11,123 matches
-
de "nădejdea de a se deschide la Iași un curs de hirurgie". Înființarea unei școli medicale superioare corespundea unor acute necesități sociale. Puținii medici diplomați, majoritatea străini, de obicei angajați pe perioade limitate, își exercitau profesia într-un cadru social restrâns. În 1851, sub domnia lui Grigore Ghica și sub influența programului revoluției de la 1848, s-a întocmit cunoscutul proiect de organizare a școlii, care prevedea pentru învățământul superior ("Școala înaltă") și o Facultate de Medicină, în cadrul proiectatei Universități ieșene. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu alta între cele două persoane consacrate aceluiași ideal. Nici nu știu dacă se pune problema în acest fel... Rămân la însemnările bătrânului coleg, reproducând încă două fragmente: 1) "Examenele erau foarte serios pregătite, studenții nelimitându-se la o materie restrânsă, ci la studii aprofundate din tratate și monografii. Pierderea unui an școlar era o excepție rarissimă" și 2) ""Societatea studenților în medicină", a cărei conducere era reprezentată de elita mediciniștilor ieșeni, menținea viu spiritul serios, de învățământ sistematic, și menținea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
concepția materialistă a Școlii de la Socola semnifică depășirea gândirii anatomo-clinice, specifică timpului, și abordarea unei interpretări biologice, în special, biochimice. Gândirea anatomo-clinică, cu rigoarea ei nedezmințită, cu relații aproape matematice între cauza anatomică și efect, era, logic, aplicabilă unui sector restrâns (în psihiatrie, mai ales). Etapa interpretării biochimice a luminat câmpul etiologic și a permis, în plus, conturarea unor premise terapeutice. Sub aceste incidențe conjuncturale, psihiatria se apropia, progresiv, de biochimie. În cadrul acestui proces, una din căile cele mai moderne, atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
reconstrucția contextului istoric al scrierilor lui Machiavelli. Îndemnuri la formularea unui Machiavelli "contextualizat" s-au făcut fie ca reacție la interpretările idealizate ale trecutului, fie dintr-un efort onest de a rezolva interpretările deosebit de eterogene avansate asupra unui număr relativ restrâns și privilegiat de texte. Înțelegerea ideilor lui Machiavelli prin punerea lor în context "a fost un scop drag membrilor așa numitei Școli de la Cambridge de istorie a gândirii politice", dar acești specialiști nu au fost singurii care au cercetat mediul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
contextului istoric al scrierilor lui Niccolò Machiavelli. Îndemnuri la formularea unui Machiavelli "contextualizat" s-au făcut fie ca reacție la interpretările idealizate ale trecutului, fie într-un efort onest de a rezolva interpretările deosebit de eterogene avansate asupra unui număr relativ restrâns și privilegiat de texte. Înțelegerea ideilor lui Machiavelli prin punerea lor "în context" a fost un scop drag membrilor așa-numitei "Școli de la Cambridge" de istorie a gândirii politice, dar acești specialiști nu au fost singurii care au cercetat mediul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
teritoriale poate fi găsită în Cartea I, capitolul 6, din Discursuri. Aici, într-un pasaj care a fost uneori greșit înțeles, Machiavelli a examinat diferențele care disting o republică cu baza populară, precum Romă, de o republică aristocratica cu baza restrânsă, precum Veneția sau Spartă. Cele două tipuri de republică sunt prezentate posibilului fondator al unei republici împreună cu o importanță alegere. Așa cum o exprimă Machiavelli, " Dacă cineva ar dori să conducă o nouă republică, el ar avea de examinat dacă dorește
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o importanță alegere. Așa cum o exprimă Machiavelli, " Dacă cineva ar dori să conducă o nouă republică, el ar avea de examinat dacă dorește ca ea să se extindă (ampliasse) în dominație și putere, precum Romă, sau să rămână în granițe restrânse. În primul caz, este necesar a o conduce [așa cum este condusă] Romă (cu o Constituție populară)... În al doilea caz, poti (puoi) să o conduci că pe Spartă și ca pe Veneția (cu o constituție aristocratica). Dar, întrucat expansiunea este
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la un moment dat, înainte de 1510, Totto a primit ordinele minore. Din punct de vedere formal, aceasta i-a dat posibilitatea să accepte anumite beneficii și a lăsat deschise diferite opțiuni ecleziastice 18. Dar ordinele minore implicau doar un angajament restrâns. Ele făceau posibilă o carieră în biserică, pe termen scurt, dacă era necesar. Astfel, [ele] au fost o formă de asigurare pentru Niccolò și Totto, care au aranjat că în 1502 nepotul lor în vârstă de 16 ani, Giovanni Vernacci
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
