5,527 matches
-
această presupunere. Geto-dacii locuiau în așezări obișnuite și în cetăți. Cetățile se numeau dave. Geto-dacii trăiau organizați în triburi și uniuni de triburi conduse de șefi militari care aveau drept centru de reședintă o așezare fortificată numită dava. Istoricii și sociologii vorbesc despre forme de "monarhie federală" la Daci, în perioadele când mai multe triburi se uneau sub conducerea unui singur șef militar. Dar nu de "stat" în sensul grec, roman sau actual al cuvântului, deoarece nu există date care să
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Coteanu, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, Silvian Iosifescu, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea, Vladimir Streinu, Mihai Pop, Emanuel Vasiliu, Ovid S. Crohmălniceanu ș.a. Evident, la această listă se adaugă un număr mare de istorici, filosofi sau sociologi, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Dimitrie Onciul, Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Vasile Pârvan. Seminariile au fost inițiate în anul 1892. Inițial existau doar trei funcții didactice, cea de asistent, conferențiar sau profesor. Până în 1947 femeile puteau accede
Facultatea de Litere a Universității din București () [Corola-website/Science/306104_a_307433]
-
economia socialistă supercentralizată spre o economie socială de piață însoțită de un stat de drept social. În 1990, un asemenea mod de abordare era singular. El a devenit ulterior un subiect important de dezbatere în publicistică românească, în preocupările economiștilor, sociologilor și ale oamenilor politici. Activitatea prof. univ. dr. Mihail Părăluță este detaliată în cartea "Protagoniști ai vieții economice" Ed. Economică, 2002, scrisă de prof. univ. dr. Ivanciu Nicolae-Văleanu
Mihail Părăluță () [Corola-website/Science/305478_a_306807]
-
(n. 9 martie 1946, orașul Jibou, județul Sălaj) este un sociolog, diplomat și jurnalist român, care a îndeplinit funcția de deputat de București în legislatura 1996-2000, fiind ales pe listele partidului PDSR. s-a născut la data de 9 martie 1946, în orașul Jibou (județul Sălaj). Este de etnie maghiară. În
Iosif Boda () [Corola-website/Science/305490_a_306819]
-
din aceeași localitate, devine student la Facultatea de Filosofie a Universității București. În anul 1969 devine licențiat în filosofie, specialitatea logică, cu lucrarea "Aspecte logice și metodologice ale principiului identității la Leibnitz". După absolvirea facultății, a lucrat mai întâi ca sociolog la Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, apoi ca asistent și lector universitar la Catedrele de sociologie și, respectiv, filosofie ale Academiei de Studii Social-Politice "Ștefan Gheorghiu" din București. A devenit membru al PCR. În anul 1972, este transferat ca
Iosif Boda () [Corola-website/Science/305490_a_306819]
-
(n. 30 iunie 1909, Budapesta; d. 25 iunie 1988, București) a fost un sociolog și publicist român, politician comunist, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. primar al municipiului Cluj-Napoca în perioada 1944 - 1945. Filosof, comunist din ilegalitate, ginerele lui Lucian Blaga (căsătorit cu Dorli Blaga), a făcut carieră la Universitatea din Cluj. Prieten cu
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
însemnând "interdicție absolută" cu caracter sacral, referitoare la comportamentul, limbajul, activitățile și relațiile oamenilor și impusă, în societățile totemice, de căpeteniile tribale (șamani sau șefi militari). La începutul secolul XX s-au deosebit două direcții în definirea noțiunii "tabu". Pentru sociologul Émile Durkheim, tabu era "un ansamblu de interdicții rituale care au scopul de a preveni efectele primejdioase ale unei contagiuni magice, împiedicând orice contact între un lucru sau o categorie de lucruri unde se presupune că se află un principiu
Tabu () [Corola-website/Science/305631_a_306960]
-
pentru că prin această metodă se definește funcția asumată de fiecare element constitutiv al structurei sociale respective. Pentru Radcliffe-Brown, structurile "concrete" constituie materia primă a observației antropologice, în timp ce structurile generale, "abstracte", care le organizează, reprezintă modele care permit înțelegerea fenomenelor sociale. Sociologul american Talcott Parsons (1902-1979) definește "structura" ca o construcție stabilă, independentă de fluctuațiile mediului în care există, spre deosebire de "funcție", care reprezintă un efort permanent de adaptare a structurei la schimbările petrecute în mediu. Ambele aspecte sunt corelate strâns în sistemul
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
Unele stiințe s-au preocupat de problemele despre populație (istoria, medicina), în special în prima parte a secolului XX, dând naștere unor studii ce s-au publicat în reviste, instituții de sociologie, etc. În anii '40 predominau studiile medicilor și sociologilor în care în prim-plan erau tematicile naturaliste (nașteri și decese). Sunt foarte reprezentative studiile asupra mortalității infantile, însă fără componenta spațiala, sunt importante de asemenea și studiile despre natalitate ale lui Ros Gimeno, cu tendințe pronataliste. Acesta a fost
