemele legate de „structurile” și procesele care le determină și le mențin
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manipularea simbolurilor putem înțelege relațiile cauzale dintre evenimente, reușim să deducem din acestea noi forme de cunoaștere, să rezolvăm probleme, să prevedem consecințele unei conduite. Astfel, procesele de gândire devin, în mod progresiv, independente de referenții concreți imediați. Această flexibilitate remarcabilă a simbolizării și independența sa în raport cu constrângerile realității amplifică extraordinar de mult posibilitățile gândirii. Autorul adaugă ideea potrivit căreia gândirea are propriile sale procese de verificare care nu necesită o revenire sistematică la verificări concrete. In consecință, o funcționare cognitivă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care preced „trecerea la act”. Cu ajutorul unei metodologii controlate, acesta propune subiecților săi să-și descrie singuri mental, înainte de a le concretiza, conduitele pe care vor să le afișeze. El constată că debitul comportamentelor „hiperactive” se diminuează într-un mod remarcabil. Generalizând cele constatate la un ansamblu de patologii întâlnite atât la adult cât și la copil, Meichenbaum postulează că autoverbalizările reprezintă manifestarea vechilor învățări, a hărților cognitive pe care acesta le-a elaborat de-a lungul anilor în contact cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1980) și pentru întreaga activitate literară (1986), precum și Premiul Academiei Române pentru poezie (1975). Reprezentant de marcă al suprarealismului românesc, alături de Virgil Teodorescu, Gherasim Luca, Sașa Pană, Ștefan Roll, Paul Păun și Geo Bogza, N. este autorul unei opere de o remarcabilă bogăție și consecvență stilistică, în care procedeele retorice, viziunea lirică și chiar ideologia literară a poemelor de debut se regăsesc, cu variații minimale, în scrierile de maturitate și senectute, fără a da însă impresia de oboseală sau monotonie, ceea ce e
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Poetul visează „în colaborare cu Isaac Newton”, dovezile științei astfel descoperite fiind pălăriile de floarea-soarelui și nasturii. În lumina principiilor proaspăt inventate - și care seamănă cu cele ale „patafizicii” lui Alfred Jarry - lumea dobândește „reperele unei haotice stabilități”. Ceea ce este remarcabil în versurile din anii ’70 este imaginea erosului, factor coagulant al unei lumi așezate și împăcate cu sine, în care descoperirile civilizației stau laolaltă, fără a distona, cu straturile de adâncime, primordiale ale imaginarului: „Să mergem la oraș îi spuneam
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
că o relație direcțională de tipul celei observate în date poate fi susținută ca afirmație empirică generală?”. Câtestede probabil ca o astfel de relație să apară pur întâmplător? Cât de deosebită este această relație încât să poată fi considerată drept remarcabilă și să merite o recunoaștere specială? Testarea semnificației se plasează, așadar, chiar în miezul cercetării empirice și este esențială pentru orice proiect științific.1 Acest curs va prezenta pe scurt elementele principale ale testării semnificației statistice în cazul cvasi-experimentelor. Prezentarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ipotetică și apoi să decidem repede că avem dreptate. Ca să ne ferim de această greșeală, trebuie întotdeauna să căutăm dovezi că nu există nimic, nici o relație sistematică. Existența unor probe în direcția noastră ipotetică va apărea atunci ca o surpriză remarcabilă, una asupra căreia trebuie să avem ezitări și îndoieli. În al doilea rând, trebuie să avem o cantitate considerabilă de date, ca să putem respinge ipoteza nulă. Nu se abandonează cu ușurință prejudecățile empirice „preferate”. Trebuie să insistăm să credem că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
liceu, nu am fi avut o justificare suficientă ca să susținem o ipoteză care să afirme că surprindem în mod sistematic o inteligență superioară în cazul absolvenților admiși la universitate. Pentru a putea decide dacă eșantionul ne indică ceva cu adevărat remarcabil, trebuie să determinăm măsura probabilității ca acesta să apară întâmplător dintr-o populație cu caracteristicile respective. Chiar dacă eșantionul nostru cu o medie de 140 ar putea să apară aleatoriu în mai puțin de 1 din 5 cazuri de la o populație
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un optimist, care ar afirma ceva de felul: „Ia priviți la datele pe care le-am colectat! Cred că am găsit ceva interesant și demn de remarcat”. Apoi, să ne imaginăm ce ar răspunde partenerul cel sceptic: „Nu, nu este remarcabil. Tiparul care apare în datele tale ar putea foarte bine să apară și într-o realitate în care nu este nimic special de notat, doar ca simplu rezultat al unei selecții aleatorii utilizate în colectarea eșantionului tău!”. Ambii parteneri ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
N. revine în Les Racines... cu câteva nuanțări, socotind, spre exemplu, Joc secund „un giuvaer al transdisciplinarității”, în care al treilea termen al fiecărei triade ar reprezenta, în raport cu celelalte două, un „terț secret inclus”. Analiza fiecărui poem în parte este remarcabilă, multe dintre interpretări fiind fructificate de critică (Marin Mincu, Mandics György). Interpretarea este incitantă când cele trei mituri sunt corelate între ele sau, dimpotrivă, așezate în opoziție. Astfel, Joc secund ar fi o îmbinare a mitului oglinzii și a mitului
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
precizarea amănuntului, vizualizarea și actualizarea imaginilor, capacitatea de reprezentare plastică și dramatică. Deseori, mici detalii fizice sau de comportament, notarea unor reacții imediate sau a unor „citate” din vorbirea personajelor au darul de a le aduce pregnant în fața ochilor cititorului. Remarcabilă este arta portretului, realizat prin acumulări biografice și faptice care, interpretate de autor, vin să umple cele câteva linii bine desenate ale aspectului fizic, conturând esența unui caracter. Memorabile sunt figurile lui Gheorghe Duca, Dumitrașco Cantacuzino, Gin Ali-pașa, ale căror
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
inginerului Nicolae Văideanu, inventatorul udovilului, un soi de rachetă autohtonă. SCRIERI: Întâmplări în liniștea unei fotografii, Iași, 1978; Paradisul provizoriu, București,1982; Proprietarul de iluzii, București, 1988. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Ipostaze ale reportajului, LCF, 1978, 48; Dinu Flămând, Un remarcabil portretist, AFT, 1978, 12; Mihai Ungheanu, „Întâmplări în liniștea unei fotografii”, LCF, 1979, 8; Mircea Mihăieș, Tentația povestirii, O, 1982, 21; Mircea Zaciu, „Paradisul provizoriu” ST, 1982, 5; Al. Călinescu, Viața prozei și proza vieții, CL, 1982, 7; Ioan Holban
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
trei mari repere biografice: a) etapa filologică, sincronă cu formarea limbii literare române, În care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]