5,850 matches
-
lucruri distruse a existat, firește, și-n Muntenia, într-o măsură mai mică, și un ecou al acestei tristeți în literatura Munteniei sunt unele bucăți ale lui Delavrancea, ca Ziua, Odinioară și acum etc., și chiar Caut casă a puțin sentimentalului Caragiale. Dar odată cu înjghebarea în București a unei vieți orășenești mai complicate, odată cu "forma nouă", care e capitala țării, apare acolo și o parodie a literaturii urbane străine: macedonskismul, de care am vorbit în articolul din numărul trecut. Așadar, pe cât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai amănunțit) amuzant (într-un mod absolut amuzant) anecdotic anume asemănător atractiv (într-un mod cât mai atractiv) autentic (într-un mod cât mai autentic) bășcălios (într-un mod bășcălios și incomod) bizar cald (într-un mod cald, matern și sentimental) civilizat (într-un mod civilizat și nobil) clar (într-un mod clar și vizibil) clar (într-un mod profesionist și foarte clar) concret constructiv convingător corect corespunzător creativ (într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
într-un mod plăcut și instructiv) invizibil (într-un mod aproape invizibil) involuntar iremediabil ironic jenant legal liber (într-un mod extrem de liber și de personal) masiv (într-un mod atât de masiv) matern (într-un mod cald, matern și sentimental) meschin (într-un mod cât se poate de meschin) minimalist minunat naiv neașteptat necostisitor (într-un mod relativ necostisitor) nediscriminatoriu (într-un mod rapid și nediscriminatoriu) neloial nemaiîntâlnit (într-un mod cât mai nemaiîntâlnit) neobișnuit (într-un mod cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
provocator (într-un mod foarte provocator) rapid (într-un mod rapid și nediscriminatoriu) real realist rezonabil satisfăcător satisfăcător (într-un mod mai mult decât satisfăcător) sălbatic (într-un mod de-a dreptul sălbatic) sănătos (într-un mod sănătos și productiv) sentimental (într-un mod cald, matern și sentimental) serios (într-un mod foarte serios) similar simplu (într-un mod mai simplu) simplu (într-un mod simplu și destul de eficient) singular special special (într-un mod foarte special) spectaculos (într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
într-un mod rapid și nediscriminatoriu) real realist rezonabil satisfăcător satisfăcător (într-un mod mai mult decât satisfăcător) sălbatic (într-un mod de-a dreptul sălbatic) sănătos (într-un mod sănătos și productiv) sentimental (într-un mod cald, matern și sentimental) serios (într-un mod foarte serios) similar simplu (într-un mod mai simplu) simplu (într-un mod simplu și destul de eficient) singular special special (într-un mod foarte special) spectaculos (într-un mod foarte spectaculos) sportiv (într-un mod cât
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și economic) politic (din punct de vedere politic, economic și tehnic) politologic populațional practic principial procedural procedural (din punct de vedere legal și procedural) procesual profesional profesional (din punct de vedere profesional, moral și civic) profesional (din punct de vedere sentimental și profesional) profesional (din punct de vedere social cât și profesional) psihic psihic (din punct de vedere fizic și psihic) psihologic (din punct de vedere social și psihologic) regizoral (din punct de vedere artistic, cât și regizoral) religios religios (din
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și psihic) psihologic (din punct de vedere social și psihologic) regizoral (din punct de vedere artistic, cât și regizoral) religios religios (din punct de vedere moral și religios) rutier sanitar sanitar (din punct de vedere sanitar, cât și social) semantic sentimental (din punct de vedere sentimental și profesional) sexual sintactic social social (din punct de vedere economic și social) social (din punct de vedere emoțional și social) social (din punct de vedere medical, social și politic) social (din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
de vedere social și psihologic) regizoral (din punct de vedere artistic, cât și regizoral) religios religios (din punct de vedere moral și religios) rutier sanitar sanitar (din punct de vedere sanitar, cât și social) semantic sentimental (din punct de vedere sentimental și profesional) sexual sintactic social social (din punct de vedere economic și social) social (din punct de vedere emoțional și social) social (din punct de vedere medical, social și politic) social (din punct de vedere sanitar, cât și social) social
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
