8,987 matches
-
70 Nr. de discuții telefonice cu profesorii 174 0,86 113 0,45 44 0,32 338 0,64 Nr. de bilete, scrisori trimise profesorilor 174 0,28 113 0,30 44 0,11 338 0,27 TABELUL 3.18. Reușita școlară a copilului, numărul mediu de ani de școală ai tatălui și rangul mediu al nașterii copilului în funcție de deschiderea spre comunicare cu școala TATA Ar fi trebuit să fie mai multe sau mai puține întîlnirile dumneavoastră cu cadrele didactice la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
CERCETĂRII Parteneriate școală-familie-comunitate: o comparație... ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie: perspectiva adolescenților 64 57 ABORDAREA CALITATIVĂ A CERCETĂRII Parteneriatul școală-familie-comunitate între deziderat și realitate 138 139 ABORDAREA CANTITATIVĂ A CERCETĂRII Educația familială: delimitări conceptuale Modele de coeziune familială și reușită școlară Principiile educative ale părinților Practicile educative parentale PARTENERIATE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE. STUDIU DE CAZ Anexe Anexe Anexe PARTENERIATE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE. STUDIU DE CAZ Bibliografie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
442) Pentru estetica clasică, defectul major al descrierii constă în faptul că nu conține niciordine, nici limite și pare, din această cauză, supusă capriciilor autorilor. Critica este unanimă, de la Marmontel la Valéry, trecând pe la Viollet-le-Duc: Orice compoziție cât de cât reușită trebuie să alcătuiască un ansamblu, un Întreg, ale cărui părți sunt legate între ele, al cărui cuprins corespunde cu începutul și al cărui sfârșit cu mijlocul: acesta este preceptul lui Aristotel și al lui Horațiu. Or, în poemul descriptiv, niciun
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
le-au luat, la începutul secolului al XX-lea, drept model. Pentru a introduce o secvență descriptivă într-o povestire, este necesar să recurgem la o reducție a statutului de "pasaj", evitând orice fel de încetinire sau întrerupere de acțiune: Reușita depinde nu doar de bogăția stilului sau de aerul de prospețime pe care-l aduce, sau de dispunerea în tablou; dar și de proporțiile legate de ansamblul lucrării; oportunitatea descrierii, locul ce i se atribuie și rolul mai mult sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintâi reprezintă reclama unei enciclopedii de la editura Gallimard: (1) Povestiri, întâmplări, mărturii, poeme, corespondență, bibliografii, date, arhive, analize, anecdote, legende, povești, critică, texte literare... Documente, fotografii, schițe, gravuri, hărți, scheme, pasteluri, grafică, planuri, desene, acuarele, opere de artă... Pasiuni, conflicte, reușite, eșecuri, bătălii, istorie, prezent, trecut, viitor, explorări, vis, evadare, știință, aventuri, eroi, și necunoscuți. Descoperiri Gallimard [...] Niciodată nu s-au mai văzut atât de multe lucruri cuprinse între prima și ultima pagină a unei cărți. Descoperiri Gallimard: prima enciclopedie ilustrată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
programate dezvoltă propriile sale principii, valabile la nivel strategic În orice variantă de organizare cibernetică a Învățării, Într o structură liniară sau ramificată: Principiul pașilor mici ce se referă la divizarea materiei În unități de conținut, care asigură elevului șansa reușitei și a continuității În activitatea de predare - Învățare - evaluare ; Principiul comportamentului activ ce vizează dirijarea efortului elevului În direcția selecționării, Înțelegerii și aplicării informației necesare pentru elaborarea unui răspuns corect; Principiul evaluării imediate al răspunsului ce Înseamnă Întărirea pozitivă sau
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de predare - Învățare - evaluare ; Principiul comportamentului activ ce vizează dirijarea efortului elevului În direcția selecționării, Înțelegerii și aplicării informației necesare pentru elaborarea unui răspuns corect; Principiul evaluării imediate al răspunsului ce Înseamnă Întărirea pozitivă sau negativă a comportamentului elevului În funcție de reușita sau nereușita În Îndeplinirea sarcinii de Învățare corespunzătoare fiecărui «pasă. III. 1. Avantajele și dezavantajele instruirii asistate de calculator Această metodă depinde nu numai de calitatea calculatorului, ci și de condiția pedagogică asumată la nivelul programelor elaborate special pentru: Conștientizarea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
57), structura secvențială este omogenă: este de tip injonctiv-instrucțional. Aceasta se traduce prin uzajul dominant la imperativ. În măsura în care finalitatea pragmatică a acestui tip de secvență este de A FACE SĂ FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de grupuri dezavantajate ca femeile și populația rurală, care acumulează întârzieri pe plan educativ. În țările OCDE reformele orientate spre elevii în risc (privați economic) sau spre cei cu nevoi speciale se axează pe măsuri de creșterea a procentului de reușită școlară al acestor elevi. Este vorba în special de programe de intensificare a sprijinului și creșterea performanțelor școlare, programe multiculturale și bilingve destinate minorităților lingvistice și programe de inițiere cu "avantaj la plecare", programe școlare asociate stagiilor de ucenicie sau
