12,660 matches
-
History: Challenge for a Common Future, Edition Körber-Stiftung, Hamburg, 2002. Predarea istoriei, vol. 5, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1977. 7, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1982. Smeu, Georgeta (coord.), Metodica predării istoriei României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. Stănciulescu, Elisabeta, Sociologia educației familiale, vol. II, Editura Polirom, Iași, 1998. Tanasă, Gheorghe, Metodica predării-învățării istoriei în școală, Editura "Spiru Haret", Iași, 1996. Van Der Leeuw-Roord, Joke (ed.), History for Today and Tomorrow. What Does Europe Mean for School History?, Edition Körber-Stiftung, Hamburg
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlii. Micile compoziții au fost semnate de autori, dar nu vom reproduce aici decât inițialele lor. 5 Specificul socio-cultural al unor astfel de comunități, precum și modul lor de relaționare cu instituția de învățământ au fost prezentate în consistente studii de sociologia școlii, dintre care amintim doar câteva: Adrian Neculau, Memoria pierdută. Eseuri de psihologia schimbării, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 15-24; Adrian Neculau, Gilles Ferréol, Aspecte psihosociale ale sărăciei, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 29-30, 46-48; Adrian Miroiu (coord.), Învățământul românesc
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ziua să muncești nu au vrut să-și înjosească până într-acolo copiii, încât să ne oblige să rămânem în sat și atunci au înțeles că pentru a ne fi mai ușor la oraș avem nevoie de școală" (Elisabeta Stănciulescu, Sociologia educației familiale, vol. II, Editura Polirom, Iași, 1998, pp. 200-201). Dar efectele imediate ale campaniei de colectivizare au fost greu de suportat, chiar și pentru cei mici: "aveau probleme că nu se treceau părinții în colectiv, nu-i mai făcea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Umberto Eco, ce încorporează totul sub pălăria integrativă a semnului și sistemelor de semne (de la circ la bucătărie, de la publicitate la teoria narativității, de la studiul plantelor la cel al muzicii), semiotica ocupă un spațiu al răspîntiilor în care interferează antropologia, sociologia, psihologia socială, filosofia, lingvistica și disciplinele comunicării. Ea vizează domenii și aplicații din cele mai diverse, subsumabile mitologiei baroce a lui Circe și Proteu sau in-ventarelor prevertiene: de la modelarea grevei sau pasiunii (Greimas și semiotica pasiunii) la lectura modei fotografiate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
4. Antropologia structurală. Claude Lévi-Strauss Într-o interesantă încercare de definire a imaginației semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge trei tipuri de conștiință: conștiința simbolică, verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică, studiată de psihanaliză și sociologia simboluri-lor; conștiința paradigmatică, reprezentată de structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
probleme ale limbajului, cu excepția ches-tiunii evoluției), iar pe de altă parte s-a dovedit prin fondarea semiologiei "un cercetător interdisciplinar în sensul modern al cuvîntului avant la lettre" (G. Mounin, 1968: 10). În reacția contra pozitivismului neogramaticilor și influențat de sociologia lui Emile Durkheim ("limba ca fapt social" existînd în virtutea unui "contract între membrii comunității" CLG: 39), Saussure întemeiază știința limbii ca știință socială sistematică, altfel spus "degajată de particularismul și idiosincratismul gramaticii istorice" (J.P. Bronckart, 1977: 89). Motto-ul teoriei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vehicolul semnului (Morris) Bedeutung (Frege) expresie (Hjelmslev) denotație (Russell) representamen (Peirce) extensiune (Carnap) semă (Buyssens) semnificant (Saussure) (cf. și U. Eco, 1988: 39) Într-o perspectivă diacronică îl putem situa pe Ferdinand de Saussure în contextul psihologiei asociaționiste și al sociologiei lui Durkheim (G. Mounin îl considera pe Saussure homme de son époque); de aici definirea semnului ca entitate psihologică (CLG: 85), în timp ce Peirce își devansează epoca prin denunțarea psihologismului (cf. în Scrisori către Lady Welby). În semiotica lingvistică de tradiție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de altfel ipotezele unui Propp și Greimas privind existența constantelor narative). Disciplinele care au contribuit la valorizarea actuală a narațiunii nu s-au interesat de același tip de povestire: psihologia cognitivă privilegiază narațiunea cotidiană, antropologia și structuralismul basmul și mitul, sociologia literară romanul, iar psihiatria povestirea autobiografică. Preluînd ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs este un răspuns deghizat la o întrebare, A. Kibedi-Varga (1989: 74-84) postulează existența a trei mari clase de interogări narative (questionnements narratifs): * acțiunea (LE
