6,897 matches
-
contrastante. Preluate de ideologiile contrarevoluționare, pe de o parte, și de cele progresiste, pe de altă parte, această percepție și această reprezentare a schimbării au dat naștere unor formulări teoretice, mai mult sau mai puțin elaborate, în toate registrele analizei sociologice; ele sunt adesea însoțite de considerații istorice și de puncte de vedere prospective, ce permit creionarea unei evoluții generale" (Valade, 2006, p. 375). Schimbarea socială, odată cu industrializarea, cu nașterea sociologiei și a științelor socio-umane, a atras după sine un "regres
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
noastră" (Zamfir, 1999, pp. 238-239). După această perioadă, la începutul secolului al XX-lea, avem școala gustiană și tot ceea ce s-a realizat până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în privința asistenței sociale. "Cercetările de sociologie urbană ale Școlii sociologice de la București au fost realizate în cadrul Institutului Social Român, care a jucat un rol însemnat în dezvoltarea asistenței sociale în România. Acest institut, transformat mai târziu în Institutul de Cercetări Sociale al României, și-a constituit filiale în diferite regiuni
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la o mai bună cunoaștere a problemelor specifice comunităților țării (sate și orașe), cât și la acțiuni de soluționare a lor bazate pe o cunoaștere amănunțită a realității sociale" (Ibidem, 1999, p. 239). Și, sigur, după aceste realizări, în ceea ce privește cercetarea sociologică, diagnoza socială a comunităților și conceperea unor acțiuni care aveau în vedere forma empirică a soluționării problemelor de ordin social existente în societatea românească din acel timp a urmat, așa cum am mai menționat, perioada comunistă, în care lucrurile s-au
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
îl realizăm la acest capitol. Sigur, a studia acest fenomen și a vedea rolul Bisericii în viața popoarelor europene în perioada Evului Mediu nu este un lucru ușor de realizat, necesitând și o cercetare axată pe documente istorice. Un studiu sociologic asupra religiei și a felului în care aceasta a influențat viața socială a popoarelor europene trebuie făcut după normele pe care le impune cercetarea sociologică. "Analiza sociologică și, mai general, rațională a religiei sau a religiosului se confruntă cu o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
un lucru ușor de realizat, necesitând și o cercetare axată pe documente istorice. Un studiu sociologic asupra religiei și a felului în care aceasta a influențat viața socială a popoarelor europene trebuie făcut după normele pe care le impune cercetarea sociologică. "Analiza sociologică și, mai general, rațională a religiei sau a religiosului se confruntă cu o dificultate majoră ce provine chiar din natura obiectului său. Această problemă poate fi cel mai ușor sesizată în opoziția dintre sacru și profan, ce pare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ușor de realizat, necesitând și o cercetare axată pe documente istorice. Un studiu sociologic asupra religiei și a felului în care aceasta a influențat viața socială a popoarelor europene trebuie făcut după normele pe care le impune cercetarea sociologică. "Analiza sociologică și, mai general, rațională a religiei sau a religiosului se confruntă cu o dificultate majoră ce provine chiar din natura obiectului său. Această problemă poate fi cel mai ușor sesizată în opoziția dintre sacru și profan, ce pare să se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
rol fundamental în viața popoarelor europene. Argumentarea istorică a fost și este extrem de necesară în sociologie. Jacques Hamel, profesor universitar la Departamentul de Sociologie al Universității din Montreal, Canada, mărturisea într-un studiu că toată informația ce ține de cunoașterea sociologică rămâne "indexată în configurații istorice, nedefinite integral prin descrierea definită" (Passeron, 1993, p. 8). Citându-l, la rându-i, pe Jean-Claude Passeron, el spune că prin "definită", acesta înțelege acea calitate care are proprietatea de a indexa aceste contexte istorice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
creștine ale Europei în textul Tratatului instituind o Constituție pentru Europa. Opinii românești", în Costea, M.; Costea, S. (coord.), Integrarea României în Uniunea Europeană, Editura Institutul European, Iași, 2007. Borlandi, M.; Boudon, R.; Cherkaoui, M.; Valade, B. (coord.), Dicționar al gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași, 2009. Boudon, R., Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Bougle, C., "Note sur les origines cherétiennes du solidarisme", în Revue de métaphysique et de morale, tom XIV, nr. 1, ianuarie, 1906. Braniște
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