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
au întâmpinat o opoziție puternică din partea democraților și a sindicatelor profesorilor, pornind de la avertismentele că sistemul de alegere școlară contribuie la elitism și la diferențe de clasă socială. Alegerile educaționale implică în final alegerea unui viitor în care șansele de reușită în viață depind fie de puterea privilegiului moștenit, fie de oportunitățile egale. Discuțiile actuale asupra reformelor alegerii parentale pun sub semnul întrebării intențiile dar și consecințele acestei căi în ce măsură programele de alegeri parentale reprezintă o slăbire a responsabilității publice față de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cercetări internaționale întreprinse de experți în domeniul guvernării locale ai Centrului de Știință din Berlin în 10 orașe din 9 țări (Danemarca, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Olanda, Elveția, Canada, SUA și Noua Zeelandă), nominalizate drept orașele cu cele mai mari șanse de reușită în proiectul de modernizare a guvernării la nivel local în țările respective (apud. Banner, G., 2002224), sunt grăitoare pentru imperativele dezvoltării în prezent în timp ce modernizarea internă în sectorul privat reflectă un înalt grad de competență managerială, mai puțin dezvoltat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. În situația dificultăților de inserție profesională a tinerilor, în special a celor proveniți din clasele defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale, în ciuda faptului că reușita școlară (diplomele superioare) nu reprezintă o condiție suficientă pentru aceasta. Pe de altă parte, reușita școlară a copiilor apare ca indispensabilă alocării statutelor sociale, mai ales în cazul claselor mijlocii care datorează școlii această poziție și al claselor superioare care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tinerilor, în special a celor proveniți din clasele defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale, în ciuda faptului că reușita școlară (diplomele superioare) nu reprezintă o condiție suficientă pentru aceasta. Pe de altă parte, reușita școlară a copiilor apare ca indispensabilă alocării statutelor sociale, mai ales în cazul claselor mijlocii care datorează școlii această poziție și al claselor superioare care au nevoie de capital școlar pentru a-și conserva prerogativele. Miza statutară, importantă pentru toate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunității școlare se corelează pozitiv cu mediile de apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria deficitului cultural, impune teza inegalității sociale obiectivată în inegalitatea în educație. Conform acestuia, diferențele care apar din punctul de vedere al reușitei școlare își au originea în afara școlii, variabilele descriptive ale acestei situații fiind aspirațiile, atitudinile și valorile de clasă. Educația este văzută în general, în societatea noastră, ca o parte critică a unui proces democratic, demonstrând că toți copiii au oportunități
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai puțin în comparația între școli diferite. În consecință, raportul pledează pentru strategii de egalizare la nivel individual, și nu la nivelul școlii. Ulterior, rapoartele Newson, Crowther și Plowden (apud. Ionescu, I.I., 1997 20), bazate pe cercetări similare, plasează explicația reușitei sau eșecului școlar la nivelul familiei, insistând pe nevoia de a cerceta variabilele proximale de socializare și interacțiune la nivelul familiei, precum și aspirațiile pentru un statut al copiilor. Aceste cercetări au demonstrat existența unei strânse legături între aspirațiile părinților pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cerceta variabilele proximale de socializare și interacțiune la nivelul familiei, precum și aspirațiile pentru un statut al copiilor. Aceste cercetări au demonstrat existența unei strânse legături între aspirațiile părinților pentru copiii lor și aspirațiile educaționale ale copiilor, determinare similară "sindromului de reușită" al lui Halsey. Așteptările se diferențiază în funcție de clasele sociale, părinții din clasele mijlocii și superioare tindzând să aloce o importantă mai mare educației. Ca urmare și copiii din aceste familii tind să se implice mai mult în procesul educativ decât
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
deci funcția de reproducție socială a reproducției culturale, legitimând clasa dominantă și cultura ei prin autoritatea cu care este investită. Autoritatea pedagogică, ca putere (arbitrară) de impunere, este obiectiv recunoscută ca autoritate legitimă, această recunoaștere fiind condiția exercitării acțiunii pedagogice. Reușita oricărei acțiuni pedagogice depinde de gradul de recunoaștere de către elevi a autorității pedagogice și de gradul în care ei stăpânesc codul cultural al comunicării pedagogice. Distanța dintre arbitrariul cultural dominant și arbitrariul inculcat de prima educație (în familie) definește această
