6,398 matches
-
și normele pro-sociale. Atât normele pro-sociale cât și cele deviante sunt în mod activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea există influențe indirecte în socializarea primară care sunt date de: trăsăturile de personalitate și de sursele de socializare secundară, cum ar fi caracteristicile comunității: oraș, cartier, dimensiune, mobilitatea populației, distribuția populației pe vârste, oportunități sociale, sărăcia, familia numeroasă, religia și instituțiile religioase. Referitor la trecerea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
activ învățate în cadrul procesului de socializare primară. Există anumite surse de socializare primară, care influențează individul: familia, școala, grupul de egali. De asemenea există influențe indirecte în socializarea primară care sunt date de: trăsăturile de personalitate și de sursele de socializare secundară, cum ar fi caracteristicile comunității: oraș, cartier, dimensiune, mobilitatea populației, distribuția populației pe vârste, oportunități sociale, sărăcia, familia numeroasă, religia și instituțiile religioase. Referitor la trecerea de la socializarea primară la consumul de droguri această teorie susține că tranziția se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care sunt date de: trăsăturile de personalitate și de sursele de socializare secundară, cum ar fi caracteristicile comunității: oraș, cartier, dimensiune, mobilitatea populației, distribuția populației pe vârste, oportunități sociale, sărăcia, familia numeroasă, religia și instituțiile religioase. Referitor la trecerea de la socializarea primară la consumul de droguri această teorie susține că tranziția se poate realiza pe două căi: * atunci când dependența apare ca rezultat al socializării, * atunci când dependența se manifestă față de un stil de viață bazat pe consumul de droguri (include tipul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
distribuția populației pe vârste, oportunități sociale, sărăcia, familia numeroasă, religia și instituțiile religioase. Referitor la trecerea de la socializarea primară la consumul de droguri această teorie susține că tranziția se poate realiza pe două căi: * atunci când dependența apare ca rezultat al socializării, * atunci când dependența se manifestă față de un stil de viață bazat pe consumul de droguri (include tipul de drog, accesibilitatea acestuia și gradul de acceptare). 3.3.3. Teorii integrative și comprehensive Teoria învățării sociale sau teoria cognitiv-socială (Goleman, D., 2001
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atât pentru alcool, cât și pentru restul drogurilor) * psihologici (autorii consideră importante personalitatea, inteligența și învățarea) * socioculturali (se referă la expectative, comportamente, evoluție istorică, valori culturale specifice) 2. În faza de cunoaștere sunt importante: mediu, procesul de învățare, procesul de socializare și expectanțele. 3. În faza de experimentare și inițiere a consumului, factorii decisivi sunt cei cunoscuți ca factori de risc și de protecție. 4. În faza de consolidare se face trecerea de la consum la abuz și la dependență. În această
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Passeron, 1977) întâlnim conceptul de marginalizarea socială. Marginalizarea are două dimensiuni principale. Așa numita parte "actuală" a conceptului de marginalizare se referă la stigmatizare sau la un statut social devalorizat care a influențează individul, fie de la naștere, fie în perioada socializării timpurii. Indivizii se comportă în așa manieră încât actele lor îi plasează în afara a ceea ce este considerat acceptabil/dezirabil într-un anumit context sau/și în interacțiunile sociale. Goffman (1963) numește acest comportament "lipsă de caracter", iar Erikson (1970) spune
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
spre delicvență decât copiii cu număr mare de frați. Motivul se pare că este determinat de scăderea autoritații în familiile cu mulți copii. Pe de altă parte în literatura de sociologie a devianței se consemnează rolul negativ asupra procesului de socializare în familiile cu un singur copil. 4.1.3. Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant În criminologia contemporană, factorii psihici au o mare pondere în etiologia crimei, alăturându-se factorilor biologici și sociali. Unii autori consideră factorii psihici având
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
societății și constituirea alteia nouă pe baza propriilor valori la nivelul grupului. În cadrul acestor grupuri respectarea normelor capătă o importanță fundamentală, deoarece participarea în cadrul său permite instaurarea unui proces de integrare. Subcultura grupului influențează apariția proceselor de educație și adaptare - socializare și integrare socială negativă - contrare normelor sociale. Sistemul cultural al claselor defavorizate cuprinde, după Siegel, L.J. și Welsh, B.C. (2009, pp. 130-136 apud Miller, W., 1958) un set de preocupări și sisteme de referință, care sunt ,,probleme care dirijează o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fi folosită pentru persoane între 0 și 18 luni și conține trei chestionare, două fiind completate de către examinator după un interviu și cel de-al treilea de profesor/educator sau alți specialiști adiacenți. VABS măsoară cinci domenii: comunicare, abilități zilnice, socializare, abilități motorii și comportamente maladaptate. Secvența a cincea (pasul final) este acela al evaluării de către logoped, terapeut ocupațional și/sau kinetoterapeut în ariile adiacente. Logopedul trebuie să măsoare nu doar limbajul receptiv și expresiv, dar și aspectele pragmatice și sociale