solidarisme", în Revue de métaphysique et de morale, tom XIV, nr. 1, ianuarie, 1906. Braniște, E.; Braniște, E., Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001. Bria, I., Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994. Buzărnescu, Ș., "Arhitecturi sociologice ale asistenței sociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Buzărnescu, Ș., "Invitație (între generații) la dialog calificat", prefață la Petrică, I., Complementaritatea între Biserică și statul român cu privire la protecția copilului, Editura Nepsis/Editura Eurobit
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
III, Editura Humanitas, București, 2007. Cazaban, B.; Ștefoi, E.; Manolescu, A.; Carp, R., Pentru un creștinism al noii Europe, Editura Humanitas, București, 2007. Châtelet, A.; Groslier, B. P. (coord.), Istoria Artei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Chelcea, S., Metodologia cercetării sociologice / Metode cantitative și calitative, ediția a III-a, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, S., Opinia publică/ strategii de persuasiune și manipulare, Editura Economică, București, 2006. Chipea, F., "Obiectul de studiu al sociologiei", în Analele Universității din Oradea, seria Fascicula Sociologie-Filosofie-Asistență
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de l'Eglise dans l'Europe en marche vers l'unite", în Objectif Europe, nr. 17, 1992; La Civilta Catolica, 3650, 20 iulie 2002. Mănoiu, F.; Epureanu, V., Asistența socială în România, Editura ALL, București, 1996. Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași, 2000. McGrew, A. G.; Lewis, P. G., Global Politics. / Globalization and the Nation-State, Cambridge, Polity Press, 1992. McLuhan, M., Understanding the Media: The Extensions of Man, New York, 1996. Mihăilescu, I., Sociologie Generală. Concepte fundamentale și studii de caz
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nu ne raportăm la simple relații de colaborare, ci e nevoie să urmărim actele oficiale care au fost încheiate spre exemplu între Biserică și instituții de asistență socială ale statului român. 3 În privința observației ca metodă destul de importantă în cercetarea sociologică pot fi adăugate câteva aspecte. Septimiu Chelcea, în cartea Metodologia cercetării sociologice, la pagina 398, scrie următoarele: "Henri Peretz a identificat patru utilizări curente ale termenului de "observație" 1) Observația în sens larg, ca metodă de analiză a societăților prezente
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
urmărim actele oficiale care au fost încheiate spre exemplu între Biserică și instituții de asistență socială ale statului român. 3 În privința observației ca metodă destul de importantă în cercetarea sociologică pot fi adăugate câteva aspecte. Septimiu Chelcea, în cartea Metodologia cercetării sociologice, la pagina 398, scrie următoarele: "Henri Peretz a identificat patru utilizări curente ale termenului de "observație" 1) Observația în sens larg, ca metodă de analiză a societăților prezente, incluzând colectarea și analiza documentelor sociale cifrice sau de altă natură, interviuri
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
simț al identității comune. El este, spre a-l parafraza pe Talcott Parsons, frecvent folosit pentru a denota o relație mai largă de solidaritate întinsă pe o zonă mai degrabă nedefinită de viață și de interese. Potrivit lui Robert Nisbet (The Sociologicul Trudition, 1966), a fost cea mai importantă și cuprinzătoare idee încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de interese. Potrivit lui Robert Nisbet (The Sociologicul Trudition, 1966), a fost cea mai importantă și cuprinzătoare idee încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute". A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p. 119. 15 Vom prezenta foarte sumar acest proiect și derularea lui. Am fost formator local în acest proiect. Ne vom folosi
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o carieră glorioasă. Sunt însă câteva lucruri de subliniat, mai importante, cred, decât adjectivele: în primul rând, mulțimea și calitatea publicului educat care mai supraviețuiește încă în Iași și care mi-a mai atenuat din umilința provocată de controversata analiză sociologică comandată de Ministerul Culturii, cea care plasa Iașul pe locul al 8-lea în țară în privința ofertei culturale urbane (Bucureștiul fiind, evident, neinclus aici); apoi e de semnalat că uneori există și spectacole de excepție la Iași, dar că ele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
persoană privată. Îl uitasem pe Dan Lungu. Dan Lungu este un universitar foarte sobru, conferențiar în specialitatea sociologia culturii la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași, cu o interesantă teză de doctorat ("Construcția identității într-o societate totalitară. O cercetare sociologică asupra scriitorilor", publicată la Iași, la "Junimea", în 2003), care, în loc să-și plictisească, doct, studenții, se ține de chestii "frivole", cum ar fi ... literatura. De mai bine de cinci ani, de când Silviu Lupescu i-a propus să fie "autor Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