românĭ deșì între amândoĭ există o mare dëosebire. Ĭel ĭe adevăratul tip al românuluĭ cu calitățile luĭ marĭ și cu defectele luĭ de rasă. Inteligență aleasă, prezență de spirit, humour, ironie fină, sarcazmul cel maĭ mușcătorĭŭ, maĭ presusde toate caracter sentimental și entuziast, având totdeauna la îndemână un fond nesecat din înțeleapta filosofie a poporuluĭ român și posedând în cel maĭ înnalt grad puterea de a ne surprinde ĭel are acela-sĭ defect ca și țăranul nostru: guraliŭ, ades se pĭerde în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Nu uita că un copil are nevoie mai mult decât un adult să fie iubit și ocrotit, chiar necondiționat (cu calitățile și defectele, cu realizările și greșelile lui), dar nu exagera cu apropierea afectivă. Copilul nu trebuie să devină dependent sentimental de unul sau ambii părinți, căci pierde șansa de a evolua spre o personalitate autonomă. 5. Evaluarea acțiunilor copilului se face prin raportare la acțiunile anterioare, nu prin comparație cu ceilalți copii („Fratele tău sau sora nu ar fi făcut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pedepselor preferențial. La vârsta adultă, persoanele care poartă acest complex se manifestă prin gelozie agresivă față de tot ce este susceptibil de a intra în rivalitate pentru a obține o laudă, o promovare la serviciu, o ascensiune socială sau un beneficiu sentimental. Agresivitatea poate lua forma directă de revendicare față de persoana de la care se așteaptă să fie preferată, mergând până la ostilitate, ironie, dispreț afișat față de rival. Individul poate extinde aceste sentimente și asupra persoanei care îl preferă sau îl protejează pe rivalul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sentimentul vinovăției. Subiectul este supus și total dependent de părinți sau de alte persoane care să le ofere securitate afectivă. Complexele personale 303 În forma cea mai simplă, acest complex se manifestă prin dificultăți ale afirmării de sine în viața sentimentală, în relație cu prietenii, în profesie. Apare timiditatea, teama de a nu fi plăcut celorlalți sau autorităților. De aceea, sunt căutați protectori, persoane care să poată oferi siguranță. Dependența exagerată de părinți sau alte persoane adulte duce la renunțarea la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1977 a făcut parte din colectivul didactic al Liceului de Filologie-Istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din Capitală, predând limba engleză. În paralel cu activitatea de profesoară, cu publicarea a numeroase manuale, a colaborat cu poezii la „Convorbiri literare”, „România literară”, „Flacăra”, „Amurg sentimental”, „Magasin” (New York). După 1989 a îndeplinit funcția de consilier editorial la Editura Corint. Înainte de a se aventura în manierismul care îi caracterizează majoritatea cărților de versuri, Ț. R. parcurge etapa de încercare a condeiului liric în două volume aparținând literaturii
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
cu alte scrieri ale lui Ț., ar fi, în intenție, un român total, o cronică a epocii totalitare, obținută prin radiografia câtorva biografii reprezentative (de la un ideolog de partid la un exilat), un bazar epic în care policier-ul, romanțul sentimental, invazia fantasticului și dilatarea onirica a perspectivei se îmbină cu eseul (acesta din urmă, excesiv). În Zoia se include și un tratat metaforic de poetica a românului oniric. Viața personajelor ar fi „o simplă bucată de plastilină pe care pictorul
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
să o comunice cât mai elevat cu putință. El este, astfel, unul din inițiatorii genului epistolar în literatura română. Puținele versuri pe care le-a scris se disting prin lirismul lor rafinat, cu ecouri preromantice, evidente cu deosebire în tonul sentimental. Alternarea acestor aspecte contradictorii este realizată în limitele unei sobrietăți ce râvnește către echilibrul clasic. T. este, poate, cel dintâi poet român care descoperă Evul Mediu, aureolându-și iubita cu atributele domnițelor din cronici și fiind, în acest sens, un precursor
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
acest sens, evoluția autorului cuprinde în raccourci toate formulele teatrului românesc postbelic. După o fază pur propagandistică - în Gara mică, de pildă, este prezentată eliberarea unei gări în contextul marii „eliberări” din 23 august 1944 -, dramaturgul se îndreaptă către comedia sentimentală și de moravuri. Cele două formule se conjugă în comedia într-un act Mansarda (1970), unde compatibilității morale dintre Horațiu și Petre îi corespunde rezonanța afectivă dintre Petre și Olga. Însă ideea centrală a piesei - ștergerea graniței dintre ficțiune și
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