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cât mai devreme posibil. Se provoacă și se încurajează fiecare copil, în scopul depășirii stării critice comportamentale, utilizând terapii diferite și integrându-l în mediul școlar și social specific vârstei. Se urmărește de asemenea dezvoltarea abilităților specifice vârstei privind comunicarea, socializarea, cunoașterea, activitățile zilnice și comportamentale. Programul ce vizează stimularea abilităților sociale are la bază piramida dezvoltării cognitive (schema Nr.1.). Studiile în domeniu au scos în evidență posibilitatea lucrului în echipă. În general în perioada preșcolară se recomandă a se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
informații importante specialiștilor. Colaborarea dintre părinte și grupa de intervenție este esențială și în procesul de evaluare. Una din problemele de bază ale copilului autist o reprezintă tulburarea de comportament, care împreună cu capacitatea scăzută de comunicare și imaginație influențează negativ socializarea. Creșterea frecvenței comportamentului pozitiv poate diminua sau înlocui acțiunile stereotipe de agresivitate, crizele de isterie și chiar comportamentul distorsionat. Din acest motiv terapeutul, părintele trebuie să acorde o atenție deosebită când copilul manifestă un comportament pozitiv. Obiectivul trebuie să aibă
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
În urma inițierii și realizării mai multor cercetări, Powers în 1992 susține rolul important pe care îl au părinții în intervenție și evidențiază rezultatele pozitive. Întâmpinând dificultăți diferite, determinate de natura provocatoare a autismului (agresivitate, comportament auto-mutilant, tulburări de comunicare și socializare), mulți părinți cer ajutorul profesioniștilor, în scopul informării să facă față diverselor situații. Ca urmare a instruirii părinților, poate avea loc o creștere a intensității și continuității tratamentului. Pentru a avea succes în integrarea autiștilor în viața socială, tot Powers
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
unui preșcolar autist din două motive: 1. întâi, expunerea structurată în cadrul unui mediu inclusiv adecvat vârstei cu colegi de clasă, oferă autistului oportunitatea de a observa și a se dezvolta convențional și corespunzător din punctul de vedere al comunicării și socializării. Prin cercetările sale, Strain, în 1983, confirmă acest fapt și afirmă ca autiștii reușesc să interacționeze mult mai ușor întrun mediu cu colegi de aceiași vârstă; 2. în al doilea rând, integrarea dă posibilitatea copilului preșcolar cu autism să folosească
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
neplătit (găsirea și menținerea unui serviciu, voluntariat etc.);managementul casei (gătitul, curățenia, spălatul etc.); - joacă/școală (diferite jocuri, efectuarea temelor, lecturarea de cărți etc.). Activitățile de timp liber: - recreare pasivă (cititul, lucrul manual etc.); - recreare activă: sportul, călătorii, plimbări etc.;- socializare (vizite, petreceri, convorbirile telefonice, corespondență etc.). Toate aceste activități pot fi depistate ca probleme de ordin ocupațional pentru copiii cu autism. Ținându-se cont de particularitatea fiecărui individ, de stilul propriu de viață, de vârstă, autistul poate identifica acele dificultăți
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
valorifică și facilitează trecerea spre etapa de adult. Se concentrează mai mult simptomatologie autistă decât pe comportament. Abilitățile de învățare ale copilului sunt evaluate pe baza testului PEPPsycho Educational Profile iar strategiile sunt create în vederea îmbunătățirii comunicării și abilităților de socializare, dar și pentru a face față diferitelor situații. În pofida învățării unei abilități specifice sau unui comportament, TEACCH are scopul de a facilita copilului înțelegerea lumii sale și a comportamentului celor din jur. Spre exemplu unii copii cu autism țipă când
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cu scop pentru copil și care pot asigura succesul intervenției. Toate acestea pot fi îndeplinite prin introducerea,menținerea sau îmbunătățirea abilităților necesare unei participări cât mai independent posibil în activități importante pentru viața individului. Abilitățile pot fi: de cooperare, problem-solving, socializare, de auto-ajutor, motorii fine, senzoriale etc. Terapeuții ocupaționali folosesc o multitudine de abordări teoretice și practice care pot include: teorii de dezvoltare, de învățare, modele ale ocupațiilor umane, teoria jocului, integrarea senzorială etc. ele vor fi alese în concordanță cu
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
hiperkinetic și a stereotipiilor, precum și a componentelor psihomotrice. Testul Portage - profilul psihomotric este folosit pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fiind structurat pe cinci itemi fiecare conținând un punctaj propriu pe stadii de dezvoltare de la 0-6 ani. Se evaluază nivelurile de socializare, limbaj, autoservire, de comportament cognitiv și motric acumulate de copii și se raportează la numărul total de întrebări. Astfel, se poate stabili vârsta mentală pentru fiecare arie de dezvoltare în parte, vârsta cronologică și IQ. După cum afirmă și Arvio, M.
