6,992 matches
-
ținuta" universitară / academică ("neleneșă"), Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic, București, Editura Curtea Veche (în colecția "Știință, spiritualitate, societate", coordonată de Basarab Nicolescu și Magda Stavinschi), 2011 (pagini A-5: 392). Th. Codreanu inaugurează prin Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic (2011) o "direcție-bisectoare" în cercetarea creației barbiene de până acum, dacă se are în vedere unghiul estetic format de celelalte două celebre direcții, una ivită în 1935, prin eseul Ion Barbu, de Tudor Vianu, direcție ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
estetica secolului al XX-lea, stipulând schizofrenia celor două euri: empiric și creator. Asemenea ruptură nu mai este validă în noul eon al transdisciplinarității." (p 6 sq.), eon ce se relevă în structurarea "dicotiledonată" / "dichotomică" a lucrării Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic, de Th. Codreanu: (I) Înfruntând critica (parte primă, firește, de "trecere în revistă" și de "luare de distanță" față de cercetătorii barbianismului de până în "timpul prezent" -, în douăsprezece capitole "cu interpretări de nerespins", sugerând / stabilind, poate, conexiuni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dogmatic. Altminteri, unul dintre capitole, "Întocma dogma", arată profundele afinități ale celor doi. Ambii, în același timp, sunt ramuri viguroase ale eminescianismului abisal. Poate nu e lipsit de interes să evoc faptul că Basarab Nicolescu găsea în ternarul Eminescu-Blaga-Barbu axa [...] spiritualității românești moderne" (p. 7 sq.). Ermetismul canonic în accepțiunea codriană operează cu exhaustia, atât în orizontul cunoașterii științifice, cât și în orizontul cunoașterii metaforice; arhimedica exhaustie "devine metoda "transdisciplinară" a ermetismului canonic barbian" (p. 363), deopotrivă în axiomatică și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Zeiței Infernului / Morții: "(H)Elga Hel" p. 369), ci și "luciditatea" unui patos relansându-se de fiecare dată în apolinic, sau înaltul spirit deontologic-literar, capacitatea de excepțional polemist (antimanolescian) etc. Th. Codreanu, prin foarte importanta sa lucrare, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă (2011), "sparge" și "propulsează" orizontul acestui anotimp al cercetării / cunoașterii științifice, ori metaforice, din interiorul "barbianismului" ca "ermetism canonic", sau, mai exact spus, ca "paradoxizare" a lumilor paralele ce se întâlnesc dincolo de "ciclul" deplasării spre roșu / albastru, totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tot mai apatice, autorul Transmodernismului și-a croit un drum propriu, clădit pe un instrumentar critic pe care îl aplică într-o hermeneutică de tip transdisciplinar. La o margine de țară, el scrie temeinic, după cum o demonstrează Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă: ermetismul canonic (București, "Curtea Veche", 2011), lucrare străbătută de intenția de a inova la nivelul interpretării. Polemistul canonic Pornind de la o afirmație aparținând lui Barbu însuși ("Mă tem că nici Lovinescu nu mi-a înțeles poezia."), Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe un model geometric barbian, prima parte având douăsprezece subcapitole, iar cea de a doua șapte, cifre care trimit la perfecțiunea creației. Dincolo de acest mimetism, care trădează o certă afinitate spirituală cu autorul analizat, trebuie spus că Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic este cel mai complex volum scris la noi despre poezia barbiană. O carte care, dincolo de speculațiile uneori discutabile, marchează un moment de referință în exegeza barbiană. Respingând, pe bună dreptate, insuficiența criticii impresioniste, lipsa deschiderii către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nr. 2, februarie 2012 Adrian LESENCIUC Victoria în înfrângere O carte discretă, asemeni autorului său, își făcea drum către rafturile bibliotecilor și de aici către puținii exegeți barbieni. Se întâmpla în 2011, când Editura Curtea Veche publica, în colecția "Știință, spiritualitate, societate" coordonată de Basarab Nicolescu și Magda Stavinschi, excepționalul studiu al profesorului Theodor Codreanu intitulat Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic (Editura Curtea Veche, București, 2011, 392 p.). Însă parcursul discret al cărții a fost, pentru scurtă vreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rafturile bibliotecilor și de aici către puținii exegeți barbieni. Se întâmpla în 2011, când Editura Curtea Veche publica, în colecția "Știință, spiritualitate, societate" coordonată de Basarab Nicolescu și Magda Stavinschi, excepționalul studiu al profesorului Theodor Codreanu intitulat Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic (Editura Curtea Veche, București, 2011, 392 p.). Însă parcursul discret al cărții a fost, pentru scurtă vreme, deturnat prin acordarea Premiului pentru critică "Titu Maiorescu" al Academiei Române. (Ceva mai înainte, "deturnarea" se produsese și prin: Premiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dintre capitole, "Întocma-dogma", arată profundele afinități dintre cei doi. Destinul a făcut să se nască și să moară în aceiași ani. Poate nu e lipsit de interes să evoc faptul că Basarab Nicolescu găsea în ternarul Eminescu-Blaga-Barbu axa fondatoare a spiritualității românești moderne." (p. 7-8) În acest cadru al necesității înlesnirii accesului la creația barbiană, Theodor Codreanu a făcut apel la o tehnică mai puțin propice desfășurărilor textuale critice și mai degrabă justificată în derulările epice: cea a contrapunctului. Abordarea este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
răspuns mai echilibrat, în spiritul unei filozofii a deschiderii exemplare. Din acest unghi, putem afirma fără rezerve că Theodor Codreanu a reușit să deceleze, în ceea ce înseamnă hermeneutica sa, acea cale de mijloc în perfect acord cu "desăvârșita capodoperă de spiritualitate creștină" a lui Eminescu, esențializată în versuri precum: Atâta foc, atâta aur / Și-atâtea lucruri sfinte / Peste întunericul vieții / Ai revărsat, părinte!". Volumul în discuție, după cum ține să ne informeze autorul, se află la a șaptea ediție, însumându-le și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu. N-a fost deloc simplu și nici măcar confortabil, dar nici că se aștepta la altceva decât la tihna de după lucrul bine făcut, dezvăluind într-o carte care te ține în priză, întreaga țesătură de "paingi" din jurul regelui arheu al spiritualității neamului românesc. "Bucovina literară", nr. 7-8, iulie-august 2012 ÎN OGLINZILE LUI VICTOR TELEUCĂ, CHIȘINĂU, EDITURA UNIVERSUL, 2012 Andrei ȚURCANU Victor Teleucă dincolo de vremuri Poetul Victor Teleucă s-a învrednicit din partea criticii de mai multe categorisiri, dintre care cea mai fericită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
RAFET", 2010; EDIȚIA A II-A, ADĂUGITĂ, IAȘI, EDITURA "ȘTEFAN LUPAȘCU", 2011, COLECȚIA "RADIOGRAFII: 21" Mircea DINUTZ Theodor Codreanu "Polemici "incorecte politic"" 341 Andrei ȚURCANU Polemici "incorecte" politic 343 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu ură" 352 ION BARBU ȘI SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA VECHE PUBLISHING, 2011, COLECȚIA "ȘTIINȚĂ, SPIRITUALITATE, SOCIETATE" C.D. ZELETIN O carte de excepție privitoare la Ion Barbu 354 Anca MĂGUREAN Ion Barbu sau limitele interpretării critice 357 Ion PACHIA-TATOMIRESCU Parnasianism hermetic, "ermetism canonic", "barbianism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
COLECȚIA "RADIOGRAFII: 21" Mircea DINUTZ Theodor Codreanu "Polemici "incorecte politic"" 341 Andrei ȚURCANU Polemici "incorecte" politic 343 Ion BELDEANU " A nu polemiza cu ură" 352 ION BARBU ȘI SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA VECHE PUBLISHING, 2011, COLECȚIA "ȘTIINȚĂ, SPIRITUALITATE, SOCIETATE" C.D. ZELETIN O carte de excepție privitoare la Ion Barbu 354 Anca MĂGUREAN Ion Barbu sau limitele interpretării critice 357 Ion PACHIA-TATOMIRESCU Parnasianism hermetic, "ermetism canonic", "barbianism" 360 Adrian JICU Ion Barbu și ermetismul canonic 363 Adrian LESENCIUC Victoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Alistar, nr. 7/8(83-84), 2012, p. 86-88. 9.LUCEAF)RUL Botoșani, fondată 2009. *Mihai Munteanu evocat dar rămas fără relații, nr.10, 2009, p.37. *Zilele Mihai Eminescu la Edmonton - Canada, anul 3, 2011. 10.CUVÂNTUL ADEVĂRULUI, revistă de spiritualitate ortodoxă și culturală românească, Edmonton - Canada: *Zilele Mihai Eminescu la Edmonton Canada, nr.1-2, 2011, p.,26-27; *Constantin Clisu - OM și Scriitor, nr. 1-2, 2012, p.32-33. 11.OBSERVATOR - Tecuci, nr.66, 27 iunie 2008: *Încă un profil, tot ex-bârlădean