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mitului, artei, religiei deci a ansamblului formelor culturale cu știința, mitul rămînînd referențialul ultim al comprehensiunii umanului. 6.2. Publicitate și comunicare Sistem de comunicare și difuzare, utilizînd toate canalele mass-media și aplicînd o serie de tehnici ale psihologiei și sociologiei în scop utilitar, publicitatea a devenit unul din principalele simboluri culturale ale societății industriale (cf. și A. Moles, 1973: 643). Omniprezența sa trebuie legată însă în primul rînd de domeniul lingvistic (rolul mesajului publicitar ca generator de sloganuri, clișee, intertext
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
publicitar poate fi numit "operator de articulare" articularea sistemului economic (valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb) și a sistemului lingvistic (ca generare și interpretare de semnificații). Prin strategiile sale de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
alcătuia o singură familie). De aici necesitatea de a diagnostica cu maximum de acuratețe relația om / spațiu (mai cu seamă în alienanta societate contemporană) pentru a folosi spațiul terapeutic (în vindecarea maladiilor sociale) și chiar profilactic (pentru o asemenea întreprindere sociologia, antropologia, psihologia și semiotica ar trebui să-și dea mîna). Pe lîngă valoarea simbolică detectată în comunicarea interpersonală, spațiul încorporează și alte dimensiuni cognitive, independente de interacțiunea socială. Indivizii asociază ambientul spațial, peisajele, orașele și alte regiuni geografice cu conotații
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
John, 1982 Introduction to Communication Studies, London, Methuen Genette, Gérard, 1966 Figures, Paris, Seuil Jeanrenaud, Magda, 1996 "Le (post)structuralismeune révolution symbolique?" în Euresis 1/2 Jakobson, Roman, 1963 Essais de linguistique générale, Paris, Ed. du Minuit Lazar, Judith, 1991 Sociologie de la communication de masse, Paris, Armand Colin Lazar, Judith,1993 La science de la communication, Paris, PUF Lévi-Strauss, 1949 Les structures élémentaires de la parenté, Paris Lévi-Strauss, 1978 Antropologia structurală, București, Editura Politică Lévi-Strauss, Claude & Eribon, Didier, 1990 De près et de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Les Interactions verbales III, Paris, Armand Colin Kristeva, J., Lacoste, M., 1968 "Bibliographie" în Langages 10, pp. 132-149 Leroi-Guerhan, A. 1964 Le geste et la parole. Technique et langage, Paris, Albin Michel Mauss, Maurice., 1934 "Les techniques du corps" în Sociologie et Anthropologie Paris, PUF, 1960, pp. 363-386 Mouchon, J., 1983 "Et si on joignait le geste à la parole?" în Le Français dans le Monde, 178, pp. 119-122 Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York, Academic Press Pease, Alan, 1993
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Montchrestien Berger, Peter, Luckmann Thomas, 1992 La construction sociale de la réalité, Paris, Klincksieck Baudrillard, Jean, 1992 L'Illusion de la fin ou La grève des événements, Paris, Galilée Beaud P., Flichy, Pasquier D. et Quéré L (sous la direction de), 1997 Sociologie de la communication, Paris, CNET Boia Lucian, 1997 Istorie și mit în conștiința românească, București, Humanitas Bourdieu, Pierre (sous la direction de), 1993 La misére du monde, Paris, Seuil Bourdieu, Pierre, 1996, Sur la télévision, suivi de L'emprise du journalisme
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discours en sciences sociales, Paris, Hachette Landowski, Eric, 1989 La societé refléchie Essais de socio-sémiotique, Paris, Seuil Landowski, Eric, 1997 Présences de l'autre, PUF L'Autre Europe 32-33/1996 Le nouveau paysage médiatique à l'Est Lazar Judith, 1991 Sociologie de la communication de masse, Paris, Armand Colin Lochard Guy, Boyer Henry, 1998 La communication médiatique, Paris, Seuil, Memo, coll Lettres Sciences humaines Lull, James, 1995 Media, communication culture. A global approach, New York, Columbia Univ. Press Marga Andrei, 1994 Explorări în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
autre, Paris, Seuil Rovența Frumușani, Daniela, 1994 The Press of the Transition, the Transition of the Press, Balkan Media Rovența Frumușani, Daniela, 1996 New Role Models for journalists in East European Countries in Global Network 4/5 Sandu Dumitru, 1996 Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, București, Staff Schwartzenberg, R.G., 1977 L'état spectacle Essai sur et contre le star system, Paris, Flammarion Sfez Lucien (ed), 1993 Dictionnaire critique de la communication, Paris, PUF Sparks, Colin, 1992 The Press, the