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
Emile Durkheim (n. 15 aprilie 1858, Épinal, Franța - d. 15 noiembrie 1917, Paris) a fost un filozof și sociolog francez de origine evreiască, considerat fondatorul școlii franceze de sociologie, având cea mai importantă contribuție în stabilirea academică a sociologiei ca știință și acceptarea acesteia în cadrul științelor umaniste. În familia lui Emile Durkheim a existat o puternică tradiție religioasă, iar
Émile Durkheim () [Corola-website/Science/306343_a_307672]
-
George (n. 30 martie 1951, Brăila) este un sociolog român. A absolvit liceul la Craiova și Facultatea de filosofie a Universității București în 1974. În perioada 1977-1978 a participat la Cursul universitar CEDOR -UN "Population and Development". În perioada 1974-1985 a fost sociolog la Centrul pentru Sociologie Urbană și
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
30 martie 1951, Brăila) este un sociolog român. A absolvit liceul la Craiova și Facultatea de filosofie a Universității București în 1974. În perioada 1977-1978 a participat la Cursul universitar CEDOR -UN "Population and Development". În perioada 1974-1985 a fost sociolog la Centrul pentru Sociologie Urbană și Regională (CURS) și apoi, din 1985 până în 1990 Cercetător principal la Academia Română, Institutul de Sociologie. A intrat în Partidul Comunist Român în 1989, convins că schimbările sociale și politice deveniseră inevitabile, în ideea de
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
în care a rămas până în 1991 și în perioada 1990-1996 a fost Președinte al Consiliului Fundației Soros. A început să activeze în domeniul marketingului ca Director de marketing al firmei DANTE HD. În 1992 a fondat alturi de alți colegi sociologi și statisticieni Institutul de Marketing și Sondaje IMAȘ, una dintre primele firme de cercetare private în domeniu, pe care a condus-o până în 2003. În 2001 este numit Șeful "Grupului independent internațional pentru analiză sistemului de adopții" format la cererea
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
Vasile Sebastian Dîncu (n. 25 noiembrie 1961, Năsăud) este un politician român, de profesie sociolog. În legislatura 2004-2008 a fost membru al Senatului României, ales în județul Cluj pe listele partidului PSD; iar din 17 noiembrie 2015 este ministru al administrației și dezvoltării regionale în guvernul Dacian Cioloș. Deține Institutul Român pentru Evaluare și Strategie
Vasile Dîncu () [Corola-website/Science/305349_a_306678]
-
București (din 2005) și este membru al Comisiei de Sociologie, Științe Politice și Administrative în cadrul CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) (din 2012). Este membru ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research), al Societății Sociologilor din România și al Asociației Sociologilor din România. Este fondator al săptămânalului regional Transilvania REPORTER și al Revistei SINTEZA - revistă de cultură și gândire strategică. Din anul 2014, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost prezent în mediul
Vasile Dîncu () [Corola-website/Science/305349_a_306678]
-
al Comisiei de Sociologie, Științe Politice și Administrative în cadrul CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) (din 2012). Este membru ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research), al Societății Sociologilor din România și al Asociației Sociologilor din România. Este fondator al săptămânalului regional Transilvania REPORTER și al Revistei SINTEZA - revistă de cultură și gândire strategică. Din anul 2014, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost prezent în mediul politic în perioada 2000-2007, deținând pe parcursul
Vasile Dîncu () [Corola-website/Science/305349_a_306678]
-
Aleksandr Gelievici Dughin (rusă: Александр Гельевич Дугин) (n. 7 ianuarie 1962) este un geopolitician, filosof, sociolog și politician rus. Este cunoscut pentru vederile sale fasciste și a avut legături strânse cu Kremlinul și armata rusă. De asemenea, este președintele Partidului Eurasiatic - mișcare ce pledează pentru edificarea unui suprastat eurasiatic capabil să se opună hegemoniei americane. A
Aleksandr Dughin () [Corola-website/Science/301462_a_302791]
-
(n. 14 septembrie 1906, Ialoveni - d. 12 iulie 1942) a fost un folclorist, etnograf, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog român basarabean, director al Institutului Social din Basarabia. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în 1940 și apoi, din nou în 1942, a fost acuzat de "românofilie", "fascism" și "antisovietism", pentru poziția sa categorică împotriva teoriei moldoveniste si a introducerii
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
vedere reacții de tip stimul-răspuns. Metodologia behavioristă, în care se caută relații statistice între variabile dependente și independente, a dus la cercetări în psihosociologie, legate de formarea opiniilor indivizilor în grup. În acest sens, Emile Durkheim este cel mai influent sociolog pozitivist, exemplificând metoda în studiul său despre sinucidere. Studiul corelează rate locale ale sinuciderii cu variabile sociale mai largi (religie, status sociale etc).