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în vîrstă sau fără posibilități de întreținere sau pentru organizarea de manifestări culturale, de interes obștesc, menite a contribui la întărirea moralei publice și introducerea unui climat de reconciliere națională și confesionala. Sală polivalenta se va utiliza ca centru de spiritualitate ecumenica, național și internațional. Cheltuielile de transformare și exploatare a imobilelor, în condițiile prevăzute la alin. 1 și 2, inclusiv cheltuielile de realizare integrală a Sălii polivalente, se asigură din fondurile proprii ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Articolul 3 Mitropolia
HOTĂRÎRE nr. 1318 din 19 decembrie 1990 privind trecerea unor imobile în folosinţă Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107427_a_108756]
-
Articolul 1 Se aprobă înființarea Institutului Cultural Roman "Titu Maiorescu", cu sediul la Berlin - Republica Federala Germania, unitate fără personalitate juridică în structura Ministerului Afacerilor Externe. Articolul 2 Obiectul de activitate al institutului îl constituie promovarea valorilor spiritualitatii românești în contextul cultural german, precum și a studiilor și cercetărilor cu privire la raporturile româno-germane în plan istoric, politic, cultural, științific, economic. Articolul 3 Finanțarea funcționarii institutului se face din bugetul alocat Ministerului Afacerilor Externe. Finanțarea programelor și a proiectelor culturale derulate
HOTĂRÂRE nr. 968 din 23 decembrie 1998 pentru înfiinţarea Institutului Cultural Roman "Titu Maiorescu", cu sediul la Berlin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122633_a_123962]
-
chirie și întreținere pentru asociațiile care nu își pot acoperi cheltuielile; 9. achiziționarea, editarea și distribuirea unor cărți din literatura română și universală în limba română, pliante, broșuri, casete audio și video, compact-discuri și filme semnificative pentru cultura națională și spiritualitatea românească; 10. acordarea de sprijin financiar, prin finanțare directă, bisericilor românești din Albania, Bulgaria, Iugoslavia, fostă republică iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Venezuela și din alte țări, pentru renovarea sfintelor lăcașuri, dotarea cu mobilier bisericesc, obiecte și literatura de
HOTĂRÂRE nr. 400 din 14 iulie 1998 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor destinate acţiunilor prevăzute la art. 11 alin. (17) din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121330_a_122659]
-
vieții spirituale a colectivităților, în toată diversitatea acestora. e) Principiul identității culturale în circuitul mondial de valori ... Ministerul Culturii răspunde de protejarea și punerea în valoare a moștenirii culturale, stimulează exprimarea și difuzarea, în țară și în străinătate, a valorilor spiritualității naționale și facilitează circulația, în țară, a valorilor culturii universale și naționale. Articolul 3 (1) Ministerul Culturii inițiază măsuri prin care să se garanteze respectarea principiilor prevăzute la art. 2. ... (2) Prin activitatea să, Ministerul Culturii asigura: ... a) coerentă și
HOTĂRÂRE nr. 134 din 16 martie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120465_a_121794]
-
