5,377 matches
-
confruntările cu diverșii săi oponenți. Nativ în zodia Taurului, domnia sa ilustrează strălucit însușirile și slăbiciunile descrise de astrologi pentru cei dominați de acest semn zodiacal: hotărât, tumultuos, stabil, masiv și casnic, dar dominator și mândru, președintele nu ezită să se repeadă impetuos pentru a-și face dușmanii una cu pământul atunci când simte pe grumaz înțepătura iritantă a lăncilor aruncate parșiv asupra-i de lașii "banderillos" care se dosesc imediat după paravan. Crede că încă nu s-a născut toreadorul care să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
masă", bineînțeles, dar ce are, la urma urmelor, a face această scălâmbăială cu sclipici anarhist cu muzica de calitate? Ei, și aici, când eu, ca un "tataie conservator", nu am putut trăi ca atare fenomenul cultural și m-am și repezit să-l judec, ajungem la miezul controversei lansate de Cătălin Ștefănescu. Provocator, el a vorbit de un adevărat "Drum al Damascului" (sorry, referință culturală inutilă pentru cei care doar "trăiesc cultura"!) la Alexandria (cea din Teleorman, nu cea din Egipt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-se dintr-o succesiune logică de fraze, propoziții și substitute de propoziții/ fraze, relaționate sintactic (prin raporturi sintactice) și semantic (nu poate fi considerată text succesiunea: frază din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori. A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
slabă și mare până-n nori. A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare! Hai! zise Făt-Frumos. Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. Făt-Frumos o izbi pe ea și o băgă-n pământ până în genunchi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă), sunt reperabile propoziții (El se repezi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. Făt-Frumos o izbi pe ea și o băgă-n pământ până în genunchi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă), sunt reperabile propoziții (El se repezi după casă., propozițiile din cadrul frazelor), fraze (A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare!; Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se repezi după casă., propozițiile din cadrul frazelor), fraze (A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare!; Baba-l apucă de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. etc.) și un substitut de propoziție (A!), unități sintactice între care se stabilesc raporturile de coordonare (Baba, de venin, se smulse odată din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unde se și pierdu dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât și la piept." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) "Vino în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este de altfel specifică întregii vechi administrații de stat. Invocând într-un oraș oarecare de provincie existența unei cărți de telefoane, alta decât cea oficială ieșită de mult din circulație și deci total inutilizabilă o telefonistă de serviciu m-a repezit cu un dispreț suveran și pe un ton obraznic. Inflexiunea vocii nu poate fi uitată: Dar este o carte de telefon particulară !. Pentru această funcționară, dovadă supremă de erezie, aberație și non-existență. Cuvântul particular îi provoca o repulsie spontană, sinceră
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi evitate sau respinse. Hiperactivitate-impulsivitate: activitate motorie exagerată față de vârstă, copilul este întotdeauna "pe baricade", alergând, sărind "ca un resort", incapabil să stea așezat. La scoală copiii sunt agitați, neastâmpărați, se leagănă, se contorsionează, își agită picioarele, abia îmbrăcați se reped în stradă sau în curte în recreație, traversează strada fără să se uite. Impulsivitatea se traduce printr-o dificultate de a respecta regulile, intervenție brusc în clasă, nerespectarea rândului la cuvânt, la joc, a regulilor sportive. Tendința de a-și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și efervescența culturală a fost conștientizat de observatori ai provinciei ce au reliefat că "mediul provincial, prin esență, dispune la melancolie, la subtilizarea gândurilor, până la irizarea lor, sub cerul înstelat. Viața acolo este mai molcomită, nu are svâcniri atât de repezi, cum este în orașele mari, unde totul este trepidant. Cu cât un oraș este mai pitoresc, mai liniștit, cu atât mediul ambiant este mai propice pentru o viață culturală"71. Trecerea în revistă a instituțiilor și activităților culturale indică astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o cunoști, îți dai seama că îi lipsește ceva. Ce? Te lăsăm pe tine să descoperi. Să îți povestesc ce a făcut când au venit în vizită prietenii cei mai buni ai părinților ei. Când a sunat soneria, s-a repezit să deschidă. A luat cutia de bomboane și florile din mâna musafirului, după care s-a așezat în mijlocul sufrageriei și a început să mănânce, iar florile le-a aruncat pe canapea. Mama a trebuit să primească musafirii, invitându-i să
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
respecta, de accidente se poate salva. VI.1. PE STRADĂ Este ora 12:00. S-a sunat de ieșire și toți elevii din școala Miei s-au îndreptat către ieșire. Vasea și Geo, colegi de clasă cu fetița, s-au repezit să ajungă primii afară. Bineînțeles că în graba lor, au împins vreo două fetițe, printre care și Mia. Acestea s-au lovit, dar nu au avut timp să se plângă deoarece au auzit un scrâșnet de roți. Toți și-au