promițătoare: scindarea personalității lui Manole în zece ipostaze, corespunzând celor zece meșteri. Însă dezvoltarea lasă de dorit, întrucât se abuzează de replici pretins sapiențiale sau tensiunea este potențată într-o manieră artificioasă. După 1989 T. s-a întors la comedia sentimentală și de moravuri. SCRIERI: Gara mică, București, 1959; Cu tot cu soarele pe masă, București, 1965; Albastru deschis, București, 1966; Io, Mircea Voievod, București, 1966; ed. București, 1971; Drum bun, nene Esop, București, 1967; Ștefan și Sihastrul, București, 1967; Cabanierul, București, 1968
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
lit. (1977), 582-583; Valentin F. Mihăescu, Lirism și ironie, LCF, 1978, 13; Marta Alboiu, „Haute fidélité”, REVR, 1978, 1; Mirela Roznoveanu, „Drumul Domnului de Rouă”, RL, 1978, 18; Constantin Dumitrache, „Scrisori de fiecare zi”, R, 1980, 6; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 316-320; Regman, Noi explorări, 40-42; Valentin Tașcu, „Cartea Clara”, ST, 1987, 3; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 146-148; Alex. Ștefănescu, Prezențe lirice, RL, 1989, 45; Ulici, Lit. rom., I, 239-241; Fănuș Băileșteanu, Sonetul... continuu, CC, 1996
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
în traducerea lui Ovid Densusianu. Se inserează, de asemenea, Câteva date din viața lui Tolstoi, articole despre Schiller și Molière ș.a. Alexandru Hodoș scrie articolele Comediile lui Caragiale și Literatura originală, în ultimul comentând reprezentația comediei în trei acte Manechinul sentimental a lui Ion Minulescu, prilej de a afirma că, în anii de după război, teatrul românesc, la început tributar străinătății, „a luat un avânt remarcabil”, poeții și prozatorii noștri fiind atrași „unul câte unul de lumina rampei”, „într-o epocă de
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngr. Monica Manu, București, 2000; Ispita lecturii, îngr. și introd. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2000; Eu însumi și alți câțiva, îngr. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2001; Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, îngr. Ioan Pintea și Radu Săplăcan, Iași, 2001-2002; N. Steinhardt în interviuri și corespondență, îngr. Florian Roatiș, Baia Mare, 2001. Traduceri: Sherwood Anderson, Winesburg în Ohio, pref. Dan Grigorescu, București, 1969; ed. București, 1993; James Barlow, Personalul de 1
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Dunărea, războiul, familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Flagrant” din București (1994-1999), „Cetatea culturală” (1999-2003) și „Curierul Primăriei” (2002) din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în 1959 la „Tribuna”. Mai e prezent în „Ateneu”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Ramuri”, „Steaua”, „Cronica”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Cuvântul”, „Cele cinci anotimpuri”, „Amurg sentimental”, „Radix” (Namur, Belgia), „Lettres européennes” (Bruxelles) ș.a. I s-au decernat Premiul „Jurnalist european” (1996), Premiul revistei „Poesis” (2000), Premiul Festivalului Internațional de Poezie (Uzdin, 2000) ș.a. În versurile din volumul de debut al lui Ț., Ochi deschis (1974), miracolul
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
efecte evocatoare. Cu aceeași savoare lexicală sunt realizate și siluete din Bucureștii de altădată, vechi lăutari și cântăreți bisericești, printre care se întrevede, uneori, silueta lui Anton Pann. Versurile lui T., incluse în Icoane (1891) și Realiste (1896), sunt compuneri sentimentale de album, idile delicate, încheiate de obicei cu o glumă sau cu o ironie, în maniera pe care o va desăvârși mai târziu G. Topîrceanu. Epigramele (adunate în volum în 1900) și cronicile rimate i-au consolidat faima de umorist
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
îngr. și pref. Valentin Borda, București, 1992. Repere bibliografice: P. Ș. [Pamfil Șeicaru], Un muscelean celebru în Spania și America de Sud, CRE, 1928, 18; Cezar Petrescu, Un explorator român necunoscut în România - Mihai Tican-Rumano, CRE, 1928, 18, 19; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 115-120; I. Peltz, Mihai Tican-Rumano, „Almanahul vânătorului și pescarului sportiv”, 1969, 171-172; V. Firoiu, Biografii în bronz și marmură, Pitești, 1972, 125-134; Alexandru Obreja, Memoria continentelor, Iași, 1975, 142-152; Val Tebeica, Români pe șapte continente, București, 1975, 380-381
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Dicț. lit. (1971), 605-606; H. Zalis, „Ca să ai un cer al tău...”, RL, 1979, 30; I. Sîrbu, „Ca să ai un cer al tău...”, CRC, 1979, 38; George Drumur, „Ca să ai un cer al tău...”, O, 1979, 39; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 300-307; Nicolae Jianu, Laudă focului, RL, 1981, 32; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 72; Georgeta Loghin, La Fontaine în literatura română, Iași, 1981, 127-137; Dicț. scriit. rom., IV, 559-561; Firan, Profiluri, II, 296-298. D. Gr.
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]