negri. Semnificația elementelor însumate: - turnul crenelat evocă vechea cetate a lui Menumorut; - spicele și frunză de vită simbolizează hărnicia locuitorilor acestor meleaguri și ponderea importantă pe care a avut-o agricultură în economia județului; - hrisovul evocă multitudinea documentelor care atestă spiritualitatea locuitorilor din zona; - cele trei brâuri argintii simbolizează cele trei Crisuri, precum și bogăția piscicola a apelor. Anexă 2 STEMA JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Anexă 2 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului BISTRIȚA-NĂSĂUD Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud, potrivit anexei
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
cu cinci bastioane. În interiorul cetății se află o carte deschisă, naturală. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - arhanghelul de argint și crucea latină simbolizează rolul bisericii ortodoxe în evoluția spiritualității locuitorilor urbei; - leu încoronat simbolizează lupta de apărare dusă de voievozi de-a lungul vremii; - construcția simbolizează Cetatea Oradea: - cartea face aluzie la cultura; în secolul trecut a funcționat aici Academia de Drept, iar actualmente există o serie de instituții
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
benedictină s-a impus încetul cu încetul atunci cînd mănăstirile începuseră să atragă în toate regiunile vechiului Imperiu de Apus un mare număr de credincioși dornici să ducă o viață pioasă, în sînul unei comunități izolate de lumea profană. Salvarea spiritualității creștine și cea a culturii greco-ro-mane de către călugări s-a desăvîrșit în paralel cu expansiunea creștinismului în Occident, ea însăși favorizată de progresul autorității pontificale, impulsionat de Grigore cel Mare (540-604). Născut într-o familie patriciană romană, înzestrat cu o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Imperiului, unde se suprapunea influența religiilor iudaică și musulmană (amîndouă prescriind reprezentarea personajelor divine), acest cult popular și demonstrativ, amintind de practicile păgînc, șoca profund elitele, cu atît mai mult cu cît erezia monofizită, cu aspirația-i caracteristică spre o spiritualitate pură, era încă activă în această parte de lume. În disputa iconoclastă se înfruntă, de fapt, două concepții asupra religiei și, dincolo de aspectele pur spirituale ale conflictului, două culturi, două arii geografice si două grupuri sociale. Sînt de partea iconodulilor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de existența lui Dumnezeu, de Sfînta Treime sau de alte articole ale dogmei examinate, de exemplu, de Sf. Anselm. Se crede că metoda scolastică a fost repede considerată ca un pericol de către cei care, din sînul Bisericii, privilegiind demersul mistic, spiritualitatea Bisericii primitive și cuvîntul sacru al Vechiului Testament, al Părinților greci și al Sf. Augustin, privilegiază, în fond, credința necondiționată în detrimentul rațiunii dialectice. Este cazul lui Hugues de Saint-Victor și încă și mai mult al lui Bernard de Clairvaux care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
națională. Lepădarea ortodoxie ancestrale în care era codificată, oricât de nelămurit încă, conștiința de sine românească, a produs un gol identitar ce risca să arunce în aer nu doar afacerea eclezială a unirii, cât însăși identitatea neamului românesc concrescută cu spiritualitatea ortodoxă. Caftanul ortodox, sub forma ritualisticii liturghice și a îmbrăcăminții preotești, pe care negociatorii unirii au izbutit să îl salveze, nu era însă suficient pentru a umple acest vid creat în urma trecerii sub jurisdicția doctrinară a papei. "Contrafortul-monolit al ortodoxiei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
colectiv. Dat fiind că discursul istoric românesc a fost turnat în jgheaburi naționaliste, este de așteptat ca fiecare modificare în concepția naționalistă să antreneze la rândul ei schimbări semnificative la nivelul pietrelor unghiulare ale memoriei naționale românești: originea, vechimea, continuitatea, spiritualitatea, unitatea și independența poporului român în decursul istoriei. Analiza va acoperi o perioadă de două secole de existență a ideii naționale, de la începutul secolului al XIX-lea, până în plină contemporaneitate. Memoria națională românească începe să prindă contur începând cu această
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]