6-1), în timp ce Albot îl învinsese pe Robert Coman în două seturi, 6-4, 6-1. IULIE EVENIMENTUL LUNII: BIANCA PERIE SE CLASEAZĂ PE LOCUL 4 LA CAMPIONATELE EUROPENE DE ATLETISM PENTRU SENIORI DE LA BARCELONA HANDBAL 1 IULIE HANDBAL MASCULIN: Reuniune în cadru restrâns a Științei Joi, 1 iulie, lotul echipei de handbal masculin Știința Municipal Dedeman Bacău s-a reunit, în vederea startului pregătirilor pentru sezonul 2010-2011. S-au înregistrat nu mai puțin de nouă absențe, toate motivate. Astfel, Igor Moskalenko, Evgheni Gurkovsky și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
echipă din România n are puterea să se concentreze două meciuri la rând sau cel puțin echipa noastră nu o face. Meciul de ieri a fost benefic pentru ambele echipe, iar la meciul de astăzi am avut un lot foarte restrâns, deoarece avem doi jucători la naționala de tineret, doi la naționala Macedoniei, iar Mihalcea este accidentat. În aceste condiții, în meciul al doilea am oferit o șansă jucătorilor care evoluează mai puțin în campionat. Consider că aceste două jocuri au
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
suntem la ora actuală, cred că un loc de cupă europeană este ceea ce merităm, iar ceea ce vom reuși peste, va fi bonusul, poate chiar o medalie pe care ne-o dorim cu toții. Să nu uităm, însă, că avem un lot restrâns, ca și anul trecut, când domnul profesor Hell se plângea de o “bancă scurtă”. Nu putem spune că anul acesta avem o bancă lungă, e situația pe care am avut-o an de an la Bacău, tot timpul am avut
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și ciuperci, dintre care unele, precum Candida parafinicum, sunt chiar folosite pentru a produce industrial proteine din rezidii ale industriei petrolului. Mai trebuia o altă dovadă pentru a Întrevedea o autoepurare a apei? Nu. Doar că, concentrarea Într’o zonă restrânsă a unei cantități de regulă mari de petrol, deci o suprafață redusă de contact al său cu apa, face ca procesele de autoepurare, ce au loc Întotdeauna pe această suprafață, să aibă o viteză redusă. De aceea, se recurge la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
1995, ora 10,10 26. Trei E: entropie, energie, ecologie Deabia Întors de Chișinău, fac Înregistrarea pe care o recepționați astăzi. Am fost la o sesiune de comunicări care, invariabil În biologie, ajunge la ecologie. Într’un cadru ceva mai restrâns, din păcate, am mai susținut o comunicare, despre un alt fel de ecologie; v’o promit pentru săptămâna viitoare, dar o pregătesc prin cea de astăzi. Rezultă astfel mai multe motivații pentru subiect. Prima e că fenomenul poluării, al degradării
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
așa este: În substanță uscată, ciupercile conțin cam 35% proteine, 20% zaharuri și aproape de loc grăsimi. Valoarea energetică e ridicată, 6 kg de ciuperci proaspete echivalând 1 kg de carne. Omul le mai și cultivă, dar totuși pe o scară restrânsă, cauza fiind asemănarea doar aparentă a acestei culturi cu agricultura. Anume, dacă agricultura folosește ca sursă de energie Soarele, cultura ciupercilor folosește o sursă de energie chimică, cu greu de controlat. E mai convenabil pentru om să cutreiere pădurile... Acolo
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acel moment ei fac de fapt apel la ceea ce se numește substanță energetică de rezervă. Și asta o face atunci când folosește În alimentație doar fructele, semnițele, tuberculii ori rădăcinile plantelor, nu Însă plantele Întregi. Cât despre animale, treaba e mai restrânsă, anume exclusiv ouăle și laptele. De ce doresc să discut despre substanța de rezervă mai În amănunt? Pentru a evidenția o funcție a biocenozei, dar și pentru a ne cunoaște exact poziția În natură, conștientizând când, cum și ce mâncăm, căci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai fi, pentru că n’a apărut nici o schimbare, a produs mediului modificări notabile. Rezultatul e, de exemplu, transformarea Egiptului din junglă În teren agricol sau a Mesopotamiei din fertilă În deșert. E vorba de aceeași acțiune punctiformă, Într’un spațiu restrâns adică, dar repetată sau prelungită și În timp. Într’o așezare umană, mai ales Într’un oraș, intră mai puțină valoare decât iese prin produsele sale. Dar intră mai mult material decât iese. Este evident că diferența o constituie deșeurile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evidență un anumit specific al pedagogiei germane, și anume, năzuința spre valori caracterizate prin diversitate și perenitate. În sfîrșit, întîlnim la Spranger un punct de vedere acceptat de mai mulți teoreticieni ai educației din acea vreme: numai un număr foarte restrîns de oameni se pot ridica la nivelul personalităților a personalității creatoare de valori considerată ca ideal al educației (6). 8.2. O teorie spiritualistă asupra educației În tot cursul istoriei umanității s-au afirmat cu mai multă sau mai redusă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în 1913, Societatea Antropologică, o societate a unor inițiați care concepeau ființa umană ca avînd esență divină, esență accesibilă numai celor aleși dintre inițiați. Abordînd în numeroasele sale conferințe și probleme ale educației, se face cunoscut, într-un cerc relativ restrîns, ca unul din teoreticienii acestui domeniu. Într-un studiu publicat recent, Heiner Ullrich, profesor de pedagogie la Universitatea din Meinz, apreciază că opera teoretică a lui Steiner ,,n-a suscitat pînă în prezent decît foarte puțin interes; științele și filosofia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