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și de alte categorii de terapeuți decât psihologii, prezintă o descriere concretă a abilităților și facilitează stabilirea obiectivelor și a metodelor de intervenție interdisciplilnară, un rol important îl are și identificarea punctelor forte sau slabe ale subiectului (tabelul Nr. 1). Socializare - se întoarce dacă este strigat, - cu anturajul obișnuit poate să-și desfășoare activitățile, - uneori, dacă este pregătit înainte, face față cu mai multă ușurință vizitelor - sunt momente în care acceptă jocul în grup sau asociat cu alt copil - nu suporta
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
copiilor cu dizabilități o reprezintă imitația deoarece „...creând și multiplicând asociațiile senzorio-motorii și ideomotorii, este un agent important de dezvoltare a motricității” (Stănescu, M., 2002, p 79), și mai mult activitățile motrice „...își aduc o contribuție specifică la procesul de socializare și la integrarea socială a individului...” (Stănescu, M., 2002, p 77). Toate ședințele trebuie planificate, ținându-se cont de dorințele și plăcerile copilului. O concluzie a acestui tip de terapie poate fi că: „stimularea comportamentului motor are o dublă finalitate
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
are o dublă finalitate: de perfecționare a bagajului motor în sine (ca obiectiv) și, implicit, ca mijloc de achiziționare a componentelor motrice incluse în pattern-ul instrumental necesar construcțiilor operaționale la nivelul celorlalte tipuri de comportament: cognitiv, verbal, autoservire și socializare” (Horghidan, V., 2000, p. 17). 4.10.1. Locul și rolul kinetoterapeutului în contextul interdisciplinar Prof. Dr. Mariana Cordun, autoarea lucrării Kinetologie medicală, 1999, evidențiază caracterul interdisciplinar și antropologic al kinetologiei medicale, incluzând acest domeniu în cadrele de referință medico-biologice
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
să descopere cheia care dezleagă misterul acestora, facilitând contactul vizual, dezvoltarea socială și includerea lor in joacă; - formarea motivației copilului va dezvolta procesul de învățare și va pune bazele educației și abilităților; - învățarea prin joacă interactiv va fi importantă pentru socializarea și creșterea nivelului de comunicare; - folosirea activităților energice, încântătoare, astfel încât copilul să devină mai motivat, mai activ și să-i sporească dragostea pentru învățat și interacțiune;angajarea atitudinii optimiste și necriticate va maximaliza bucuria, atenția și dorința copilului. 4.18
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
schimbări instituționale și făcând instituția să evolueze. În același timp școala este o organizație care se reproduce; normele, modele valorice, regulile de activitate și de comportament sunt întărite și transmise de la o generație la alta. Ca organizație socială cu funcție de socializare și de transmitere a valorilor sociale, școala se prezintă ca un sistem cu următoarele caracteristici psihosociologice: - întreține numeroase relații de ordin social, economic, politic etc. cu mediul socioeconomic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; - dezvoltă o funcție
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o existență teoretică în această formă, deoarece practica le-a infirmat. Toate experiențele care s-au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat. Omul în general și copilul, în particular, sunt ființe active în procesul de educație și de socializare, ceea ce face ca atât autoturismul (înțeles ca extremă a autorității), cât și liberalismul (ca extremă a libertății) să contravină naturii ființei umane. Omul, prin natura sa, cere, în același timp un minimum de repere care să-i orienteze și să
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acasă, având în vedere obținerea unei vorbiri normale până la vârsta școlarizării. Numai astfel este posibilă dispensarizarea copiilor rhinolalici urmărind prin controale periodice progresele înregistrate. Din anchete psiho-sociale efectuate în mediul familial și școlar, s-au desprins tendințe de izolare cu socializare scăzută cât și unele carențe în formarea principalelor dimensiuni ale personalității, influențele modelatoare și stimulatoare fiind îngrădite. Se evidențiază în schimb, diverse aptitudini cu multiple sensuri compensatorii. Înclinațiile aparțin domeniilor practice în care comunicarea folosește forme de exprimare prin desen
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]