zilei de 15 iunie, la sanatoriul doctorului Suțu din București, se săvârșea din viață un tânăr poet și publicist. Avea 39 de ani și de aproape șase ani, o cumplită afecțiune psihică îi întuneca judecata. Creștinește, trecea în veșnicie, iar sociologic intra în legendă. Fiul căminarului Eminovici din Ipotești, tânărul îndrăgostit de limba românească și de valorile culturii tradiționale, țărănești, dar și de rafinamentele citadine europene pe care le gustase la Cernăuți, Viena sau Berlin, marca memoria culturală și politică națională
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reprezentantii europeni ai romantismului literar, se impun: Victor Hugo, Lamartine, Vigny, Musset (Franța) Schiller, Heine, Grimm (Germania), Byron, Shelley, Keats, Scott (Anglia) Manzoni, Leopardi (Italia), Puskin, Lermontov (Rusia). Literatura romantica a descoperit sursele de inspirație și de expresie În operele sociologice sau filozofice ale lui J.J.Rousseau, Kant, Shelling. Romantismul târziu a fost dominat de influența ideilor metafizice ale filosofilor germani Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard si alții. În literatura română pot fi evidențiate trei etape ale sincronizării cu romantismul european: preromantismul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clădirilor....” În plus, o altă metodă balzaciană este aceea a prezentării Însușirilor personajelor prin deducerea acestora din mediul În care trăiesc. Se pătrunde astfel, prin descrierea interioarelor, În psihologia personajelor. Balzac spunea că o casă e un document moral și sociologic, iar exemplul În acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu. Prin contrastul dintre pretenția de bogăție și bun gust a locatarilor și realitatea mizeră, sunt sugerate trăsăturile lor: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din imitarea artei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în aceeași capcană? Cei care ne influențează sunt fumătorii. De obicei se întâmplă în ocazii conviviale, în special după masă. Fumătorul își aprinde țigara și fostul fumător simte dorința, lată o stranie anomalie, mai ales când știi ce spun sondajele sociologice: nu numai că orice nefumător din lume e fericit să fie nefumător, dar orice fumător din lume, cu tot creierul lui supus adicției, spălat și nutrind iluzia că țigara îi produce plăcere sau îl relaxează, dorește să nu fi devenit
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
capabili să investească pe piață deoarece, interacționând mai mult, au mai multe șanse să se facă convinși de pertinența investiției financiare. Propunerea lor este sprijinită de observarea unei populații de 7 500 de cincagenari americani. Având acces la o anchetă sociologică completă a eșantionului respectiv de persoane înainte de pensionare, ei au putut face legătura între sociabilitate și investițiile în acțiuni. Informații cu privire la sociabilitatea indivizilor se obțineau din răspunsurile la trei întrebări din anchetă: «Pe câți dintre vecinii cei mai apropiați îi
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Analizând expresia emoțiilor la om și la animale, Charles R. Darwin (1872/1967) a adus numeroase contribuții în istoria propriu-zisă a cercetărilor proceselor comunicării nonverbale și a demonstrat următoarele caracteristici prin împletirea considerațiilor de natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
derivat al limbajului vorbit, și nu o modalitate de comunicare complemetară acestuia 51. Principiul prezentării sinelui sau managementul impresiei, adică tendința oamenilor de a controla modul în care ceilalți îi percep ne este prezentat de Erving Goffman 52. Acest model sociologic pornește de la metafora ,,viața ca teatru", în care unii încearcă să impresioneze în timp ce alții se lasă impresionați, fiind tentați să se informeze despre ceilalți și să acționeze în contexte sociale previzibile, să schimbe informații care să le permită definirea situației
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adăugat conotații care au legătură cu viața personală, comunitară, economică. Sub aspect economic, cariera reprezintă o secvență de poziții profesionale ocupate de o persoană, ca urmare a pregătirii și meritelor sale profesionale (este implicat procesul de dezvoltare profesională). Sub aspect sociologic, cariera este o succesiune de roluri jucate de o persoană de-a lungul vieții. Rolul este o poziție adoptată temporar, legată de o funcționalitate anume a ființei umane. Chiar dacă un rol se exercită pe o perioadă îndelungată de timp (ex
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]