parte, din învățarea vorbirii, prin intermediul căreia se constituie identitatea socială. "Structura socială devine realitatea psihologică a copilului în curs de dezvoltare prin însăși modelarea actelor sale de vorbire" (10, p. 61). Sociologul englez distinge două tipuri de coduri: elaborat și restrîns. Codul elaborat presupune un nivel mai ridicat de organizare sintactică și selecție lexicală; el oferă celui ce-l utilizează o gamă largă de alternative în alegerea elementelor sintactice, în timp ce, în condițiile codului restrîns numărul alternativelor este limitat. Din punct de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
distinge două tipuri de coduri: elaborat și restrîns. Codul elaborat presupune un nivel mai ridicat de organizare sintactică și selecție lexicală; el oferă celui ce-l utilizează o gamă largă de alternative în alegerea elementelor sintactice, în timp ce, în condițiile codului restrîns numărul alternativelor este limitat. Din punct de vedere psihologic, codul elaborat ușurează orientarea spre exprimarea intenției într-o formă explicită, codul restrîns inhibă însă o astfel de orientare. Utilizarea unui cod elaborat depinde de accesul la poziții sociale speciale, acelea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oferă celui ce-l utilizează o gamă largă de alternative în alegerea elementelor sintactice, în timp ce, în condițiile codului restrîns numărul alternativelor este limitat. Din punct de vedere psihologic, codul elaborat ușurează orientarea spre exprimarea intenției într-o formă explicită, codul restrîns inhibă însă o astfel de orientare. Utilizarea unui cod elaborat depinde de accesul la poziții sociale speciale, acelea care permit însușirea unui tip particular de model al vorbirii; de regulă, aceste poziții coincid cu cele ale straturilor sociale care participă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unde se utilizează, de fapt, un astfel de cod. Mai mult, reușita școlară depinde de posedarea codului elaborat. Pe de altă parte, acest cod cere o perioadă mai mare de timp pentru asimilarea lui, atît formală, cît și informală. Codul restrîns nu permite decît cu mare greutate accesul la un cod elaborat. Insuccesul școlar al unor copii, apreciază B. Bernstein, este o formă de handicap de origine culturală, ce le este transmis prin intermediul procesului lingvistic; în consecință, între viața familială și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau cîmpuri individuale. Cîmpul grupului este format din ansamblul forțelor (variabilelor) care îi condiționează activitatea. Grupul apare astfel ca o unitate dinamică, iar organizarea sa, ca o consecință a interdependenței indivizilor, a modului lor de interacțiune. Perspectiva dinamică asupra grupului restrîns (Groups Dynamics) face din sistemul de interdependențe existent în interiorul său elementul esențial; asemănările sau diferențierile individuale, ca și comunitatea intereselor nu pot conferi grupului unitatea dinamică specifică. Unii cercetători ai grupului (D. Anzieu, J. Y. Martin, J. Maisonneuve ș.a.) consideră
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unitatea dinamică specifică. Unii cercetători ai grupului (D. Anzieu, J. Y. Martin, J. Maisonneuve ș.a.) consideră că expresia "dinamica grupului" este ambiguă, avînd mai multe interpretări: fie totalitatea fenomenelor evolutive, îndeosebi a celor afective, care se observă într-un grup restrîns, fie o tehnică de terapie sau de formare a relațiilor de grup, fie, în sfîrșit, ansamblul cercetărilor de psihologie socială destinate grupurilor mici. Dintre acestea, reținem pentru prezentarea pe care o întreprindem prima accepțiune. Potrivit teoriei cîmpului psihologic, o schimbare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
greci și țînțari pe teritoriul monarhiei, cele mai mari concentrații putînd fi întîlnite de-a lungul graniței dintre cele două imperii.3 Astfel, atît în cadrul statului habsburgic cît și al celui otoman, controlul comerțului internațional era deținut de anumite grupuri restrînse ale populației; în Imperiul Otoman, aproape tot comerțul exterior se afla în mîinile nemusulmanilor. Cu toate că era o oarecare preocupare în Austria privind această situație, nu exista de fapt nici o alternativă practică. Comerțul cu Orientul era profitabil și necesar. În Imperiul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]