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Poeziile lui Eugeniu Ștefănescu-Est, simboliste tematic, dar fără nevroză, sunt o expoziție feerică de materii scumpe, argint, briliante, de tablouri viu machietate, de gheizeri, plante albastre de cobalt, ploi de pietre prețioase: Plouă, plouă, plouă, A-nnoptat și plouă. Orele trec repezi Când privești visând Plouă și pe case Nu știu cine cântă Un adagiu trist, Nu știu cine cântă Versuri prin burlane, Versuri de argint. O poemă tandră De-aiurări bolnave Plânge sub ferestre Un necunoscut. Plouă briliante Lacrime de rouă Și-ametiste negre; Ploaia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să mă ia de la Modena, cu permisiunea superiorilor, și m-au dus la Sassuolo, iar ulterior la Reggio și Parma. Când am ajuns la Parma, acea devoțiune era deja vie. Într-adevăr, această pietate zbura ca un vultur ce se repede asupra prăzii și se manifesta pentru câteva zile în fiecare oraș. Și nu era nimeni, oricât de rezervat sau înaintat în vârstă ar fi fost, care să nu se flageleze cu bucurie. Însă, dacă era cineva care nu făcea acest
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
își definește scrierea drept ,,drumul cel mai scurt dintre două inimi”, nu o dată se manifestă ireverențios și persiflant atât față de ele, cât și față de cititor: ,,A venit peste noi. A și apărut scriitorul. Stai așa, nu te mișca. Altfel se repede ca o cobră. Dacă te mușcă rămâi orb și cu creierul mâncat de molii.” Personajul, Victor Valeriu Martinescu (Marele Contemporan, ,,omul care știe să greșească la timp”, totdeodată, Dellombra, Salvum Ossyn, mare prinț de Kalmym, lord Megaphallos sau Nebunul viitoric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
demersul creatorului. Așezată Înaintea cuvîntului, particula citată dă cuvîntului comun (obiectului) o formă de noblețe. Înnobilarea cuvîntului Începe odată cu intrarea lui În zona vastului, plinului, enormului: zona posibilităților maxime, spațiul În care se trăiește repede (toate pasiunile sînt violente și „repezi” la Heliade) și În mod urieșesc. Poetul acesta care nu cunoaște sentimentul limitelor scrie: „cornet prea fioros”, „glas prea-cobitor”, „vifore prea-geroase”, „legi preadrepte”, preabunul tată” etc, marcînd pragul de sus al stărilor, condiția maximă de existență a obiectelor. Dar acest
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tabloul cîmpenesc din Zburătorul, cu acea senzație de vitalitate calmă, de liniște progresivă, de pace astrală ce coboară peste o așezare rustică laborioasă. Fire de gospodar, poetul e mulțumit de priveliștea satului care primește cirezile muginde, de vițeii care se reped zglobii la ugerele pline, de laptele care susură În șiștare, de aerul serii care vibrează de geamătul greu al taurilor. Imaginația se deschide, bucuroasă, spre mit, opunînd (după un procedeu romantic răspîndit) acestei nemișcări pline zbuciumul erotic. Un factor de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pot să lupt pe baricade. Pot ține o armă În mână. Sunt un revoluționar. Dar nu mă trimiteți Într-o fabrică să stau de vorbă cu muncitorii despre ceea ce scriu. Așa ceva nu pot face». Și se apropie totuși cu pași repezi ceasul când toți scriitorii vor sări pe baricadele lor Închipuite și vor pătrunde În mase. Fără nici o teamă de focul criticii maselor. Dimpotrivă, cu Încredințarea că vor ieși din acest foc purificați. Cine s-ar bucura să rămână În coadă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cine o ura pe Albă-ca -Zăpada? 4. Numește obiectele cu care a fost păcălită Alba-ca-Zăpada. Într-o zi, un cocoș ciugulea liniștit fire de iarbă. În apropierea lui, se plimba țanțoș, cu mărgelele roșii, un curcan. Deodată amândoi s-au repezit spre același loc. Zăriseră o râmă, chiar în fața lor. Cei doi au început cearta. Un pui de găină, profitând de neatenția celor doi, a înghițit râma, mai-mai să se înece. Cei doi s-au privit nedumeriți. 1. Dă un titlu
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
stilet, ce-i făcu să tresară pe mateloții toropiți de somn: Ă Uite-o, uite-o acolo! Uite-o, chiar în fața noastră! E Balena Albă, e Balena Albă! La auzul acestui strigăt, marinarii dădură buzna spre vergi, așa cum albinele se reped spre ramuri, în perioada cînd roiesc. Cu capul descoperit sub soarele fierbinte, Ahab stătea în picioare pe bompres, cu o mînă la spate, gata să-i poruncească prin semne timonierului în timp ce privea nerăbdător în direcția arătată de brațul nemișcat întins
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu vorbim decît în șoaptă și să nu folosim ramele. Așezați pe copastiile ambarcațiunilor, întocmai ca indienii din Ontario, lunecam în tăcere, cu ajutorul cîte unei vîsle scurte, marea calmă nepermițînd folosirea pînzelor. Deodată, în timp ce înaintam pe urmele balenei, aceasta își repezi coada drept în sus, la vreo patruzeci de picioare în văzduh, apoi dispăru ca un turn înghițit de ape. Ă S-a dat la fund! strigară cîțiva. Profitînd de acest răgaz, Stubb își aprinse pipa cu un chibrit. După trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfige un șurub. Prin fumul drăcesc și prin grozăviile unei lupte navale, poți vedea uneori rechini ațintindu-și privirea cu jind spre punțile corăbiilor - ca niște cîini hămesiți strînși în jurul unei mese pe care se taie carne - gata să se repeadă la orice cadavru aruncat în mare; e drept că, spre deosebire de vitejii măcelari ai mării, care taie pe punte, ca niște canibali, carnea de balenă cu cuțitele lor aurite și înciucurate - rechinii, aceste animale cu boturile ghintuite cu juvaeruri, nu fac
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trăgeau din ce în ce mai multă saulă, strîngînd monstrul între cele două ambarcațiuni, de pe care Stubb și Flask îl asaltau cu lănciile lor; și, în vreme ce bătălia se desfășura în jurul corabiei, puzderia de rechini care mai înainte se țineau scai de carcasa cașalotului, se repezeau acum la sîngele proaspăt vărsat, sorbindu-l cu sete, așa cum sorbeau israeliții apa ce țîșnea din stînca atinsă de Moise. în cele din urmă, jetul se îngroșă, iar balena, după o ultimă zvîrcolire urmată de o vărsătură oribilă, se întoarse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]