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interpretativ, de descoperire a sensurilor, diferit de demersul descriptiv al semioticii (de identificare a semnelor și legilor lor de combinare). ICONIC Semn aflat în raport de similaritate cu obiectul reprezentat (fotografia, desenul, harta, diagrama, metafora sînt semne iconice). IDEALTYPUS În sociologia lui Max Weber construcție a cercetătorului care accentuează unilateral unul sau mai multe puncte de vedere pentru a crea un "tablou" (model) omogen. Orice definire a unui gen discursiv, procedeu, semn etc. ține de Idealtypus. IDEOLOGIE La creatorul său (Destutt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Alăturându-i, pentru a o valida prin exemple, un termen care suscită încă numeroase probleme precum romanul metamorfozându-se continuu, în lumina ultimelor trei secole, din simplă specie a genului epic într-un gen în sine -, urmăm căile deschise de sociologia lecturii, ea însăși jucând, în modernitate, un rol definitiv în reconsiderarea operelor literare cu caracter parodic . "În roman, occidentalul modern va găsi tot", observa R.M. Albérès introducându-ne în aventura romanului occidental 2. Astăzi, ca și odinioară, el exercită o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Analiza ei presupune alăturarea și comparația unor elemente din cele mai diferite zone ale studiului literaturii, de la cele de teorie literară la cele care sunt legate de critică și estetica receptării, de la detaliile de istorie literară la concluziile ținând de sociologia literaturii, fără a exclude importantele contribuții pe care le oferă, în sprijinul demersului de față, poetica romanului. Privită din punctul de vedere al decanonizării practicate de majoritatea romancierilor, parodia contribuie la înțelegerea evoluției literaturii prin eforturile pe care aceștia le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
literare: amestecul genurilor și al stilurilor, prezența antieroului, formele citării incluzând o atitudine de frondă a autorului (în cazul mai sus- menționat și narator). Circulația acestor forme hibride prezintă importanță pentru studiul de față și din motive ce țin de sociologia lecturii. Parodiile au fost și vor fi, probabil, iscate întotdeauna într-un context istoric specific. S-a observat deja că, în principiu, acestea obnubilează, închid epocile de maximă înflorire literară, constituindu-se într-o apăsată contra-replică a scriitorului-cititor la tendințele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din acest punct de vedere cât de important este ca adultul implicat În educația copilului hiperactiv să identifice căi non-violente și non-intimidante pentru rezolvarea problemelor specifice cu care acesta se confruntă În Învățare. Studii din domeniul neurologiei, psihologiei, educației și sociologiei au relevat impactul substanțial pe care Îl au emoțiile În Învățare. Pentru a avea șanse de succes În educație este vital să urmăm o regulă aparent simplă: dacă Învățarea este asociată unei emoții percepută pozitiv se va facilita succesul, la
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
care cuprind majoritatea covîrșitoare a partidelor politice actuale, cu excepția celor ale comuniștilor partid de masă și a anumitor formațiuni arhaice ale dreptei clasice, rămase fidele modelului "partide de cadre". Astfel, constatăm că abordările tradiționale ale fenomenului partizan au pierdut interesul sociologiei comparate a sistemelor politice. Singura lor contribuție este doar în domeniul ce privește funcționarea și organizarea partidelor. Foarte recent, au luat naștere tipologii de partide fondate pe geneza acestora. Este interesant de observat că cea mai importantă contribuție în analizarea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dreapta clasică" poate astfel să mobilizeze pentru a apăra ordinea socio-economică stabilită nu numai burghezia, ci și țărănimea, clasele de mijloc și chiar unele segmente importante ale proletariatului care aparțineau stîngii, cum ar fi salariații și muncitorii nesindicaliști. Studiile de sociologie electorală efectuate atît în Marea Britanie de către R. Rose, cît și în Franța de CEVIPOF demonstrează că "efectul patrimoniu" rămîne determinantul esențial al votului dreptei. Mult timp dreapta a trebuit să recurgă la irațional precum și la valorile legate de tradiție, de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
este fundamental o acțiune specifică de influențare formativă, pedagogia este știința acțiunii educative, ca mod de cunoaștere, reflecție, interpretare a relației teorie-practică, în acest sens. Și nu poate fi doar ca "teorie practică" a educației, ca discurs normativ și asimilată sociologiei (Durkheim) sau ca "știința unei arte" a practicii, ca "teorie a experienței reflexive" asupra educației sau ca filosofia pragmatică a educației (Dewey). Raportându-se astfel la formarea conștiinței individului, ca scop și efect al acțiunii educaționale, unii cercetători (Demers, 2008
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]