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
Sinuciderea (Le suicide, 1897) este a treia lucrare importantă a sociologului francez Émile Durkheim, importanță datorată abordării științifice riguroase a unui fapt social contemporan - creșterea frecvenței sinuciderilor către sfârșitul secolului XIX. Unul dintre principalele merite ale acestei lucrări este de a fi deschis perspectiva analizei sociologice, punând în evidență condiționarea sociala
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
de a fi deschis perspectiva analizei sociologice, punând în evidență condiționarea sociala a judecăților morale. Acest studiu cuprinde trei părți și anume: • Factorii extra-sociali • Cauzele sociale și tipuri sociale • Sinuciderea ca fenomen social general Durkheim precizează încă de la început că: „Sociologul are datoria să studieze cauzele prin intermediul cărora este influențat grupul, iar nu individul izolat, de el se ocupă psihologii. Dintre factorii de sinucidere la care se va raporta sunt aceia care își fac simțită acțiunea asupra ansamblului societății. Rata sinuciderii
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
sinuciderile ating recordurile în două momente: dimineața și după-amiază, atunci când dinamica afacerilor este mai rapidă. Astfel, creșterea zilelor permite creșterea activităților sociale Imitația În analiza procesului de imitație, Durkheim ține neapărat să precizeze sensul cuvântului, și importanța cunoașterii sensului de către sociologi. „Dacă dorim să ne facem înțeleși, nu putem să denumim cu același cuvânt prcesul în virtutea căruia, în sânul unei colectivități omenești, se elaborează un sentiment colectiv, acela din care rezultă adeziunea noastră la regulile comune sau tradiționale de conduită și
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
Omul nu poate trăi dacă nu simte atașament față de ceva care să-l depășească [...] viața nu este suportabilă decât dacă îi intrevedem rațiunea de a fi, dacă are un țel prin care să merite osteneala de a o trăi.” Atenția sociologului s-a îndreptat felul în care diferite confesiui acționează asupra sinuciderii. Datele statistice au arătat ca media sinuciderilor la un milion de locuitori, în rândul religiei protestante este de 190 de sinucideri, pe când în rândul catolicilor și greco-catolicilor este de
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
parte din întreg, fără valoare prin el însuși. Printr-o analogie la organismele vii, putem să ne explicăm sinucidera egoistă și altruistă. Ceea ce este în exces duce la consecințe neplăcute, dar si ceea ce este puțin duce la aceleași efecte. Propunerea sociologului, este aceea să consumăm totul cu măsură, atât cât trebuie. În diferite culturi inefrioare, sinuciderea era văzută ca un act de vitejie, iar așteptarea morții era considerată o rușine. Bătrânii chinuiți de boli preferau să își ia viața, femeile care
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
eseuri ” Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre ceea ce suntem”. Alin Gavreliuc este membru al mai multor organisme profesionale, precum Societatea Română de Științe politice (SRSP), Societatea de Antropologie culturală din România (SACR), Asociația Psihologilor din România (APR) sau Societatea Sociologilor din România (SSR). Alin Gavreliuc este, totodată, președinte al Secțiunii de Psihosociologie al Societății Sociologilor din România , și face parte din Supervisory Board al proiectului Mentality.ro. Este membru în Comisia de specialitate de Științe administrative, Științele educației și Psihologie
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]