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
oricărei acțiuni pedagogice depinde de gradul de recunoaștere de către elevi a autorității pedagogice și de gradul în care ei stăpânesc codul cultural al comunicării pedagogice. Distanța dintre arbitrariul cultural dominant și arbitrariul inculcat de prima educație (în familie) definește această reușită. Diferențierea succesului este determinată de ethosul pedagogic definit de Bourdieu ca "sistem de dispoziții cu privire la acțiunea pedagogică și instanța ce o exercită, ca produs al interiorizării valorii date prin sancțiuni produselor diferitelor acțiuni pedagogice și familiare și valorii acordate de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
se constituie într-o premisă puternică pentru rezistența școlară: ei resping atât sistemul școlar din punctul de vedere al organizării normative, cât și sistemul de valori, prin obținerea deliberată de rezultate slabe la învățătură. Contracultura, obstacol în calea adaptării și reușitei școlare, este favorizată, pe lângă mediul de origine întreținut de familie, de atitudinea manifestă a elevilor "majoritari" și a profesorilor. Fenomenul rezistenței școlare nu este specific numai grupurilor defavorizate, ci și acelora care resping valorile propriei comunități. Sociologul american Ogbu (apud
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cea care li se cere albilor, salariu mai mic etc.), dar și de tip școlar. Explicațiile date fenomenului segregaționist, ca deficitul cultural și culpabilizarea majorității, sunt unilaterale. Uneori explicația se găsește chiar în grupul minoritar care are o "teorie" a reușitei sociale și școlare cu baza cognitivă în experiența comună. Ajungând cu analiza la nivelul comunității, Ogbu identifică un alt fenomen al ambivalenței culturale dezvoltat în interiorul grupurilor minoritare involuntare, silite să ajungă în această situație, fenomen absent în cazul grupurilor voluntare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mijloacelor cele mai adecvate pentru a reuși social, profesional sau școlar, în paralel cu unul expresiv, în așa fel încât atașamentul acestor comunități la propria cultură și istorie îi pune în opoziție cu grupul majoritar și le blochează șansele de reușită în această cultură. Aplicând acest model în școală, fenomenul se complică începând cu a doua generație, când atașamentul emoțional față de origini scade, respectiv se refuză cultura dominantă dar se asimilează modalitățile de reușită ale clasei dominante, generând conflicte între atitudini
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
grupul majoritar și le blochează șansele de reușită în această cultură. Aplicând acest model în școală, fenomenul se complică începând cu a doua generație, când atașamentul emoțional față de origini scade, respectiv se refuză cultura dominantă dar se asimilează modalitățile de reușită ale clasei dominante, generând conflicte între atitudini sau între sistemele de interacțiune existente în comunitate în raport cu cele prezente în grupurile de copii. O teorie complementară celei etnoecologice, în sensul că se apleacă asupra comunităților de emigranți, a fost explicit formulată
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dacă există în mediul de primire o comunitate suficient de stabilă, dar pot fi amplificate dacă la starea de incertitudine a grupului se adaugă angoasele indivizilor. În cazul emigranților fenomenul inițial de disonanță cognitivă, culturală, psiho-afectivă (privită ca obstacol în reușita lor) se poate transforma în oportunism cultural, în sensul bun al cuvântului. Situația de marginalizare nu dispare însă, ea fiind întreținută la nivelul școlii, de exemplu, de atitudinile segregaționiste ale profesorilor în schimb, creează o solidaritate de grup a celor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să ofere copiilor un capital cultural și intelectual rentabil, modifică formele și conținuturile educației familiale și determină preluarea de către părinți a unor roluri similare cadrelor didactice. În consecință se modifică însăși cultura comunității sub presiunea culturii școlare, din nevoia de reușită școlară. * Școala deposedează familia de puterea de a decide asupra viitorului copilului; orientarea școlară se dovedește astfel o atribuire socială iar decizia pe care o iau părinții și profesorii este supradeterminată social. * Procedând la evaluarea activității copilului școala evaluează implicit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
grup de specialiști ce reprezintă statul) sunt supuși evaluării publice. Noțiunea de accountability, ce definește obligația funcționarului public de a desfășura o activitate transparentă, se traduce prin deschiderea școlii. O serie de studii atrag atenția asupra importanței contactelor școală-familie pentru reușita școlară a copiilor, mai ales în cazul copiilor aparținând claselor defavorizate și minorităților etnice. Relația nu este însă de cauzalitate directă, o atare interpretare conducând la mascarea faptului că eșecul elevilor reprezintă un eșec al școlii. Pe de altă parte
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]